Antibiotice 3

Lucrare practica 22

1. Antibiotice ce actioneaza asupra peretelui bacterian

 betalactamine
 glicopeptide
 fosfomycina
 cycloserina
 bacitracina

Fosfomicina
 Mecanism de actiune
 inhiba piruvat-transferaza responsabila de sinteza peptidoglicanului din peretele bacterian
 Farmacocinetica
 la pH neutru este ionizata => se absorbe greu in tubul digestiv
=> se administreaza parenteral
=> pentru a se absorbi in tubul digestiv trebuie asociata cu
trometamina cu care formeaza ion pereche
 Spectru de activitate
 gram +: ex. stafilococ
 gram – ex. proteus si seratia.
 Indicatii
 infectii urinare cu acesti germeni
 infectii cu alta localizare
 Reactii adverse
 i.m. - durere
 flebite
 hiposodemie
 hipopotasemie

Cicloserina
 Mecanism de actiune
 inhiba sinteza peretelui bacterian, fiind un analog structural al D-alaninei care intervine in
etapa intracitoplasmatica de sinteza a peptidoglica
peptidoglicanului.
 Spectru de activitate
 bacilul Koch
 enterococi
 nocardia
 chlamydii
 Indicatii
 tuberculoza (de rezerva, doar in situatia in care bacilul Koch esterezistent la
tuberculostaticele majore
 Reactii adverse
 tremuraturi
 cefalee
 crize epileptice
 depresie

1
 Bacitracina
 Mecanism de actiune
 inhiba sinteza peretelui bacterian
 Tip de activitate antimicrobiana = bactericida.
 Spectru de activitate
 Coci: gram + ex. streptococ, stafilococ
gram – ex. meningococ, gonococ
 Bacili gram + ex. clostrii, bacilul difteric
 Treponema pallidum
 Reactii adverse
 - nefrotoxicitate
 Indicatii
 aplicatii locale : pulberi, unguente, solutii, colire
- asociat cu aminoglicozide
(Nebacetin = Neomicina + Bacitracina)

 nu se administreaza sistemic pt ca este foarte nefrotoxica

Clasificarea antibioticelor
In functie de locul unde actioneaza
 1. Antibiotice ce actioneaza asupra peretelui bacterian
 2. Medicamente care inhiba interactiunea microorganismelor cu
celulele tinta
 3. Antibiotice ce actioneaza asupra membranei celulare
 4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de
proteine (inhibitori ai traducerii)
 5. Antibiotice care actioneaza la nivel nuclear

3. Antibiotice ce actioneaza asupra membranei

celulare
Colistina (PolimixinaE)
 Singura polimixina folosita astazi (s-a renuntat din cauza toxicitatii)
toxicitatii)
 Mecanism de actiune
 alterarea membranei citoplasmatice prin actiune detergenta
 Tipul de activitate antibacteriana = bactericida
 Spectru de activitate
 bacil gram negativ : Pseudomonas, Escherichia coli
 Farmacocinetica
 absorbtie orala slaba => indicata in diareea la nou nascuti
 Indicatii
 diareea la nou nascuti
 profilaxia hiperamoniemiei in ciroza hepatica
 pregatire operatii pe colon
 aplicatii pe mucoase sau tegumente
 Reactii adverse apar la administrarea parentrala => in unele tari s-a renuntat la ea :
 ototoxica, nefrotoxica, neurotoxica

2
 Clasificarea antibioticelor
In functie de locul unde actioneaza
 1. Antibiotice ce actioneaza asupra peretelui bacterian
 2. Medicamente care inhiba interactiunea microorganismelor cu
celulele tinta
 3. Antibiotice ce actioneaza asupra membranei celulare
 4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de
proteine (inhibitori ai traducerii)
 5. Antibiotice care actioneaza la nivel nuclear

4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de

proteine (inhibitori ai traducerii)
 aminoglicozide
 macrolide
 lincomicine
 tetracicline
 cloramfenicol
 acid fusidinic

Aminoglicozidele
Aminoglicozidele
 Caracteristici farmacologice importante
 1. nu se absorb oral (molecula polara)
 2. nu intra in lichidul cefalorahidian

