Druga Ionut Cristian Grupa 3503

Boli

toxiinfecioase, produse de bacterii din genul Salmonella, cu rspndire universal, putnd afecta ntregul regn animal, inclusiv omul. La animalele de interes economic, boala evolueaz fie sub form acut septicemic, fie sub form subacut sau cronic, cu localizare digestiv sau genital. Se nregistreaz i localizri pulmonare, articulare i mai rar nervoase. In paralel cu entero-genito-tropismul fundamental, salmonelele prezint i un reticulotropism remarcabil, asociat de un portaj de germeni prelungit.

Istoria salmonelozelor ncepe in 1880 cnd Eberth i Koch pun in eviden n limfonoduri la decedaii de febr tifoida, un bacil incriminat n etiologia bolii, pe care ulterior Gertner reuete sa-l cultive. Salmon i Smith in 1885 izoleaz din splina porcilor mori de pest o bacterie care au considerat-o eronat ca agent cauzal i au denumit-o Bacillus choleraesuis. Dorset i Schweinitz n 1895 lmuresc confuzia, demonstrnd c pesta porcina era produs de un virus i c o infecie independenta reprodus experimental poate fi provocat de Salmonella Choleraesuis. In 1888 Gaertner, n Germania izoleaz din organele unui om decedat in urma unei enterite grave, consecutiv consumului de care de viel bolnav i care a afectat 58 persoane, o salmonel care a fosf numit mai tarziu Salmonella enteritidis Gaertner. Aceasta a fost prima semnalare a unei toxiinfecii alimentare cu sursa animal i care a deschis calea a numeroase cercetri n domeniu. Denumirea de Salmonella a fost atribuit n 1906 de Lignres n onoarea bacteriologului veterinar american Salmon. In Romnia prima salmoneloz a fost descris de Babe n 1905, manifestndu-se ca o toxiinfecie alimentar consecutiv consumului unei fripturi din care de miel.

Genul Salmonella face pare din familia Enterobacteriaceae i cuprinde speciile S. bongori. S. enteritidis, S. typhi, S. typhimurium i S. cloleraesuis, cu subspeciile choleraesuis, arizonae, diarizonae, houtenae, indica i salamae. In cadrul speciilor i subspeciilor sunt descrise serotipuri desemnate taxonomic prin nomenclatura din schema Kauffmann-White. Aceasta nomencalatura este un sistem care clasifica genul Salmonella in serotipuri pe baza antigenelor de suprafata. Antigenul de tip "O(somatic) este deteminat pe baza asocierii dintre polizaharide cu lipopolizaharide. Apoi antigenul de tip "H(flagelar) e determinat pe baza proteinelor flagelare care poate varia in functie de fenotip. Tulpinile patogene de Salmonella typhi sunt asociate cu antigenul"Vi(de nveli), care este in asociatie cu capsula bacteriana. Pentru simplificare, n practic se folosete terminologia de gen Salmonella, urmat de denumirea de serotip.

Salmonelozele animale constituie pentru majoritatea rilor cu zootehnie dezvoltat n sistem intensiv, una dintre cele mai importante probleme sanitar veterinare datorit pierderilor economice ct i implicaiilor acestora n sntatea omului prin declanarea toxiinfeciilor alimentare n urma consumului de produse contaminate. Datele statistice, acumulate n decursul timpului situeaz salmonelozele pe primul loc ntre zoonoze. In 2012 intrun studiu efectuat in S.U.A dintr-un total de 19.089 de pacienti cu infectii alimentare 4.274 au fost spitalizati si 68 au murit conform siturilor FoodNet . Intre aceste numere infectia cu Salmonella a avut cea mai mare incidenta cu 8.256 de infectii adica 17.6 imbolnaviri la 100000 de persoane . Astfel 2290 de pacienti au fost internati si 29 au murit de Sallmonela. Incidenta mai ridicata au avutt-o copii mai mici de 5 ani 69.5 infectii la 100000 de copii. Cele mai intalnite su fost infectiile cu Enteritidis (22%), Newport (14%), si Typhimurium (13%).

