Dicrocelioza.

gen. Dicrocelium fam. Dicrocoeliidae

sub. Fasciolata ord. Distomatida
clasa Trematoda increng.
Plathelminthes
Acest gen cuprinde specii care paraziteaza
vizica si canalele biliare la ovine, caprine,
bovine, porcine, iepuri, cerbi , precum si unele
animale de laborator – soarece,hamster, cobai.

Exista 2 specii:
- D. Lanceratum
- D. Dentriticum
Morfologie.
D.Lanceratum este un trematod ce
masoara 5- 15mm lung. Si 1- 2,5mm lat.
Corpul este acoperit cu o cuticula subtire
si neteda, transparenta.
Este dotat cu 2 ventuze : bucala si
ventrala.
Ouala au o latura mai dreapta si alta mai
convexa si masoara 38-45 microni.Au o
culoare bruna maronie.
Ciclu Evolutiv.
Ciclu biologic este heteroxen, necesitind
interventia a 3 gazde:
1. G.D. – animalele(suine,bovine,
ovine,caprine, caprioare).
2. G.I. – melcu.
3. G.C. – furnica.
G.D. elimina prin fecale ouale trematodului, care
contin un embrion,dar acesta nu evolueaza decit
in intestinul (G.I.) melcilor unde eclozioneaza
miracidiul.Acesta penetreaza peretele intestinal al
melcului,ajunge in hepatopancreas in care se
dezvolta 2 generatii de sporochisti.
 Nu apar rediile. Sporochistul primar se multiplica
dind nastere sporochistilor din generatia – I
(sporochist primar), care prin multiplicare,vor da
nastere generatiei a – II de sporochisti (sporochist
secundar).
In sporochistul secundar se formeaza CERCARII.
Cercarii sunt ovali, pigmentati, cu 2 ventuze, bucala
si ventrala.
Dintr-un sporochist se formeaza 20 -60 de cercarii
care se aglomereaza in camera pulmonara a melcului
(cite 100-200) si se inglobeaza in mucus formind
niste gramezi.
 In corpul melcilor sporochistii pot ramine pina la 2 ani si
jumatate. Timpul de la infestarea melcilor pina la
formarea completa a cercarilor este de pin la 4 luni
Aglomerarile de cercari ies din corpul melcilor si ajung in
sol.
De pe sol, iarba sunt transportati in furnicare si
consumati de G.C.(furnica).
In abdomenul unei furnici se dezvolta la 250 metacercari.
Dezvoltarea completa a metacercarilor pin ajung
infestanti este de 35 – 38 zile la temperatura de 28-32 C.
1-2 metacercari care se localizeaza in ganglionul nervos
subesofagian al furnicii provoaca unele modificari de
comportament care se manifesta prin stari tetaniforme.
 in timpul noptii furnicile raminind
imobilizate pe firele de iarba pina in cursul
zilei,cind sub actiunea razelor soarelui dispare
tetania.
Eliberarea metacercarilor se petrece in
intestinul G.D. . Sub actiunea sucului gastric si
pancreatic (pepsina gastrica ajuta la
dechistare) in citevai ore dupa ingerare
trematodele tinere se elibereaza si migreaza
in intestin spre ficat prin canalul coledot si
ductele biliare mari,ele localizindu-se in
ductale biliare mici.
Durata de migratie din intestin in ficat este de
o ora. Aici se maturizeaza si aproximativ 10 –
12 saptamini dupa infestari incep sa depuna
oua. Ciclu integrl dureaza 7-8 luni,
metacercarii traiesc in furnici 3- 4 luni,
hibernind in G.C.(furnica)peste iarna si
determinind contaminarea G.D(animale)
primavara.
Longevitatea trematodelor adulte la G.D. este
de cel putin 8 ani.
Rezervorul de infectie il constitue animalele
purtatoare de infestatie.
 Epidemiologie.
Principalele surse de contaminare sunt
ierbivorele , in special ovinele. Boala are
caracter zonal,izbucnind la animalele
intretinute pe pasuni deluroase,pe pante
insorite,cu sol calcaros,in care sunt fregvente
populatiile de G.I(melci). Dicrocelioza este
raspindita aproape pe intreg teritoriu tarii.
Sursa de contaminare a animalelor o