 3. se excreta rapid prin urina

 4. sunt active pe germenii gram negativi

 5. inactive pe anaerobi

 6. potential toxic ridicat

 Mecanism de actiune
 se fixeaza pe subunitatile ribozomale 30s si 50s => polipeptide atipice => moartea bacteriei
 Tip de activitate antibacteriana = bactericid
 Spectru de activitate
 bacili gram negativi – inclusiv pseudomonas
 bacilul tuberculos
 micoplasma pneumonie
 mai putin active pe coci gram +
 nu actioneaza pe anaerobi

Indicatii aminoglicozide
Generatia I
3
 Streptomicina
 tuberculostatic major
 asociata cu penicilina in endocardita bacteriana subacuta cu str. Viridans
 Neomicina
 nu se administraza sistemic = toxica
 se administreaza oral pentru :
 infectii digestive,
 sterilizarea preoperaorie a tubului digestive
 distrugerea florei bacteriene in caz de hiperamoniemie
 Kanamicina
 determina rezistenta rapida
 se administreaza mai mult local
 este foarte putin folosita

Indicatii aminoglicozide
Generatia II
 Gentamicina
 are activitate bactericida crescuta si toxicitate mai mica decit cele din generatia I
 se administreaza in
 infectii grave cu germeni rezistenti: meningite, endocardite, septicemii
 infectii la nivel respirator, digestiv, renal (pH > 7 creste potenta)
 arsuri infectate cu pioceanic, stafilococ
 asocierea cu peniciline si cefalosporine = f. Buna
Generatia III
 Amikacina
 Netilmicina
 mai avantajoase pentru ca
 toxicitatea este mult mai redusa
 pot fi folosite la bolnavii cu insuficienta renala
 concentratie biliara eficienta

Aminoglicozidele
 Rezistenta la aminoglicozide
 enzime care inactiveaza aminoglicozidele
 reducerea permeabilitatii peretelui celular
 reducerea capacitatii de fixare pe ribozomi
 Reactii adverse:
 1. ototoxicitate – reversibila sau ireversibila, in functie de doza, durata tratamentului
 2. nefrotoxicitate – proteinurie, cilindrurie, retentie azotata
Riscul creste daca :
 se asociaza cu alte medicamente oto si nefrotoxice
 se asociaza 2 aminoglicozide
 exista insuficienta renala preeistenta
 prematuri, virstnici
 3. bloc neuromuscular si moarte prin paralizie respiratorie (prin impiedicarea eliberarii acetilcolinei
in terminatii), mai ales daca se asociaza cu blocante neur
neuromusculare
 4 hipersensibilizare  pana la soc anafilactic
4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de
proteine (inhibitori ai traducerii)
 aminoglicozide
 macrolide
4
 lincomicine
 tetracicline
 cloramfenicol
 acid fusidinic

Macrolide
 Eritromicina
 Spiramicina
 Roxitromicina (semisinteza)
 Josamicina (semisinteza)
 Claritromicina (semisinteza)

 Azitromicina (azalida)

 Pristanamicina (sinergistina)
Eritromicina
 Mecanism de actiune
 inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 50S)
 Tipul de actiune antibacterian
 Bacteriostatic
 Bactericid - in doze mari
 Spectru de activitate = ingust
 germeni gram pozitivi (bacili, coci)
 coci : strepticoc, stafilococ ( putin activa pe neisserii)
 bacili : clostridii, bacilul difteric, listerii
 legionela, mycoplasme, chlamydii, riketii
 inactiva pe bacili gram negativi
 Indicatii
 indicatiile penicilinei G
 pacientii cu alergie la penicilina
 infectii cu stafilococ secretor de penicilinaza
 medicament de electie in legioneloza si in pneomonia cu mycoplasma pneumonie
Eritromicina
 Reactii adverse:
 tulburari dispeptice: dureri abdominale, greata, diaree, anorexie
 hepatotoxicitate – hepatita colestatica – la bolnavi cu boli hepatice sau in asociere cu alte medicamente
hepatotoxice => contraindicata in boli hepatice
 Ototoxicitate, alergie – rar
 Rezistenta la eritromicina
 se instaleaza rapid si este incrucisata cu alte macrolide si cu lincomicina
 mecanisme
 scaderea permeabilitatii peretelui bacteian pt eritromicina
 scaderea afinitati proteinei tinta (50S)
 esteraza eritromicinei
 Farmacocinetica
 Metabolizare in ficat – este un inhibitor enzimztic (pt. teofilina, carbamazepina) pentru ca interactioneaza cu
citocromul P450
 Prin distrugerea florei intestinale nu se mai inactiveaza digoxina => creste absorbtia ei.

