INFECTIILE NEONATALE

INFECTIILE NEONATALE
Reprezinta a 3 cauza de deces la nn dupa malformatiile
congenitale si detresa respiratorie idiopatica.
Incidenta: 1%.
Este mult mai mare la nn prematuri, dismaturi si mai ales la cei
internati in sectii aglomerate si fara circuite corespunzatoare.

FACTORI FAVORIZANTI:
Infectia materna,disgravidia,ruperea prematura a
membranelor,diabetul matern;
Echipamente contaminate utilizate pentru reanimarea n.n;
Apa din incubatoare contaminata cu germeni Gram - ;
Utilizarea cateterului ombilical.
FACTORI ETIOLOGICI
VIRUSURI BACTERII
V. CITOMEGALIC E. COLI
V. HERPETIC STREPTOCOC β HEMOLITIC
GRUP B
V. HEPATITIC A, B, C LISTERIA
MONOCYTOGENES
V. HIV STAFILOCOCCUS AUREUS
TREPONEMA PALLIDUM ENTEROBACTERIACEAE

TOXOPLASMA GONDII STAFOLOCOCI

H. INFLUENZAE
 NN CONTAMINAT(COLONIZAT) prezinta culturi
bacteriologice pozitive (culturi nazale, faringiene,
coprocultura, culturi tegumentare), fara semne clinice
de boala.
 NN INFECTAT prezinta manifestari clinice si culturi
pozitive (hemocultura, urocultura, cultura LCR)
asociate cu sindrom inflamator biologic.
 Suprainfectarea mediilor de cultura nu este insotita de
sindrom inflamator biologic.
MODALITATI DE CONTAMINARE

 maternofetale: - hematogene transplacentare

- transmembranare: corioamniotite
- nasterea naturala: contaminare prin pasaj
 infectii maternofetale cu aparitie tardiva (< 28 zile) cu
streptococ B, Escherichia coli
 dobandite: enterobacterii
 Infectiile nozocomiale si manevrele agresive de reanimare
neonatala reprezinta cele mai importante cai de
contaminare orizontala.
 FORME CLINICE:
INFECTIA INTRAUTERINA (cu transmitere
verticala)
 Efectul unei infectii asupra produsului de conceptie
depinde de: tipul, agresivitatea factorului infectios si
stadiul de dezvoltare al copilului:
- Inainte de stadiu embrionar, infectia evolueaza agresiv
→ moartea produsului de conceptie.
- In perioada embrionara, cand are loc organogeneza,
infectiile pot determina malformatii si deces.
- In timpul perioadei fetale infectia poate determina:
nastere prematura, infectie cronica, vindecare cu sau
fara defect sau moartea fatului.
 INFECTIA VIRALA PERINATALA
(intrapartum sau imediat postnatal)

VIRUSURILE implicate cel mai frecvent

in infectiile neonatale sunt: v.citomegalic,
v.herpetic, v.rubeolic, v.urlian, v.rujeolic,
v.varicelo-zosterian, v.coxsackie B,
v.hepatitice, HIV.
 Infectia cu v. citomegalic (boala incluziilor
citomegalice)

 Daca gravida se imbolnaveste in oricare moment al

sarcinii, ea poate transmite virusul fatului in 40% din
cazuri.
 Forma simptomatica : greutate mica la nastere, icter,
hepato-splenomegalie, petesii, anemie, trombocitopenie,
hiperbilirubinemie mixta, transaminaze crescute.
 Forma mai putin severa – microcefalie, corioretinita,
calcificari periventriculare, retard mental, surditate,
anomalii osoase.
 Intrapartum – nn se poate infecta cu secretiile genitale
infectate ale mamei.
 Postpartum - infectare prin transfuzie de sange. Este o
infectie severa.
 DIAGNOSTIC:
- serologic : IgM specifici pentru CMV.
- cel mai sigur examen : CMV-AND.

