Herghelegiu Andreea Medicina Generala anul 2 seria A grupa 3 190.

Toxoplasmoza

TOXOPLASMA GONDII

MORFOLOGIE
T. gondii există sub trei forme:
 trofozoit (forma vegetativă, sau tahizoit)
 chistul tisular (conţinând bradizoiţi)
 oochist
MOD DE CONTAMINARE
Sunt trei posibilităţi de infecţie:

i. ingestie de oochişti maturi, odată cu legume sau fructe poluate de excrement de

pisică (gazdă definitivă);

ii. ingestie de chişti prin consum de carne (de porc, vită sau
pasăre) insuficient preparată termic;

iii. trecerea trofozoiţilor de la mamă la făt, dacă mama se infectează în

timpul sarcinii, determină toxoplasmoza congenitală.
* rar, infecţia se produce prin transfuzii sangvine, lapte nepasteurizat,
transplant de organe.

ROL PATOGEN

 T. gondii este un parazit oportunist

nepatogen la imunocompetenţi
patogenitate crescută la imunodeficienţi.

 T. gondii este agentul etiologic al toxoplasmozei.

TABLOUL CLINIC

Toxoplasmoza dobândită
La imunocompetenţi:

(90% din infecţii) asimptomatică;

(10% din infectii) ganglionară, caracterizată prin triada simptomatica
  febră (38ºC),
 adenopatie (frecvent cervicală),
 astenie;
-se vindecă spontan, fără tratament.

La imunodeficienţi, are o evoluţie gravă, sub formă cerebrală, uneori fatală.

115
Toxoplasmoza congenitală

25% din infecţiile maternale

În privinţa mecanismului de producere, sunt 2 ipoteze:

- prima ipoteza: presupune existenţa unei primoinfecţii la mamă, care poate avea
drept consecinţă producerea unei fetopatii şi naşterea o singură dată de copii cu
toxoplasmoză congenitală.

- a doua ipoteză: transmiterea T. gondii ca urmare a reactivării unei infecţii cronice

sau latente în orice perioadă a sarcinii; rezultă repetate sarcini patologice cu
naşterea mai multor copii cu toxoplasmoză congenitală.

Riscul se evaluează astfel:

 în primul trimestru de sarcină: deoarece placenta este redusă, riscul de

transmitere a parazitului este mic; dacă infecţia se produce însă, leziunile
sunt foarte grave

 după luna a 3-a: bariera placentară este mai puţin

eficace şi contaminarea survine mai uşor,
 contaminările tardive: provoacă forme uşoare, retard psihomotor sau chiar
forme inaparente la naştere.

Gravitatea leziunilor urmează schema inversă:

 copiii contaminaţi în primul trimestru de gestaţie sunt expuşi la leziunile cele mai
grave (hidrocefalie, microcefalie, intarziere psihomotorie, calcificari
intracerebrale),
 contaminările tardive provoacă leziuni neurologice mai putin severe
(aceste forme se explică prin transmiterea simultană la fetus a paraziţilor
şi a anticorpilor antitoxoplasmatici maternali, care limitează
diseminarea paraziţilor în organismul fătului)
 Diagnosticul parazitologic:
 constă în evidenţierea paraziţilor în placentă, sânge, LCR,
lavaj bronhoalveolar, biopsie cerebrală.

 Examenul direct, prin determinarea parazitului în frotiu Giemsa,

este rar practicat.

 Inocularea la şoareci sporeşte posibilitatea de evidenţiere a parazitului.

 Cultivarea pe fibroblaşti este foarte eficientă, însă posibilă numai în

centre specializate.
119
Diagnosticul serologic:

Serodiagnosticul este obligatoriu la:

 gravide, în primul trimestru, şi se repetă la femeile neimunizate
 nou-născuţi sănătoşi din mame cu toxoplasmoză

Se impune (legislativ în unele ţări) cercetarea anticorpilor de clasă IgG şi

IgM prin două tehnici diferite (IFI şi ELISA).
rezultatele se interpretează astfel pentru femeia gravidă:

lipsa IgG şi IgM specifice înseamnă absenţa imunizării şi se

impune un control lunar până la termen

 serologia pozitivă cu IgG şi negativă pentru IgM, prin două seruri

recoltate la interval de 15 zile demonstrează toxoplasmoză veche,
persoană imunizată; nu necesită control ulterior

 cand mama nu a prezentat seroconversie în timpul sarcinii, pentru

diagnosticul toxoplasmozei fetale se practică: ecografia, analiza
sângelui fetal şi a lichidului amniotic.
SCREENINGUL TOXOPLASMOZEI

 se recomandă la femei gravide

 se identifică anticorpi specifici

determinare IgG:

 (-)
 eviterea contactului cu pisici
 carne bine prăjită
 reevaluare serologică
  (+ ) →determinare IgM

 IgM(+ ) :infecţie acută →decizie terapeutică

 IgM(-) repetare după 3 săpt.→IgM titru egal→infecţie trecută

→IgM titru crescut→infecţie acută

122

PREVENŢIA

 este importantă supravegherea seroepidemiologică pentru

evitarea contaminării gravidei neimune şi tratarea precoce a
toxoplasmozei acute, câştigate în timpul sarcinii.

 depistarea înainte de sarcină este soluţia ideală- a devenit

legislativ obligatorie în unele ţări.

 la femeia tânără cu serologie negativă, trebuie făcute controale

anuale şi la debutul unei sarcini.

TRATAMENT

 Se recomandă urmatoarele medicamente:

 Spiramicină (ROVAMICINĂ)- in sarcina

 Asociaţia pirimetamină + sulfadoxină (FANSIDAR)

 Asociaţia pirimetamină + sulfadiazină (MALOCID)

  În toxoplasmoza acută cu astenie şi adenopatie persistentă: ROVAMICINĂ în doza

de 150.000 ui/Kg/zi, timp de o lună.

BIBLIOGRAFIE

 https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/ingrijirea-in-sarcina/toxoplasmoza-generalitati-simptome-
analize-medicale-recomandate-in-sarcina?fbclid=IwAR2iVg-
vAWTKDrLVvrcgGUbDoVWNdW23QaDYtgnhAdSQZfiebFjV9bIEn9Y
 https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/toxoplasmoza-cauze-simptome-
tratament?fbclid=IwAR2udtfdB7B5f_0Vwqn02iTk9NyjFo1iFZrzvhpX_S3BXlwm65UUk-
xV9UU
 "Toxoplasmosis and pregnancy", aprilie 2014, Canadian family physician; Shahnaz Akhtar
Chaudhry, Nanette Gad, Gideon Koren.
 https://www.researchgate.net/figure/Life-cycle-of-Toxoplasma-gondii-Shown-are-the-
biology-infection-and-replication-of_fig2_223973212

124