5
 Preparate
 Eritromicina propionat, estolat – cp. 200mg sau 250 mg (1-2g/zi)
 Eritromicina lactobionat – injectabila iv. 600 mg/ 6 ore

Claritomicina (Klacid)
 Spectru de activitate mai mare decat eritromicina :
 Activa si pe haemophilus influenzae
 Activa pe helicobacter pylorii => indicata in tratamentul ulcerului gastric si
duodenal
 Mai activa pe streptococ, stafilococ, legionella, chlamydii

 T/2 = 5 ore (eritromicina are T/2 = 2 ore) => administrare in 2 doze

zilnice

 Mai putin iritanta gastric

Azitromicina (Sumamed, Azitrox)
 Apartine unei noi clase derivata din macrolide – azalide

 T/2 lung - 3 zile, Timp de activitate - 7 zile

 Mai putin activa pe steptococi si stafilococi decit eritromicina, dar mai

activa pe chlamydii, haemophilus, legionella

 Comod de administrat – o data pe zi (de obicei 3 zile cite 0,25g, sau

0,5g, sau 1g/zi)

 Este scumpa
4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de
proteine (inhibitori ai traducerii)
 aminoglicozide
 macrolide
 lincomicine
 tetracicline
 cloramfenicol
 acid fusidinic

Lincomicine
 Clindamicina
 Lincomicina

Lincomicina
 Mecanism de actiune
 inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 50S)
6
 atentie – la acelas nivel actioneaza si macrolidele si cloranfenicolul
 Tipul de actiune antibacterian
 bacteriostatic,
 bactericid - in doze mari
 Spectrul de activitate
 coci gram pozitivi – stafilococi penicilinorezistenti
 anaerobi – ex. - bacteroides fragilis
 are actiune sinergica pe anaerobi impreuna cu metronidazolul, ceftazidima,
ciprofloxacina
 actinomicete
 protozoare: toxoplasma, plasmodium, pneumocistis
Lincomicina
 Farmacocinetica
 Distributie = f. Buna (exceptie LCR, creer)
 ABCESE
 OASE
 Indicatii
 infectii grave cu anaerobi – de electie in infectii cu bacteroides fragilis
 infectii stafilococice
 infectii articulare
 actinomicoza
 Administrare
 intramuscular
 nu in bolus iv.=> hTA + stop cardiac
 da – in perfuzii
 Reactii adverse
 favorizeaza infectiile intestinale cu clostridium dificile => colita pseudomembranoasa cu
clostridium dificile
4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de
proteine (inhibitori ai traducerii)
 aminoglicozide
 macrolide
 lincomicine
 tetracicline
 cloramfenicol
 acid fusidinic

Tetracicline
 Tetraciclina
 Doxiciclina
 Minociclina
 Rolitetraciclina
Tetracicline
 Tetraciclina
7
 Mecanism de actiune
 inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 30S)
 Tipul de actiune antibacterian
 bacteriostatic
 Spectrul de activitate = larg
 bacterii gram pozitive si negative
 leptospire, spirochete, actinomicete
 mycoplasme, clamydii, riketii
 vibrionul holerei
 protozoare – trichomonas
 inactiva pe germenii de “ spital”
 Rezistenta la tetraciclina
 incrucisata in cadrul grupului si cu cloramfenicolul
 mecanisme :
 pompa de eflux a tetraciclinei
 modificarea proteinei tinta

Tetracicline
 Tetraciclina
 Farmacocinetica
 absorbtie = buna
 redusa de alimente si antiacide
 ce nu se absoarbe – modifica flora intestinala => dismicrobism
 difuzie = buna, intra si intracelular
 in bila conc de 10x > ca in plasma
 trece in placenta si in lapte matern
 depozitare in oase si dinti
 nu intra in SNC
 eliminare – renala prin filtrare si prin scaun