 TRATAMENT: antiviral
 Infectia herpetica

Exista doua forme clinice de boala:

Forma diseminata cu mortalitate foarte mare
(50%). Se manifesta in prima saptamana prin:
pneumonie, hepatita, convulsii, encefalita, soc,
CID, disfunctie multipla de organ.
Forma localizata poate evolua spre deces sau spre
vindecare cu sechele severe: leziuni oculare
(conjunctivita, keratita, corioretinita, cicatrici
corneene, cataracta, cecitate); leziuni cutanate
(vezicule, ulceratii); leziuni cerebrale.
TRATAMENT PREVENTIV:
evitarea contactului gravidei cu persoane
infectate cu v. herpetic;
nastere prin cezariana la gravida cu leziuni
genitale suspecte de herpes genital.

TRATAMENT CURATIV:
antiviral
 INFECTIA CU VIRUSURILE
HEPATITICE

VIRUSUL HEPATITEI A
 Nu se transmite transplacentar ci doar pe cale fecal-
orala.
 Daca parturienta sufera de HAV in ultimele 2
saptamani de gestatie , exista risc de infectare
perinatala a nn.
 Se vor administra nn IMUNOGLOBULINE
SPECIFICE im, imediat dupa nastere.
 Infectia materno-fetala cu virusul
hepatitei B

 Apare de la mamele purtatoare asimptomatice de Ag Hbs

sau de la cele bolnave de hepatita B.
 Contaminarea:
• in momentul nasterii prin sangele matern
• dupa nastere prin laptele matern (in cazul nevaccinarii nn in
prima zi de nastere)
• intrauterin (transplacentar), prin sangele matern – rara
(demonstrata in tarile cu mare portaj antigenic)

 Infectia cu HBV produce prematuritate, distrofie, icter, sdr.

hemoragic, coma sau poate fi asimptomatica.
TRATAMENT PROFILACTIC:
 Porfilaxia infectiei perinatale : vaccinarea antihepatita B a
tuturor nn, in prima zi de viata. Prematurii se vaccineaza la
varsta de 2 luni.
 Imunoglobulina specifica (HBIG) - la nn provenit din
mama cu hepatita acuta; doza se repeta dupa 1 luna.
Concomitent se face si vaccinarea.
 Daca mama este purtatoare cronica de AgHbs si Ag Hbe, se
va administra Ig antihepatita B, 0,4ml/kg la nastere, apoi 2
doze similare la interval de 4 luni.
 In maternitate nn infectati vor fi izolati, scutecele si
lenjeria se vor incinera; nu se va separa copilul de mama.
 Nu se contraindica alaptarea, daca nn se vaccineaza.
 VIRUSUL HEPATITEI C

 Se transmite – rar transplacentar (0-12%)