reprezinta sursa de furnici din pasune. Evolutia
bolii si tipul epizootogen sunt influentate de
rezistenta oualor de cercetare in mediul extern
 In masa de fecale de pasune,ouale de
dicrocelium ramin viabile peste 6 luni.
In mediul acvatic cu procese fermentative sunt
distruse in 60 de zile. La temperatura de inghet
sunt distruse lent, iar la uscacuine si caldura
(20 C) in circa 8 zile.
De longevitatea G.I.(melc) si indicile lor
invazional depinde in mare masura aparitia si
evolutia bolii.
Dinamica posibilitatilor de contaminare a
animalelor la pasune se caracterizeaza prin
cresterea curbei in lunile aprilie-mai,
Taurinele in virsta de 18-24 luni sunt mai sensibile
decit adultele, dar viteii sub virsta de 12 luni sunt
foarte rar parazitati.
Patogeneza.
Calea de patrundere, prin canalul coledoc,a
formelor tinere de Dicrocelium,dimensiunile
reduse, lipsa spinilor si modul de nutritie cu bila
,conduc la limitarea efectelor patogene.
Se constata erodarea epiteliului canalelor
biliare,modificari ale componentelor biochimice si
ale microflorei biliare si intestinale la ovinele cu
dicrocelioza. In cazul patrunderii parazitilor pe cale
hematogena se produc tulburari vasculare si staze.
Morfopatologie.
Tablou lezional, cronic, fregvent intilnit la
ovine,mai rar la bovine consta in:
- angiocolita
- angectazii
- suprafata ficatului este neregulata strabatuta
de benzi albicioase cu fibrozari,canalele biliare
turgescente sunt vizibile.
- bila de culoare bruna-negricioasa, viscoasa,
contine un mare numar- de ordinul miilor- de
dicrocelii.
In starile de suprainfectie,ficatul este
hipertrofiat, cu ciroza avensata,iar
mucoasa vezicii biliare este inflamata.
Histologic. se remarca leziuni de
hepatita asimtomatica, la ovine se
manifesta diminuarea apetitului si
scaderea productiei de lapte si lina.
Diagnosticul.
Este realizabil prin examen coproscopic,
folosind metode de imbogatirea prin
sedimentare.
La ierbivore, oule parazitului sa nu se
confunde cu semintele unor plante de
forma ovala, culoarea maronie, care insa
sunt asimetrice, fara o stuctura
diferentiata in interior.
In faza preparenta, coproscopia este
negativa.
Diagnosticul post-moortem este de
certitudine.A nu se confunda dicroceliile
cu formele tinete de fasciole.
Prognostic.
Este favorabil. Insa in focarele de dicrocelioza la
ovine se produc perderi prin nerealizarea indicilor
la productiile de lina, lapte, carne.
Tratament.
Obisnuit dehelmintizarile contra dicroceliozei se
face la ovine folosindu-se:
- Hetolin, in doza de 30-40 mg/kg m.c, per os,
suspensia se formeaza din 100 g
preparat la 1.500 ml apa, din care se
administreaza cca 20-40 ml animal. Actiunea se
face dimieata, inainte de futajarea animalelor.
-Dendriton, produs indigen, similar
Hetolin-ului, se foloseste la ovine in
doza de 80mg per os.
- Cambendazol, in doza de 30-40mg
per os .
-Albendazol, in doza de 15-20 mg/kg
m.c per os cu specrtu larg
antihelmintic.
-Tiabendazol, cite 200-300 mg/kg m.c ,
per os, in furaj concentrat.
 Profilaxie.
In zone enzootice, cu dicrocelioza, se vor efectua
tratamente la ovine, primavara inainte cu 10-14
zile de trecerea in sistem de pasunat, si toamna
dupa 2-3 saptamini de la intrarea in stabulatie,
asoociata cu masuri de distrugere a oualor din
fecale prin depozitarea si biosterilizare.
Actiuni terapeutice sistematice de 2 ani reduc
semnificativ incidenta infestatiei. Folosirea
pasunelor cultivate pentru ovine este o metoda
eficienta in combaterea dicroceliozei si
avantajoasa , prin ridicarea productivitatii …