Sunteți pe pagina 1din 32

Bruceloza

Apostol Felicia
Berbecaru Miruna
Bulgaru Anca

Definitie, istoric
Bruceloza este o boala infecto-contagioasa, cu

evolutie acuta sau cronica, comuna omului si


animalelor, produsa de bacili din genul Brucella.
Etiologia bacteriana a bolii a fost stabilita in 1887 de
catre David Bruce, care denumeste agentul patogen
izolat la om Micrococcus melitensis.
In 1897-1914 au fost izolate specii asemanatoare au
fost izolate la vaci si scroafe care au avortat.
In 1918 s-a contituit genul Brucella, care cuprindea
speciile B. melitensis, B. abortus si B. suis, la care
ulterior s-au adaugat si alte specii.
In Romania, a fost identificata boala prima data la
bovine (1923), apoi la suine (1934) si mai tarziu la
iepuri si berbeci (1958). La om, boala a fost
semnalata in 1939.

Etiologie
Genul Brucella, Fam. Brucellaceae, 6 specii: B. melitensis

(3 biovaruri), B. abortus (8 biovaruri), B. suis (5 biovaruri),


B. neotomae, B. canis, B. ovis. Au fost izolate doua noi
specii la mamiferele marine: B. pinnipediae si B. cetaceae.
Bruceloza este o boala cu parazitism intracelular. Are un
caracter sezonier in perioada lunilor martie-mai.
Cocobacili/bacili mici, Gram-negativi, nesporulati, imobili.
Catalazo- si oxidazo-pozitivi, stict aerobi, hidrolizeaza
ureea si reduc nitratii, au metabolism oxidativ.
Caractere de cultivare: bacterii pretentioase nutritiv,
necesita medii imbogatite nutritiv cu sange, ser sangvin,
extract de tesuturi, aminoacizi, tiamina, biotina,
nicotinamida, magneziu, fier, mangan si diverse
antibiotice pentru izolare din medii contaminate.

Etiologie
Culturile incubate aerob in atmosfera cu CO2 la 35-37

grade C cresc in 10 zile, hemoculturile in 3-6 saptamani,


mai ales daca pacientul a primit antibiotic.
In frotiuri pot aparea forme cocale asezate in perechi sau
in mici grupuri de 4-6. Sunt mult mai mici decat oricare
alt coc G-; rezista la decolorarea cu solutii de acizi si
alcali.
Se coloreaza prin metodele Koster, Kozlowsky, Stamp si
mai ales metoda Koster modificata.
Bacterii sensibile la antibiotice si chimioterapice, mai
ales: streptomicina, tetraciclina, cloramfenicol,
oxitetraciclina, doxyciclina, rifampicina.
Dezinfectante si antiseptice cu efect bactericid: fenol
0,5% - o ora, sublimat 1 5 min, formol 0,5-1% - 5-10
min, alcool 70-90 grade imediat, lapte de var 1/20 3-4
ore.

B. canis

Etiologie

B.melitensis

B. Abortus

Rezistenta
In mediul ambiant: in lana si piei de oaie 6

luni, in lichide fetale 3 luni, in continut


intestinal 6 luni, in apa 42 de zile, in pamant
73 de zile.
La 0 grade in produse patologice : 7 luni.
La 0 grade in lapte si produse lactate : 1-2
luni, in carne - 1 luna
La caldura umeda sunt distruse in 2 ore la 55
grade si in 5-10 min la 60 grade. Caldura
uscata le distruge in 60 min la 90-95 grade.
Sunt rezistente la putrefactie
Distruse prin saramurare urmata de afumare.

Epidemiologie
Specii sensibile la infectia naturala: taurine, ovine,

caprine, porci, caini, iepuri, reni


La om infectia este accidentala, urmare a
contactului direct sau indirect cu animalul bolnav.
In infectii umane sunt implicate: B. melitensis (cea
mai virulenta), B. abortus, B. suis si B. canis.
Factori favorizanti: varsta (animalele ajunse la
maturitate sexuala sunt mai sensibile), sexul
(femelele mai sensibile), starea fiziologica
(gestantele mai sensibile)
Cai de patrundere in organism : Orizontala cutanata, conjunctivala, respiratorie, digestiva,
veneriana;
Verticala mama-fat.