Tetracicline
 Tetraciclina
 Reactii adverse
 tulburari digestive
 modificarea florei intestinale => suprainfectii: candida, clostridium dificile,
stafilococ
 tulburari hepatice – mai ales cin exista afectare preexistenta
 alergie
 culoare galbena dinti, hipoplazie smalt, tendinta la carii => atentie la ultimile 4 luni
de sarcina + copii < 7 ani
 fototoxicitate => atentie le plaja
 ototoxicitate
Tetracicline
 Tetraciclina
 Indicatii
 pneumonii cu mycoplasma pneumonie
 riketioze
 infectii cu clamydii
 holera
 bruceloza
 topice locale
8
 Ulcer gastric si duodenal – eradicare HP
 Contraindicatii
 infectii cu germeni de ”spital”
 hepatite ac. si cr.
 insuficienta renala si hepatica
 ultimile 4 luni de sarcina si copii < 7 ani
 asociera cu betalactamine = actiune antagonica
 Doze = 2 – 4g/zi administrate la 6 ore
Tetracicline
 Doxiciclina
 T/2 = lung – 17 – 20 ore
 Nu modifica flora intestinala
 Eliminare scazuta prin rinichi => poate fi administrata in insuficienta renala
 Indicatii – in acutizarii ale infectiilor bronsice pentru ca fata de tetraciclina:
 se concentreaza mai bine in secretiile bronsice
 actiune mai intensa pe: haemophilus influenzae, stafilococul piogen, pneumococ
 Doze :
 200 mg in prima zi, apoi 100mg/zi (1 cps)

 Minociclina
 eficacitate mare in acneea rebela
 toxicitate vestibulara mare

Cloramfenicolul
 Medicament toxic cu indicatii limitate
 Mecanism de actiune
 inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 50S)
 atentie – la acelas nivel actioneaza si macrolidele si lincomicina
 Tipul de actiune antibacterian - bacteriostatic
 Spectrul de activitate = larg
 bacterii gram pozitive si negative
 mycoplasme, clamydii, riketii
 spirochete
 anaerobi: clostridii, bacteroides
 inactiv pe pioceanic
 Rezistenta se instaleaza prin:
 acetiltransferaza bacteriana => acetilare cloramfenicol => nu se mai poate fixa pe subunitatea
ribozomala 50S
 inpenetrabilitatea membranei bacteriene

Cloramfenicolul
 Indicatii:
 meningite purulente cu bacili gram negativi
 febra tifoida
 preparate topice: colire, unguente
 Reactii adverse = grave
 pancitopenie – prin inhibarea hematopoezei
 reversibil – prin mecanism toxic
 ireversibil – prin mecanism imun
 sindromul cenusiu la nou nascuti
 prin deficit de glucozo 6PDH care metabolizeaza cloramfenicolul
 Simptomatologie: cianoza (coloare cenusie), hipotermie, tulburari digrstive, respiratorii, circulatorii  moarte
 reactia Herxheimer
9
 reactii alergice
 tulburari digestive
Clasificarea antibioticelor
 4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de proteine (inhibitori ai traducerii)
 aminoglicozide
 macrolide
 lincomicine
 tetracicline
 cloramfenicol
 acid fusidinic
 5. Antibiotice care actioneaza la nivel nuclear
 Inhibitori ai sintezei de acid folic:
 sulfametoxazol
 Inhibitori ai dihidrofolat reductazei:
 trimetoprim
 Inhibitori ai AND-ului bacterian:
 chinolone
 fluorochinolone
 nitroimidazolii
 Inhibitori ai transcriptiei:
 rifampicina

Chinolonele si fluorochinolonele
 au intrat in terapeutica in 1962 – acidul nalidixic
 Clasificare

CHINOLONE
 Mecanism de actiune
Chinolone
Acidul nalidixic (Negram)
 Spectru de activitate
 bacili gram negativi
 Rezistenti – cocii pozitivi, pioceanic
 Farmacocinetica
 Biodisponibilitate mare
 Distributie slaba
 T/2 = 2 ore
 Indicatii
 infectii urinare si intestinale
 Contraindicatii
 copii => leziuni cartilaje
 sarcina si alaptare
 epilepsie
 deficit de G6PDH => anemii hemolitice

Spectru
de activitate
10
 fluorochinolone
Fluorochinolone
 Avantajele fluorochinolonelor
 Administrare orala si patenterala
 Dfuziune tisulara buna
 Asociatii bune cu betalactamine si aminoglicozide
 Activitate crescuta pe germeni plurirexistenti
 Risc scazut de infectii cu candida
 Indicatii
 infectii urinare
 prostatita bacteriana
 profilaxia cistitei recurenta la femei
 infectii cu neisseria gonoree
 infectii gastrointestinale
 alternativa la alte antibiotice in infectii respiratorii
 osteomielita
Fluorochinolone
 NORFLOXACINA (NOLICIN)
 1CP =400 MG
 Doza 400mg x 2/zi
 Indicatii
 infectii urinare
 diarea
diarea calatorului
 Contraindicata la copii si in sarcina

