Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dr Ramona Stoicescu
stoicescu.ramona1@gmail.com
Vaccinarea împotriva rujeolei, rubeolei, parotiditei epidemice
• Sunt boli infecţioase cu transmitere respiratorie
• Sunt produse de virusuri din familia Paramyxoviridae
• Fiecare virus este distinct dpdv imunologic
Exista câte 1 singur serotip
Virusul Rujeolei
Genom monocatenar ARN, Nucleocapsida, Anvelopa
Omul= gazda naturala
Transmisie: pe cale respiratorie (pic.saliva, tuse, stranut)
Bolnavul e contagios in perioada prodromala si la cateva zile de la aparitia eruptiei (rash-ului)
In populatiile neimunizate: BOALA DEVASTATOARE
Cazuri grave la imunodeprimati, subnutriti
Virusul infecteaza celulele de suprafata din tractul respirator superior→ Intra in sange→Ajunge in celulele
reticulendoteliale unde se multiplica→Trece in sange →Ajunge la nivelul tegumentului: apare eruptia
numita RASH.
Dupa aparitia eruptiei pacientul nu mai este contagios.
Complicatii
1. orhita la baietii trecuti de varsta pubertatii
Daca e bilaterala: sterilitate
2. meninigita, de obicei autolimitata, fara sechele
Patogeneza
Locul initial al infectiei: Tractul respirator
Virusul se replica local (epiteliu, ggl limfatici)
Faza de VIREMIE si raspandire in alte tesuturi
Rash Uneori
Incubatie aprox 2 saptamani (12-23 zile)
Exista probabil o baza imunologica a rashului (apare cand creste titrul anticorpilor
Pacientul este contagios cu o saptamana inaintea rash-ului si o saptamana dupa apariţia lui
Rubeola congenitala
Risc crescut de infectie in primele saptamani de sarcina, apoi scade ca frecventa si severitate, desi exista
risc de transmitere si in trimestrul 2.
Virusul infecteaza placenta si infecteaza apoi fatul
Epidemie USA anii ‘60 : peste 12 milioane cazuri rubeola si 20,000 cazuri de rubeola congenitala
Daca mamele neimunizate se infecteaza in primul trimestru de sarcina, pana la 80% din nou nascuti pot
avea sechele.
Surditate : cea mai frecventa sechela in special cand infectia apare dupa 4 luni de sarcina.
Defecte cardiace congenitale: ductus arteriosis ( sunt artera pulmonara si arcul aortic)
Probleme neurologice: retard psihomotor, retard mental, microcefalie
Oftalmice: cataracta, glaucom, retinopatie, microftalmie
Fat mic intrauterin
Purpura trombocitopenica
Hepatomegalie
Splenomegalie
Alte complicatii:
leziuni osoase, pneumonie, etc
In majoritatea cazurilor: implicare neurologica: letargie, iritabilitate, probleme de tonus muscular, postura
Virusul persista dupa nastere
Cei cu infectii congenitale sunt contagiosi ( por infecta late persoane) aprox 1 an
Virusul apare in secretiile nazofaringiene, urina si materii fecale
Ulterior pacientii cu rubeola congenitala pot dezvolta complicatii de tip diabet, ( aprox20%!), disfunctii
tiroidiene, deficit de hormon de crestere, complicatii oculare
Epidemiologie
Omul e singura gazda; Distributie: generala; Epidemii periodice la populatia nevaccinata
Infectia naturala duce la aparitia imunitatii permanente (pe viata, exista 1 singur serotip)
Pentru efect maxim se recomanda vaccinarea la ambele sexe intre 12-15 luni dar poate fi
administrat si la adultii neimunizati.
Din oct 1996 se recomanda si a doua doza pentru copiii de 4 ani pentru reducerea
numarului de copii potential susceptibili
Vaccinul antirubeolic continua sa fie adm la fetele de 10-14 ani care nu au fost imunizate cu
MMR
In ultimii ani studiul lui Wakefield care a sustinut cresterea aparitiei autismului la copiii
vaccinati cu vaccin triplu MMR
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3136032/
(Studii noi au aratat ca nu exista o relatie dovedita, Wakfield si-a pierdut licenta in Marea
Britanie si a emigrat in USA unde practica medicina complementara/ naturista/ alternativa
organizand campanii antivaccinare impreuna cu Jenny McCarthy, model Playboy, care are un
copil cu autism, boala pe care a pus-o pe seama vaccinarii).