Epidemiologie
Surse de infectie:
- Primare = animale infectate, avortoni, lapte, fecale,

urina, secretii vaginale, sperma.


- Femele infectate, in momentul parturitiei/avortului
elimina mari cantitati de germeni prin lichidele fetale,
placenta sau avortoni
- Secundare = apa, alimente, adaposturi, pasuni si alte
elemente ale mediului ambient contaminate.
Durata de incubatie = 3-21 zile, in medie 7 zile.
Nu are o arie specifica de raspandire, practic in orice
locatie din lume poate exista o posibila gazda.
Raspandirea in efectiv are loc in perioada de fatari; se
poate inregistra o izbucnire epizootica sau o evolutie
lenta, persistenta.

Patogeneza
Principala caracteristica a infectiei este parazitismul

intracelular al brucelelor.
De la poarta de intrare, germenii patrund in sistemul
limfatic, initial in limfonodurile regionale, de unde
difuzeaza spre alte limfonoduri si sistemul circulator
sangvin.
Bacteriile se multiplica in sange si difuzeaza in intreg
organismul, insa vor ramane viabili doar germenii
ajunsi in peretele uterin, glanda mamara si
limfonodurile aferente, unde vor intra intr-o stare de
latenta.
Multiplicarea brucelelor este reactivata cand intervine
starea de gestatie. Germenii se multiplica la nivelul
placentoamelor, determinand o inflamatie necroticopurulenta, cu reducerea legaturilor dintre mama si
fat, a aportului nutritional si de oxigen => avort.

Patogeneza
Daca suprafata afectata este mai redusa, sarcina poate fi

dusa la termen, insa nou-nascutul va fi subponderal,


neviabil.
Se poate produce retentia unor portiuni din invelitorile
fetale, care conduc la suprainfectia locala cu germeni
piogeni si de putrefactie, care agraveaza starea animalelor,
putand rezulta stari toxico-septicemice letale, infecunditate,
sau alte tulburari de reproductie.
La caine, bacteriile paraziteaza in interiorul leucocitelor,
determinand hiperplazie limforeticulara si
hiperglobulinemie. Cel mai mare numar de germeni se
concentreaza in organele bogate in tesut limfoid, in gonade
si epiteliul placentar.
Inflamatia testiculelor si epididimului influenteaza calitatea
spermei, care sufera anumite modificari. Ca urmare apar
anticorpi antispermatici si hipersensibilitate de tip intarziat
fata de sperma.

Tablou clinic - bovine


Perioada de incubatie intre 10 si 239 de zile
Principala manifestare a bolii este avortul, de obicei

in ultima treime a gestatiei


Mamita brucelica modificari organoleptice, chimice,
citologice si bacteriologice ale secretiei mamare
Alte manifestari artrite, tendovaginite, bursite si
abcese in tesutul conjunctiv subcutanat
La masculi adesea asimptomatic; uneori edeme
ale scrotului si orhite, cu marirea in volum a
testiculelor si epididimelor, sensibilitate locala,
reducerea libidoului, tumefierea si sensibilitatea
veziculelor seminale, fluidifierea spermei
Manifestarile se estompeaza, pe masura ce boala se
cronicizeaza

Tablou clinic - suine


Avorturi din luna a 2-a de gestatie sau chiar mai

devreme, cu reluarea ciclurilor sexuale si repetarea


caldurilor (daca infectia s-a produs in timpul montei)
Daca infectia s-a produs dupa monta, avortul se
poate produce in orice faza a gestatiei. Produsii pot
fi normal dezvoltati dar morti, sau vii dar
subponderali.
La masculi alterare a starii generale, febra,
reducerea libidoului, orhite si orhiepididimite, atrofii
testiculare.
La ambele sexe, la orice varsta, pot aparea artrite
purulente la nivelul membrelor si articulatiilor
intervertebrale, cu tulburari locomotorii si
paraplegie.