 CIPROFLOXACINA (Ciprobay, Ciprinol, Ciprolen)

 1 cp = 500, 250 mg,
mg, 1f = 100mg
 T/2 =4 ore
 Indicatii
 infectii urinare
 uretrita gonococica
 prostatita
 diaree de diverse etiologii
 infectii cu psedomonas
 de electie in infectii sistemice cu determinari organice multiple

Clasificarea antibioticelor
 4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de proteine (inhibitori ai traducerii)
 aminoglicozide
 macrolide
 lincomicine
 tetracicline
 cloramfenicol
 acid fusidinic
 5. Antibiotice care actioneaza la nivel nuclear
 Inhibitori ai sintezei de acid folic:
 sulfametoxazol
 Inhibitori ai dihidrofolat reductazei:
 trimetoprim
 Inhibitori ai AND-ului bacterian:
 chinolone
 fluorochinolone
 nitroimidazolii
 Inhibitori ai transcriptiei:
 rifampicina
11
 Sulfamide
 Sulfamidele sunt chimioterapice de sinteza.
 Sulfonele se folosesc in tratamentul
 leprei
 malariei
 Structura asemanatoare cu acidul paraminobenzoic (PABA)
 Spectru larg de activitate
 bacterii gram pozitive
pozitive si gram negative
negative
 clamidii, ricketi, protozoare (germenii au capatat rezistenta)
 plasmodii
 Tip de activitate antibacteriana = bacteriostatic
 Trimetoprim + sulfamide = bactericid

Sulfamide
 Mecanism de actiune

Sulfamide
 Farmacocinetica buna
 distributie buna in tesuturi inclusiv in LCR
 eliminarea se face renal (determina precipitare la nivelul tubilor renali).
 Reactii adverse
 tulburari gastro-intestinale
 reactii hematologice
 reactii neurologice
 hipersensibilizare
 Interactiuni medicamentoase
 competitia pentru proteinele plasmatice
 hipoglicemii
 tulburari de coagulare

Sulfamide
CLASIFICARE

 Actiune sistemica
 Scurta - sulfafurazol
ulfafurazol (Neoxazol) T/2 = 1 - 8 ore
 Medie – sulfametoxazol,
ulfametoxazol, sulfadiazina
sulfadiazina T/2 = 8 - 24 ore
 Lunga - sulfametoxidiazina (Sulfametin) T/2 = 24 ore

 Intestinala (neresorbabile)
 Sulfasalazină (Salazop
(Salazopy
yrin)
rin) = Acid 5aminosalicilic + Sulfapiridina
12
 ftalilsulfatiazol

 Locala
 sulfacetamida – colir
 sulfadiazină (Dermazin), sulfadiazina
sulfadiazina argentica (Flamazine cremă)
 mafenid (Sulfamylen) - crema

Chimioterapice folosite in tuberculoza

Tuberculostatice
 Bacilul Koch
 are multiplicare lenta
 se cantoneaza in leziuni greu accesibile
 dezvolta foarte rapid rezistenta
 Se folosesc asociatii de chimioterapice
 Clasificare

Tuberculostatice
 Regimurile terapeutice

 7/7 (tratament zilnic 7 zile)

 2/7 (2 zile de tratament din 7 zile)