Conform FoodNet in 2009 un total de 17.468 infectii au fost identificate la laborator. Raportul infectiei la 100000 in fuctie de patogen a fost: Salmonella (7.039; 15.19), Campylobacter (6.033; 13.02), Shigella (1.849; 3.99), Cryptosporidium (1.325; 2.86), STEC O157 (459; 0.99), STEC non-O157 (264; 0.57), Vibrio (160; 0.35), Listeria (158; 0.34), Yersinia (150; 0.32), si Cyclospora (31; 0.07).

Salmonelele sunt bacili sau cocobacili Gram negativi de 2-4/0.6 nm, de obicei mobili (cu excepia S. pullorum-gallinarum), cu cili dispui peritrich. Serotipurile de S. enterica subsp. enterica prezint fimbrii cu rol n adezivitate la celulele epiteliale intestinale. Salmonelele din serotipul pullorum-gallinarum au fimbrii neadezive, ceea ce explic lipsa de patogenitate a acestora pentru om. Salmonella enterica subspeciile arizonae i diarizonae au fimbrii hemaglutinante. Salmonelele prezint o remarcabil adaptare la condiiile de temperatur, dezvoltndu-se ntre 2 i 54C. Au o mare tolerabilitate la pH, prolifernd la valori cuprinse ntre 4,5 i 9,5 cu un optim de 6,5-7,5. Structura antigenic a salmonelelor este complex, constnd din antigene "O" (somatice), antigene "H" (flagelare) i antigene "Vi" (de nveli). Dispun de exotoxine si endotoxine Astfel, temperatura de 60C omoar germenii din culturi n 12-20 minute, iar temperatura de 100C n 5-6 minute.

Pe puni, salmonelele se regsesc i dup 200 zile, n fecalele umede de vac dup 6-11 luni, n blegarul uscat rezist pn la 24 luni. Ph-ul cuprins ntre 6.5-8.2 este optim pentru dezvoltare, iar pH-ul sub 3.5 nu permite o supravieuire mai lung de 6-12 ore. Antisepticele i dezinfectantele obinuite sunt foarte active fa de salmonele. Salmonelele sunt sensibile fa de multe antibiotice (cloramfenicol, tetracicline, neo-micin, gentamicin, amoxicilin, colimicin, cefalosporine, apramicin etc.) i chimioterapice, (nitrofuran, sulfamctazin, fiuorochinolon). Utilizare antibioticelor i chimioterapicelor creeaz cu uurin tulpini rezistente fa de acestea. Explicaia fenomenului const n existena factorului, plasmidic "R" care se transfer cu uurin fde la o bacterie la alta prin gene extracromozomiale, fenomen cunoscut sub numele de "R-infecie" i care explic insuccesele din terapie. nlocuirea salmonelelor sensibile cu altele total sau parial rezistente se produce chiar n cursul unei enzootii n circa 2-3 sptmni.

I
R C U I T

Numeroi vectori intercalai n lanul epidemiologie (insecte, roztoare, psri, carnasiere, apele reziduale din ferme, abatoare etc.), constituie verigi importante n declanarea unor enzootii de salmoneloz. S-a demonstrat c banala musc domestic, nu numai c vehiculeaz pasiv salmonelele, dar le i transmite transovarian, iar albinele fac o salmoneloz clinic. Gndacul de buctrie, furnica, ixodidele, argasidele, pot vehicula i ele infecia salmonelic. Broatele estoase, reptilele i petii sunt purttori de salmonele ca i porumbeii, vrbiile i pescruii. Nu exist ecosistem n natur n care salmonelele s nu fie prezente. Roztoarele silvatice i peridomestice dein supremaia n ntreinerea lanului epidemiologie. obolanii, n cercetrile ntreprinse n ara noastr, s-au dovedit a fi unul dintre rezervoarele principale pentru animalele domestice si om.