Tablou clinic ovine si


caprine

Manifestarile clinice sunt asemanatoare cu cele de la

bovine, insa mult mai grave.


Principala manifestare este avortul, cu sau fara semne
prodromale, incepand din a treia luna de gestatie si
pana in luna a cincea, sau fatari premature, cu produsi
vii, subponderali si neviabili.
Mamitele brucelice sunt frecvente si evidente clinic
inflamarea a cel putin unui compartiment mamar, cu
prezenta de noduli inflamatori de marimea unei nuci, si
secretie lactata modificata, zeroasa, cu grunji sau
flocoane.
La masculi evolueaza de obicei inaparent, cu
infertilitate, sau cu orhite/orhiepididimite.
La ambele sexe se inregistreaza si localizari extragenitale: artrite, spondilite lombo-sacrale, bursite,
tenosinovite.

Tablou clinic - canide


Animalele infectate rareori prezinta semne clinice
Catelele gestante avorteaza in a doua luna de gestatie

sau cu 2 saptamani inainte de termen. Avortonii sunt


edematiati, congestionati si partial autolizati.
Cand gestatia este dusa la termen, doar o parte din
produsii de conceptie sunt normali, insa pot prezenta
febra, leucocitoza, hiperglobulinemie, manifestari ale bolii
in sfera genitala urmand sa apara dupa maturitatea
sexuala.
La masculi destinderea scrotumului datorita acumularii
de lichid serosangvinolent, crestere in volum a cozii
epididimului in timp ce testiculele pot fi normale sau chiar
atrofiate.
La cainii cu spondilita lombosacrala dificultati in mers,
schiopatura, parapareze, paraplegie
Inconstant simptome de meningita, dermatita
piogranulomatoasa, tulburari oculo-conjunctivale.

Tablou clinic Epididimita


infectioasa a berbecilor (infectie
In faza acuta edemul scrotului si epididimului cu
cu
B. ovis)
dificultate in deplasare si durere la palpare.
Uneori, manifestari generale: febra, abatere,

inapetenta, eruptie eritematoasa scrotala.


Alterarea materialului seminal cu reducerea fertilitatii
In faza cronica induratie la nivelul epididimului, de
regula unilaterala sau inegal evoluata
Testiculele involueaza, devenind atrofice, in tecile
vaginale se acumuleaza exsudat, tunica scrotala este
edematiata.
Ulterior, lichidul se resoarbe si pot aparea fibroze,
aderente, atrofie.
Formele cronice se pot se pot termina prin
complicatii (abcese, fistule) si in mod exceptional
prin vindecari spontane.

Leziuni morfopatologice
La femelele care au avortat caile genitale sunt

hiperemiate si edematiate, in uter este prezent exsudat


galben-roscat/gri-murdar (endometrita catarala)
Invelitorile fetale sunt ingrosate, edematiate,
hiperemiate, cu depozite fibrinoase si purulente
Hemoragii punctiforme pe seroase si mucoase
Hiperplazia splinei si a limfonodurilor
Ficatul este marit cu depozite fibrinoase pe capsula;
subcapsular apar focare de necroza
La masculi- orhite, periorhite si epididimite, exprimate
prin granuloame mari, sau atrofie si scleroza
Se pot produce necroze intinse sau abcese
voluminoase, care prin deschidere formeaza caverne
La ambele sexe: bursite (higrome), tenosinovite, artrite,
periartrite, spondilite necrotico-purulente, endocardite
vegetante.