 Exemple
 6HRSZ2 + 3HR
 2HRSZ + 4HR
Rifampicina
 Tip de activitate antibacteriana - bactericid intens
 Spectru de activitate
 bacilul Koch
 gram pozitivi – inclusiv pe stafilococul auriu
 gram negativi – meningococ, hemofilus, E. Coli
 Mecanism de actiune
 la nivel nuclear – blocheaza ARN-polimeraza ADN-dependenta => nu se formeaza
ARN
 Rezistenta la rifampicina
 se instaleaza rapid => folosirea de asocieri de tuberculostatice
Rifampicina
 Farmacocinetica
13
 distributia este buna
 elimina renal 30% si determina coloratia rosie- portocalie a urinei (si a transpiratie,
salivei, sputei)
 Reactii adverse
 toxic hepatic
 tulburari digestive
 tulburari renale
 tulburari hematologice
 Interactiuni
 este un inductor enzimatic => contraindicata in porfirie
 Rifaximina (Normix) = derivat de rifampicina
Tuberculostatice
 Izoniazida
 Tip de activitate antibacteriana - bactericida
 Rezistenta - se instaleaza rapid => asocieri
 Farmacocinetica - difuzeaza bine in tesuturi
 Reactii adverse
 toxic hepatic
 nevrita periferica (elimina vitamina B6 la nivel renal)
 Interactiuni medicamentoase
 cu rifampicina creste toxicitatea hepatica
 Indicatii
 toate formele tuberculoza
Tuberculostatice
 Etambutol
 Tip de activitate antibacteriana
 bacteriostatic
 actioneaza pe germeni in multiplicare, are o toxicitate redusa.
 Mecanismul de actiune – inhibarea sintezei de ARN
 Farmacocinetica – distributie buna
 Reactii adverse
 toxicitate redusa
 nevrita optica (rara)
 Pirazinamida:
 Tip de activitate antibacteriana - actiune bactericida
 Farmacocinetica - difuzie buna
 Reactii adverse
 hepatotoxic
 creste acidul uric

Carateristici generale tuberculostatice

 Se folosesc asocieri de tuberculostatice pentru ca rezistenta
se instaleaza rapid
 Difuzie buna in tesuturi
 Reactii toxice frecvente si uneori grave (exceptie E)
 Bactericide (exceptie E)
14
 Tratamentul este de lunga durata (luni)

Medicamente antifungice
(antimicotice)
Antifungice
 Fungii sunt organisme care sunt separate de mediu extern
de :
 peretele celular cu chitina si polizaharide
 membrana celulara cu continut bogat in ergosterol

 Folosirea medicamentelor antifungice a crescut datorita SIDA

si altor boli imunodeprimante

Antifungice
Clasificarea dupa locul de actiune
 Antifungice pentru micoze sistemice si subcutanate
 Amfotericina B
 Flucitozina
 Ketoconazol
 Itra
Itraconazol
 Fluconazol

 Antifungice pentru micoze superficiale

 Nistatin
 Clotrimazol
 Miconazol
 Econazol
 Gliseofulvina

Antifungice
Clasificarea dupa mecanismul de actiune
 1. Dezorganizarea membranei fungice
 a. Poliene = altereaza membrana fungica prin fixarea definitiva pe ergosteroli
 Amfotericina B - i.v sau local
 Nistatina - bucal sau local
 Natamicina (Pimafucin) – local
 b. Azoli = impiedica sinteza ergosterolului
 Clotrimazol - bucal, local
 Miconazol - intern, bucal, local
 Ketoconazol – intern, local
 Itraconazol – intern
 Fluconazol – intern
 c. Alilamine = inhiba scualen-epoxidaza => acumularea de scualeni cu efect fungicid
 Terbinafina - intern, local
15
 Antifungice
Clasificarea dupa mecanismul de actiune

 1. Dezorganizarea membranei fungice

 Poliene
 Azoli
 Alilamine
 2. Inhibitia sintezei de ADN fungic
 Flucitozina (Ancotil) – intern

 3. Inhibitia mitozei celulei fungice

 Gliseofulvina - intern
Nistatina (Stamicin)
 structura polienica
 Mecanism de actiune
 se leaga de ergosterolul din membrana citoplasmatica =>alterarea permeabilitatii ei =>
pierdere de ioni in mediu extracelular
 Spectru de activitate
 levuri si fungi ce determina infectii superficiale
 actiune foarte intensa pe candida = fungistatic sau fungicid in functie de doza
 Rezistenta - nu determina rezistenta
 Indicatii - infectii cu localizare cutaneo-mucoasa, bucofaringiana, digestiva,
vulvovaginala
 Doze
 oral - 500 000 - 1 000 000 ui/zi x 7 zile
 local – unguente – pe piele de 2-3 ori pe zi pina la vindecare
 ovule – in candidoza vaginal – 1 ovul/zi x 3 saptamini

Clotrimazol (Canesten)
 structura imidazolica
 Spectru de activitate
 Micosporum
 Tricophyton
 Epidermophyton
 Pitirosporum
 activitate slaba pe Candida
 NB. Este anitrichomoniazic, antibacterian - la concentratii mari
 Indicatii
 - micoze cutanate si mucoase
 - trichomoniaza vaginala
 Prezentare
 creme 1%, solutii 1%, comprimate vaginale 0,1g