Tuberculoza: stadii
Tuberculoza secundară
Fie prin reinfectie fie prin reactivare (diabet, stress, imunosupresie, corticosteroizi, hepatita cronică) bacilii
tbc dormanţi din leziunile primare işi pot relua multiplicarea. Reactivarea de obicei la apexul pulmonar
Apare TBC boala- tuberculoame, cazeificare
TBC secundară in alte organe si sisteme:
TBC osos, digestiv, cutanat, SNC, urinar, genital
Profilaxie
Imunizarea comuna împotriva acestor agenţi infecţioşi neînrudiţi deorece vaccinurile sunt
INACTIVATE (omorâte)
Fac parte din programul de imunizare a copiilor
Difteria
Corynebacterium diphteriae
Specie patogenă
bacili Gram pozitivi, nesporulaţi, imobili, cu extremităţile îngroşate, sub formă de maciucă,
caracteristic sub forma “literelor chinezeşti” sau “beţe de chibrituri răsaturnate”
False membrane
Nu are capacitate de invazie.
Se multiplica la poarta de intrare formând pseudomembranele (amigdalita, faringita, laringita- crupul cu
insuficienţă resipratorie obstructivă)
Tulpinile toxigene produc exotoxina difterică ce determină difteria boala (este o toxiinfecţie)
Toxina are tropism pentru miocard, suprarenale, ficat, nervi periferici
(Miocardita (leziuni definitive)
Nevrita/ polinevrita ( leziuni ale tecilor de mielină ale nervilor periferici si autonomi)
Necroza focală în diferite organe: ficat, rinichi, glande suprarenale
Vaccinarea antihemophilus
Meningococii sunt coci Gram negativi dispusi in diplo inconjurati de o capsula polizaharidica
In funcţie de structura capsulei polizaharidice sunt mai multe serogrupe: A, B, C, X, Y, Z, 29e,
L, W135
Omul e singura gazda
Transmitere: aeriana, picaturi Pflugge
Colonizeaza mucoasa faringiana si devin parte a florei tranzitorii a tractului respirator.
Purtatorii (3-30%) sunt de obicei asimptomatici
De la nivelul nazofaringelui pot trece în sânge (bacteriemie)şi pot disemina in meninge sau
la nivelul articulatiilor; o alta modalitate de evolutie meningococemia ( =septicemie)
5% pot ramane purtatori sanatosi (reprezinta sursa de infectie)
Factori de virulenţă
Capsula polizaharidică
Endotoxina ( LPS)
IgA proteaza care lizeaza IgA şi ajuta bacteriile sa se ataşeze de mucoasa cailor aeriene
superioare
Rezistenta la boala Se coreleaza cu prezenta anticorpilor specifici anticapsulari
Majoritatea purtatorilor dezvolta anticorpi protectori in 2 saptamani de la colonizare
Imunitatea este specifica de grup (este posibil sa aiba anticorpi protectori pentru un grup si
sa fie susceptibil la infectia cu alt grup)
Complementul: rol în apărare (persoanele cu deficit de complement au o incidenta crescuta
a bolii)
Manifestări Clinice
Meningita: sd. meningeal cu febra, cefalee, rigiditate nucala= redoare cefei, fotofobie,
varsaturi.