SALMONELOZA ESTE O BOALA DE PORTAJ Toate speciile de manifere domestice si salbatice sunt receptive, ele pot contacta boala din surse de infectie primare ca animale bolnave, animale purtatoare, prin lapte si fecale, produse alimentare, fainuri de peste, rozatoare si oamnei purtatori sau surse secundare ca solul, furajele, apa, obiectele care au venit in contact cu sursele primare (fecalele in special in care salmonelozele au rezistenta foarte mare). Transimterea se poate realiza prin autoinfectia purtatorilor sau exogen prin transmitere digestiva ombilicala sau genitala prin monta.

 Calea

obinuit de ptrundere a germenilor n organism este cea digestiv. Acetia traverseaz stomacul, fiind protejai de aciditatea local, fie printr-un tranzit rapid, fie prin nglobarea n masa alimentar. In intestin germenii se multiplic i trec n formaiunile limfoide. Ptrunde la nivelul microvililor n jonciunea intercelular-zona ocludens. Pe baza potenialului invaziv, caracteristic, bacteriile invadeaz mucoasa, se multiplic n lamina propia i produc boala simptomatic. Prezena lor in snge se datoreaza multiplicrii n unele focare active i descrcrii ulterioare a acestora n torentul circulator. Germenii fagocitai ii pstreaz intact morfofiziologia i se multiplic in interiorul celulei care i-a inglobat.

PARATIFOSUL VITEIILOR- prezinta o forma supraacuta care debuteaza cu sindrom febril, abatere profunda pana la coma, o forma acuta cu semne digestive, articulare, rar nervoase si o forma cronica cu tuse dureroasa plus jetaj muco-purulent. ENTERITA SALMONELICA A ADULTILOR- manifesta o forma supraacuta avand fenomene toxice grave si moartea de la cateva ore pana la 24 o alta forma acuta cu diaree profuza, hemoragica, avort si forma cronica aparand cu slabire progresiva, tulburari respiratorii si digestive plus avort, evolueaza intre 2 4 saptamani pana la 3 5 luni. TABLOUL LEZIONAL- Exista asemanari intre leziunile de la adulte si cele de la vitei la forma supraacuta apar congestii si hemoragii pe seroase si mucoase, inclusiv pe epicard si endocard iar in forma acuta ceea ce este mai specific ficatul hipertrofiat cu focare miliare izolate sau grupate de tip granulomatos (noduli paratifici),

in forma cronica apare splenita hiperplazica, enterita fibrinonecrotica, splenomegalie, hepatomegalie cu focare necrotice, bronhopneumonie fibrinoasa sau fibrino-necrotica, artrite, tenosinovite fibrinoase; la femelele care au avortat apar metrite.

SALMONELOZA FRANCA INTESTINALA-este grava la miei prezentand evolutie acuta, septicemica, diaree profuza cu fecale apoase, urat mirositoare, deshidratare grava si moarte prin epuizare. Lezional apare diateza hemoragica, icter gastro-enterita hemoragica, hiperplazie limfonodulara si splenica. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR-Provocat de Salmonella abortus ovis avand tropism pentru uterul gestant si se transmite digestiv. Clinic apare avortul in lunile 2, 3, 4 sau 5 de gestatie fiind secondat de un sindrom prodromal. Avorteza in jur de 30-50% din efective

SALMONELOZA FRANCA INTESTINALA-Apare la varsta de 6-18 luni si prezinta o forma acuta clinic manifestata cu sindrom febril, diaree cu fecale apoase, fetide, manifestari de bronhopneumonie iar lezional diateza hemoragica, hiperplazie splenica, hiperplazie limfonodulara, enterita cataral-hemoragica si o forma cronica cu slabire progresiva leziuni articulare-artrite sinovite AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR-provocapt de Salmonella abortus equi care prezinta specificitate de gazda, tropism pentru uterul gestant iar la mascul se elimina prin sperma deci se transmite prin monta dar si digestiv