Diagnostic
La bovine:

Examen serologic
- se evidentiaza anticorpi specifici din sange, lapte, sperma,
mucus vaginal
- Poate depista infectii in stare latenta
- Cele mai ridicate valori ale anticorpilor anti bruceloza sunt
depistati in stadiul primar si secundar al bolii, in celelalte
stadii inregistrandu-se declinuri ale valorilor sau rezultate fals
negative
Reactii folosite:
imunoenzimatica; -> seroaglutinarea
folosite ->proba
->
-> RFC
-> aglutinarea rapida cu
antigen
acid si colorat cu Roz
Bengal

Diagnostic
Examenul bacterioscopic direct - valoare de

diagnostic redusa, se face diagnostic diferential


fata de Chlamydii
Examenul bacteriologc - dificil la animalele in
viata; este necesara repetarea insamantarii
datorita bacteriemiei trecatoare
Diagnostic diferential
* Leptospiroza
* Avorturi produse de Salmonella, induse de
tricomonoze, corinebacterii, streptococi,
substante toxice
* Campilobacterioza genitala

Diagnostic
La suine:

Examen serologic :
-> RFC;
->reactia
de seroaglutinare rapida in tuburi
->
-> testul imunoenzimatic
-> aglutinare rapida cu antigen acid colorat
cu Roz Bengal
-> test alergic cu tulpini selectionate de
Brucella Suis inoculat id, cu citire la 24/48
ore, rezultat apreciat prin palpatie

Diagnostic
La ovine si caprine:

Diagnostic complex: clinic, de laborator, alergic


Diagnostic bacteriologic: important pentru
confirmarea bolii
Examen serologic:
* Reactia de seroaglutinare lenta
* RFC
*Test alergic, cu tulpina de Brucella, cu citire la 48h
pe baza reactiei locale
Diagnostic diferential: Leptospiroza,
campilobacterioza, avorturile induse de Salmonela
si Chlamydia

Diagnostic
La canide:

Examen serologic:
*test de aglutinare lenta in tuburi
*RFC
*imunodifuzia in gel de agar
*Reactia de aglutinare rapida cu antigen colorat
cu Roz Bengal
*reactia de aglutinare rapida pe lama
Examen bacteriologic:
bacteriologic
Izolarea brucelelor din splina, limfonoduri,
avortoni, placenta

Profilaxie si combatere
Profilaxie:
- Prevenirea introducerii bolii in efective

indemne
- Control serologic periodic in ferme in care
sunt introduse animale de reproductie
- In tarile in care este permis se practica
vaccinarea cu tulpina B19
- In Romania vaccinarea este interzisa
deoarece vaccinarea determina producerea
de anticorpi care mascheaza infectiile
naturale

Profilaxie si combatere
- Supravegherea si reglementarea circulatiei

animalelor
- Controlul riguros la locul de provenienta a
tuturor animalelor importate
- Carantina obligatorie la introducerea in tara
si supravegherea ulterioara a miscarii
animalelor

Profilaxie si combatere
Combatere
Bovine: - bruceloza este o boal supus declarrii i

carantinei de gradul III;


- ara noastr este indemn de bruceloz bovin de
peste 20 de ani;
- in cazul apariiei, ntregul efectiv se sacrific n
abator n termenul cel mai scurt,
indiferent de vrsta animalului i starea fiziologic, cu
respectarea riguroas a msurilor privind difuzarea
germenilor;
-dup evacuarea animalelor, se va executa dezinfecia
general, iar repopularea se va face numai dup
efectuarea a trei dezinfecii la interval de o lun

Profilaxie si combatere
Ovine si caprine

- la depistarea unui focar de boal se aplic lichidarea lui prin


stamping-out;
- locul contaminat se ine sub restricii timp de 2 luni,
efectundu-se dezinfecii,
- dezinsecii i deratizri repetate.

Suine
- sacrificarea efectivelor de animale se astfel nct s se
asigure o valorificare economic asanarea se va ntinde
pe o perioad de maximum 12 luni, dup oprirea
montelor i castrarea reproductorilor masculi,
- unitatea va fi populat cu material sntos, numai dup
efectuarea a trei dezinfecii n interval de cte 30 de zile.

Bibliografie
Dumitru Buiuc, Marian Negut Tratat de

microbiologie clinica, Editura Medicala,


Bucuresti, 2009
Radu Moga Manzat Boli infectioase ale
animalelor Bacterioze, Editura Brumar
http://www.vet.uga.edu/vpp/archives/nsep/B
razil2002/brucella/Eng/index.htm