- in timpul nasterii fiziologice
- incert – prin laptele matern.
 Cantitatea de virus din organismul matern
creste gradul de risc de infectie la fat.
 INFECTIA HIV LA NN
Transmiterea perinatala a infectiei HIV
de la mama infectata la nn are loc in 3 momente:
o In uter (transmitere verticala) – transmiterea este
favorizata de inflamatii ale placentei, care conduc
la infectia HIV a lichidului amniotic.
o In timpul nasterii: prin transfuzie materno-fetala
sau prin inghitirea de catre nn a secretiilor
sangvinolente vulvo-vaginale. IMPORTANT:
operatie cezariana.
o Postnatal (pentru copiii alimentati natural si care
nu au fost infectati anterior).
 ALTE INFECTII TRANSMISE
VERTICAL
SIFILISUL CONGENITAL
Se datoreste transmiterii transplacentare a spirochetei
Treponema pallidum.
DIAGNOSTIC:
Orice gravida va fi testata serologic pentru lues atat la
inceputul sarcinii cat si dupa 28 saptamani de gestatie
(pentru a nu exclude gravidele infectate in timpul
sarcinii).
Daca nu exista nici o testare serologica cunoscuta,
aceasta se va efectua obligatoriu in momentul nasterii.
 Orice nn cu mama seropozitiva, netratata sau
tratata in ultimele luni de sarcina, va fi testat
serologic pentru sifilis. Se vor recolta probe de
sange si LCR.
Anticorpii specifici IgG de origine materna
traverseaza bariera placentara→testele
netreponemice cat si cele treponemice pot fi
pozitive in primele 2-4 luni la copil, fara ca acesta
sa fie infectat. Persistenta si cresterea titrului dupa
acest interval => copil infectat.
IgM specifici la nn = sifilis congenital (IgM de la
mama nu traverseaza placenta).
SEMNE CLINICE:
 Rinita persistenta (unilaterala)
 Hepatosplenomegalie
 Limfadenopatie
 Anemie
 Icter
 Ascita
 Corioretinita
 Osteocondrita si periostita
 Meningita
 Greutate mica la nastere
 Placenta de dimensiuni foarte mari.
TRATAMENTUL NN:
1. Serologie negativa si nn asimptomatic: nu se trateaza, dar se
testeaza lunar daca provine dintr-o populatie cu risc
crescut.
2. Serologie pozitiva + semne clinice sugestive: se trateaza.
3. Nn asimptomatic + serologie pozitiva: se trateaza ca si cum
ar fi infectati.
Se administreaza: Penicilina cristalina 100.000-150.000
UI/kg/zi, iv/im, in 2 prize fractionat la 12 ore, timp de 14 zile
sau o doza unica de 150.000 UI/kg/zi
In caz in care exista si anomalii ale LCR – tratamentul se
prelungeste 4 sapt, dar in ultimele 2 sapt doza de Penicilina
scade la 50.000 UI/kg/zi in 2-3 doze zilnic, iv/im.
In cazuri suspecte dar nedemonstrate – o doza unica de
benzatinpenicilina de 50.000 UI/kg, im.
 TOXOPLASMOZA CONGENITALA
Este o zoonoza produsa de Toxoplasma gondii.
Transmiterea transplacentara a
infectiei(transmitere verticala) se face doar in
conditiile in care gravida a devenit seropozitiva in
timpul sarcinii (si in aceste conditii infectia apare
doar in 30-40% din cazuri.
Riscurile sunt mai mari daca infectarea mamei a
avut loc in primele luni de gestatie.
Traversarea placentei are loc doar in timpul
parazitemiei acute.
Riscul de imbolnavire a urmatorului copil este
zero.
 Semnele clinice de boala apar doar la gazdele cu
imunitatea compromisa, sau la fat si nn.
Infectarea produsului de conceptie in primul
trimestru se poate solda cu moartea fatului in uter.

Nn prezinta 3 forme clinice de boala:

Forma generalizata cu: detresa resp., miocardita,
purpura trombocitopenica, hepatosplenomegalie;
Forma meningoencefalitica cu: afectarea ochilor, sdr.
de iritatie cerebrala, hidrocefalie;
Forma de infectie vindecata cu defect (hidrocefalie,
corioretinita, calcificari cerebrale).
 Tratament
Primoinfectia materna - antibacteriene
Nn infectat: antibacterian de lunga durata
Recomandari recente in tratamentul toxoplasmozei congenitale:
tratament medicamentos 1 an de zile + supraveghere
oftalmologica si neurologica activa.
 SEPSISUL NEONATAL
este o infectie sistemica care evolueaza in primele 30 de
zile de viata, cu evidentierea germenului in hemocultura.
Rareori exista localizari secundare ale infectiei.
Simptomatologia se datoreaza actiunii citokinelor
proinflamatorii eliberate in cantitate mare si nu actiunii
directe a germenilor sau produselor lor asupra
tesuturilor si organelor.
Semnele intiale de boala sunt discrete si greu de
interpretat in special la nn cu risc de sepsis.
SEPSISUL NEONATAL CU DEBUT PRECOCE (primele
3 zile de viata)
Etiologie: Streptococ β hemolitic grupB.
Manifestari:
- la mama: endometrita, amniotita, infectia urinara.
- la nn: detresa respiratorie precoce, crize de apnee, soc
septic, meningita precoce, dificultati de termoreglare,
tulburari ale starii de constienta, inapetenta, varsaturi,
meteorism abdominal.
Diagnosticul diferential se face cu traumatismul
obstetrical, cu detresa respiratorie a prematurului prin
lipsa de surfactant.
 SEPSIS NEONATAL CU DEBUT TARDIV (dupa
varsta de 5 zile)
Sunt infectii nosocomiale care apar dupa un interval
liber, fara alte anomalii.
Etiologie: stafilococ coagulazo-negativ
Simptomatologia - este discreta si necaracteristica:
- Crize de apnee, bradicardie, instabilitate termica,
meteorism abdominal, tipat slab, hipotonie
musculara.
- Soc septic: tulburari de perfuzie tisulara, cianoza,
extremitati reci, timp de recolorare capilara
intarziat, puls rapid, greu perceptibil, hipotensiune
arteriala →soc refractar si sidrom de disfunctie
organica multipla.
1. Diagnosticul de laborator este dominat de examenul
bacteriologic (identificarea germenelui cauzal si
sensibilitatea acestuia la antibiotice).
Culturile centrale sunt importante pentru sustinerea
diagnosticului: (hemocultura, cultura din LCR,
urocultura); la nn infectarea meningelu, i si a tractului
urinar se face doar pe cale hematogena!

Tratament: antibioterapie, corectia acidozei metabolice si

a dezechilibrelor AB, alimentatie parenterala
 FORME CLINICE LOCALIZATE DE
INFECTIE BACTERIANA
NEONATALA

Infectia neonatala se poate prezenta si sub forma

localizata (meningita, otita medie supurata,
enterita, infectia urinara, artrita supurata,
osteomielita, infectia cutanata, conjunctivita,
celulita orbitala) acestea prezentand o
simptomatologie sugestiva.
 MENINGITA PURULENTA
Reprezinta consecinta unei septicemii neonatale.
Incidenta: 5 la 10.000 de nasteri.
Semne clinice nespecifice: febra, hipotonie musculara,
plafonarea privirii, paralizii oculare, disparitia reflexelor
neonatale, convulsii, bombarea FA.
Diagnostic:
– rahicenteza evidentiaza un LCR tulbure,cu celularitate
crescuta (peste 100 celule/mm3, cu predominenta PMN),
proteinorahie peste 150mg/dl, glicorahie sub 40mg/dl, cu
germeni prezenti (E.coli tip K1, streptococ βhemolitic grup
B, Listeria monocitogenis).
- hemocultura este pozitiva in 70% din cazuri.
Evolutia: vindecare, recidiva, deces.
Tratament: antibioterapie dupa antibiograma
 ALTE FORME CLINICE LOCALIZATE DE
INFECTIE BACTERIANA NEONATALA
Otita medie supurata la nn
- Etiologie: Strep β hemolitic grupB, stafilococ, E. coli
- Este o infectie severa.
- Tratament: antibiotice, iv.
- Complicatii – otomastoidita.
Enterite grave neonatale
- Etiologie: rotavirus, E.coli enteropatogen si
enterotoxigen, Shigella, Salmonella, Campylobacter,
Yersinia.
Infectia urinara neonatala
- Etiologie: E.coli
Artrita supurata si osteomielita
- Etiologie: frecvent – stafilococ auriu.
Infectii cutanate ale nn
- Etiologie: stafilococ auriu + streptococ coagulazo-
negativ, germeni enterici Gram -.
Conjunctivita (oftalmia neonatala) si celulita orbitala
- Etiologie: frecvent - Chlamydia