Este specia cel mai fregvent afectata, cel mai frecvent cu Salmonella choleraesuis si la varste de 1-3 luni dar si mai mari. Prezinta o forma acuta si subacuta cu hipertermie,tulburari digestive (diaree cu fecale galbui, spumoase ce devin usor hemoragice) tulburari circulatorii (hiperemia si cianoza pielii din regiunea capului, membrelor, cozii, abdomenului si una cronica consecinta a celei acute care apare frecvent la tineretul la ingrasat si evolueaza cu diaree, dermatita varioloida si cahexie. Lezional apar diateza hemoragica, cianoza cutanata, limfadenita hemoragica, splenita hiperplastica, hepatita nodulara necrotica, gastrita si enterita catarala sau hemoragica.

Serotipul ce-l mai des incriminat in manifestarile clinice este Salmonella typhymurium. Apare frecvent in gastroenteritele virale ca infectie secundara grefata pe leziunile determinate de virusuri. Apare in urma consumului de deseuri de abator.Boala se manifesta clinic la catei si pisoi si poate imbraca forme grave, pisoii fac o forma acuta de salmoneloza cu splenita hiperplastica gastroenterita cu necroza vilozitatileor intestinale sau hiperplazia limfonodurilor mezenterici.

Puloroza-Este provocata de salmonele imobile S. pullorum, S. gallinarum si salmonele mobile numite si paratifoze. Surse de infectie pot si frimase si secundare iar transmiterea poate fi verticala si orizontala. Puii de gaina si gainile outoate au manifestariclinice diferite puii de gaina prezinta somnolenta polidipsie ptoza aripii diaree cu fecale alb-cretacee aglutinarea pufului cloacal cuobstruarea anusului si ocluzii ale cloacei care duc la piuit plangator. Pasaril ouatoare prezinta o simptomatologie mai stearsa cu slabire, tulburari ale ouatului si adopta pozitie de pinguin. Lezional toate galinaceele prezinta NODULI NECROTICI in pulmon ficat si miocard stomac muscular si prete intestinal.

 Sunt

receptive gaina, curca, bibilica, paunul, fazanul; toate pasarile in varsta de peste 3 luni. Clinic manifesta inapetenta, anemia mucoaslor aparente si diaree cu si fecale apoase fetide alb portocalii iar lezional ficat bonzat, splenomegalie, esnterita si tiflita catarala si noduli pulorici in miocard ficat pulmon.

Febra tifoid este o boal infectioasa specific omului.Agentul etiologic este bacteria Salmonella typhi sau enterica. Poate fi transmisa de catre persoanele bolnave sau mai ales de purtatorii sanatosi. Acestia elimina salmonele la nivelul tractului digestiv sau prin urina. Poarta de intrare este digestiva prin alimente sau apa contaminate. Clinic boala prezinta o perioada deincubaie de 1-3 sptmni, o perioadaprodromal(de invazie) de1-3 zile si Perioada destare. Debutl este brutal, cu frison, febr 39-41 grade, cefalee, stupoare,somnolen, delir, com. Erupii cutanate(rozeole) apar pe abdomen, torace, spate n ziua a 8-9 de boal (embolii limfatice cubacterii). Diaree, constipaie, tulburricardiovasculare. Durata 7-10 zile. Po aparea si complicatii ca hemoragii intestinale,perforarea intestinului, peritonit,miocardit, meningit, psihoz

Faa bolnavului este, de regul, palid, pielea uscat i fierbinte, limba ngroat, acoperit cu un strat cafeniu-albicios. Vestibulul faringian este puin hiperemiat, uneori se mresc amigdalele. n a-8a sau a10-a zi de boal pe abdomen (cte o dat i pe piept), spinare i membre apar erupii rozeolice, splina i ficatul se mresc, abdomenul se baloneaz. Dereglarea activitii cardiovasculare se manifest prin bradicardie relativ (ncetinirea ritmului contraciilor inimii), dicrotizm (dedublarea undei pulsatile) i tensiune arterial sczut.