Meningele sufera un proces inflamator acut cu tromboza vaselor de sânge şi exudat
bogat in PMN, astefl incat suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat gros, purulent
Meningococemia cea mai severa forma
febra ridicată, şoc, purpura, C.I.D., insuficienţa de glande suprarenale, colaps circulator
Primele vaccinuri pe baza de polizaharide purificate erau eficiente la dulti dar nu la grupa
de risc: nou nascuti
Men C utilizat intre 1999-2006 Vaccinul nou MenC foloseste o tehnologie similrara Hib si
conjuga componentele polizaharidice cu o proteina carrier (de obicei toxoid difteric sau
tetanic)
Hib/MenC
Men A, C, W, Y
Menactra:
anti grup A, C, Y, W 135 + toxoidul antidifteric
Vaccinul este adm cu DTP si HiB la 2, 3, 4 luni
O singura doza pentru imunizarea adolescentilor si adultilor tineri
La noi in 2020: Nimenrix imunizeaza impotriva serogrupurilor A, C, W135, Y si
BEXSERO imunizeaza impotriva grupului meningococic B
Streptococcus pneumoniae Vaccinarea anti-pneumococica. Vaccinul
pneumococic
Virusul varicelo-zosterian
Face parte din Familia Herpesviridae
Varicela: boala de obicei a copilariei, contagiozitate mare
Herpes zoster: sporadica, apare la varstnici
Transmitere aeriana, prin contact cu lichidul vezicular, intrauterin/postnatal de la mamă
Primoinfectia: patrundere pe cai respiratorii, sange, viremie, invadarea mononuclearelor,
tegumentelor, mucoaselor
Infectie latenta ggl senzitivi
Infectia se poate reactiva prin scaderea imunitatii, transportul virusului de alungul
traiectelor nervoase spre tegument
Reactivare: Zona zoster
Rotarix
Rotateq
Rotarix vaccin viu atenuat cu administrare orala. Nu se injecteaza
Rotateq: oral, pentavalent, administrare orala
Virusurile poliomielitei. Genul Enterovirus, familia Picornaviridae
reprezentat de 3 specii: A, B, C
Virusurile tip A produc periodic pandemii
Virusurile A si B produc epidemii locale si regionale
Tarile cu clima temperata se produc imbolnaviri de regula in sezonul rece
Ultimii 100 ani epidemii cu rata mare mortalitate, cea mai grava pandemia 1918 cu peste 50 milioane
morţi
¶
Fluarix Quadrivalent 0.5-mL PFS ≥6 mos 15 μg/0.5 mL IM —
(GlaxoSmithKline)
¶
FluLaval 0.5-mL PFS ≥6 mos 15 μg/0.5 mL IM —
Quadrivalent
(GlaxoSmithKline)
¶
Fluzone 0.5-mL PFS** ≥6 mos 15 μg/0.5 mL IM —
Quadrivalent
0.5-mL SDV ≥6 mos —
(Sanofi Pasteur)
5.0-mL MDV ≥6 mos 25
Standard dose, cell culture based (ccIIV4)
¶
Flucelvax 0.5-mL PFS ≥4 yrs 15 μg/0.5 mL IM —
Quadrivalent 5.0-mL MDV ≥4 yrs 25
(Seqirus)
High dose, egg based† (HD-IIV4)
¶
Fluzone High-Dose 0.7-mL PFS ≥65 yrs 60 μg/0.7 mL IM —
Quadrivalent
(Sanofi Pasteur)
IIV3
Standard dose, egg based† with MF59 adjuvant (aIIV3)
¶
Fluad 0.5-mL PFS ≥65 yrs 15 μg/0.5 mL IM —
(Seqirus)
RIV4
Recombinant HA
¶
Flublok Quadrivalent 0.5-mL PFS ≥18 yrs 45 μg/0.5 mL IM —
(Sanofi Pasteur)
LAIV4
Egg based†
6.5-7.5
FluMist Quadrivalent 0.2-mL prefilled 2 through 49 yrs 10 fluorescent NAS —
(AstraZeneca) single-use intranasal focus units/0.2 mL
sprayer
Vaccin gripal viu atenuat
Flublok Quadrivalent
HBV este un virus ADN; HAV, HCV, HEV, HDV sunt virusuri ARN.
HDV este un virus defective se poate replica numai in prezenta antigenului de suprafata a HBV
Hepatita A Hepatita B Hepatita C Hepatita Delta Hepatita E
Învelişul virusului Nu Da Da Da Nu
Exista vaccin hepatitic A si hepatitic B.
Cel hepatitic B protejeaza impotriva virusului B si virusului D (care se poate replica doar in prezenta
antigenului de suprafata al virusului hepatitis B)
• Genomul conține la capătul 5’ două cadre deschise de citire (open reading frames, ORF), ORF1a și
ORF1b care codifică 16 proteine non-structurale (de exemplu, ARN polimeraza ARN-dependentă,
RdRp).
• La capătul 3’ al genomului se găsesc genele care codifică 4 proteine structurale majore:
glicoproteina S (proteina structurală a spiculilor), proteina E de înveliș, proteina M de membrană
și proteina N a nucleocapsidei.
• Vaccinurile Pfizer-BioNTech SI Moderna folosesc tehnologia ARNm
• AstraZeneca si J&J sunt considerate vaccinuri bazate pe vectori virali