Simptomele salmonelozelor includ diareea, febra si crampele abdominale. Acestea se dezvolta la 12-72 ore dupa infectie si boala persista in mod normal timp de 4-7 zile. Majoritatea oamenilor isi revin fara nici un tratament. Totusi, diareea si deshitratarea pot fi grave si este uneori necesara internarea in spital. Varstnicii, copiii mici si cei cu sistem imun deficitar, prezinta cel mai mare risc. In cazul aparitiei diareei, in mod normal recuperarea este completa, chiar daca pot trece cateva luni pana ce habitusul intestinal se normalizeaza complet. Un numar mic dintre persoanele infectate cu Salmonella dezvolta sindromul reiter,o boala care persista luni sau ani si duce la aparitia artritei cronice.

Examenul bacteriologic si bacterioscopic se face prin prelevarea de vezica biliara, ficat, os lung nedeschis, linfonoduri, splina si insamantarea pe mediu de imbogatire Muller Kauffmann (contine bila), selenit acid de Na; C medii de diagnostic se pot folosi Mc Conkey, agar SS, albastru de bromtimol. Se mai poate face examene biochimice-API cu godeuri.

 Examene

serologice: reactia de aglutinare rapida pe lama cu sange integral (RSAR): salmonelele sunt aglutinate de serul de grup D; reactia de seroaglutinare lenta in tuburi (RSAL): se foloseste pentru verificarea indemnitatii efectivelor care livreaza oua pentru incubat

Pentru febra tifoida ancheta epidemiologic date clinice date paraclinice hemoculturi: pozitive n 100% din cazuri n S1 de la debut medulocultur coprocultur: S2-S3 urocultur culturi din secreiile osoase purulente examinare serologic: determinarea anticorpilor mpotriva antigenilor bacterieni:

Rreactia widal Rfc contraimunofloreza ELISA latex aglutinare

 Pentru

enterita salmonelica diagnosticul se bazeaza pe anamneza si pe examenul obiectiv. Medicul intervieveaza pacientul in legatura cu simptomele, alimentele consumate recent si cu factorii de mediu de la locul de munca si de la domiciliu. O cultura din scaun si analize sanguine, trebuie efectuate pentru a confirma diagnosticul.

 Se

pot administra neomicina, polimixina, cefalosporine, gentamicina, quinolone.

Pentru febra tifoida se iau urmatoarele masuri: Izolarea pacientului dezinfecia excreiilor repaus la pat, n special n perioada febril diet hidric, n special n perioada febril tratament etiologic: medicamente ce acioneaz pe sistemul limfatic administrate per os cloramfenicol: bacteriostatic ce se concentreaz bine n sistemul limfatic; 50 mg/kg/zi pe durata febrei + 7-10 zile exista tulpini rezistente amoxicilin fluoroquinolone: concentratii optime la nivel intestinal, biliar, formatiuni limfatice norfloxacincin pefloxacin cefalosporine, generaia a III-a

 Pentru

enterita salmonelica Salmoneloza se trateaza prin controlul oricaror complicatii pana la disparitia lor. Deshidratarea cauzata de diareee este cea mai obisnuita complicatie. Antibioticele nu sunt necesare in mod curent, ci doar in cazul in care infectia s-a raspandit.

Boli infectioase ale animalelor-Bacterioze-; Radu Moga Manzat http://www.scribd.com/doc/22459983/GENULSALMONELLA09 http://www.cdc.gov/salmonella/reportspubs/mmwr. html

http://en.wikipedia.org/wiki/Kauffman%E2%80%93 White_classification http://www.youtube.com/watch?v=q4OVNRLw9fM http://ro.wikipedia.org/wiki/Febr%C4%83_tifoid%C 4%83 http://medenciclopedie.com/?page_id=4158 http://www.terapiamedicala.ro/febra-tifoida