Miconazol
 dervat imidazolic cu spectru larg
16
 Indicatii
 candidoze
 dermatite foliculare si nefoliculare ( adjuvant la griseofulvina)
 pitiriazis
 Administrare
 oral (mai rar), local (unguente), i.v (rar)
 Reactii adverse
 alergie  soc anafilactic
 hepatita toxica (doze mari)
 scade sinteza de testosteron si corticoizi – prin scaderea actiunii enzimelor cit.
P450
Ketoconazol (Nizoral)
 dervat imidazolic cu spectru larg
 Mecanism de actiune
 impiedicarea formarii ergosterolului din lanosterol
 Indicatii = este eficace oral
 infectii micotice sistemice : histoplasmoza, blastomicoza, coccidoidomicoza
 micoze ale pielii si parului care nu raspund la alte tratamente
 candidoze
Administrare si doze: oral - 200-400 mg /zi - doza unica, sampoane creme
 Durata tratamentului
 5 zile – vulvovaginita
 2 saptamimi – candidoza
 6 luni in infectiile sistemice grave
 Farmacocinetica
 se activeaza in pH acid gastric => nu se asociaza cu antiacide
 Reactii adverse
 tulburari digestive

Fluconazol (Diflucan)
 in vitro are potenta mai mica decat Ketoconazolul
 Mecanism de actiune
 impiedicarea sintezei membranei citoplasmatice
 Spectru de activitate
 Candida, Aspergilius
 Histoplasma, Blastomices
 Criptococus, Coccidoides
 Administrare – oral
 Prezentare – cp. 50 si 150mg
 Indicatii
 candidoza
 digestiva 100 mg x 2/zi zi x 2 sapt.
 orofaringiana -100 mg x 2/zi x 3 zile
 vaginala acuta - 150 mg- doza unica => vindecare 80%
( echivalent cu 3 zile de tratament cu clotrimazol vaginal, sau 5 zile de
ketoconazol oral)
 meningita criptococica

Griseofulvina
 Mecanism de actiune
 se leaga de proteinele microtubulare => distrugerea fusului mitotic => inhibarea sintezei
 Spectru de activitate
17
 Tricophyton
 Epidermophyton
 Micosporum
 Farmacocinetica
 se acumuleaza in tegumente si fanere
 inductoar enzimatic => scade eficacitatea anticoagulantelor si a anticonceptionalelor
 Indicatii - micozele pielii capului, parului, unghiilor
 Durata tratament
 durata 1- 6 luni + inca 2 luni dupa vindecare
 In onicomicoza trebuie scoasa unghia
 Doza – 500 mg x 2/zi
Amfotericina B
 structura polienica
 Mecanism de actiune
 se leaga de sterolii din membrana fungica => formeaza pori => creste permeabilitatea pentru K+ =>
K+ iese
 Spectru de activitate
 Candidoza viscerala, Aspergilius, Histoplasma, Criptococus
 Indicatii
 Meningite, infectii micotice sistemice la bolnavii cu SIDA
 Reactii adverse = frecvente si grave
 insuficienta renala, insuficienta hepatica
 leziuni nervoase, pancitopenie
 Flucitozina (Ancotil)
 inhiba sinteza ADN
 se administreaza cu Amfotericina B

MEDICATIA ANTIVIRALA

MEDICATIA ANTIVIRALA
 Virusurile
 se inmultesc cu ajutorul enzimelor celulei gazda.
 Medicamentele antivirale
 blocheaza replicarea virusului
+
 blocheaza si metabolismul celulelor gazda

=> limita intre doza terapeutica si cea toxica este mica.

MEDICATIA ANTIVIRALA
Etapele infectari virale
Penetrarea in celula gazda

18
 Decapsidarea

Replicarea acidului nucleic viral + sinteza de proteine virale

Asamblarea virusilor

Eliberarea virusurilor din celula gazda

MEDICATIA ANTIVIRALA
 Mecanismul general de actiune

 falsi metaboliti necesari sintezei de acizi nucleici

 blocarea sistemelor enzimatice necesare replicarii

MEDICATIA ANTIVIRALA
Mecanisme de actiune
 impidicarea penetrarii virusului in celula – amantadina, rimantadina
 impiedicarea decapsidarii virusului – rimantadina
 impiedicarea replicarii virale – acilovir, ganciclovir
 impiedicarea sintezei proteinelor virale – inteferonii
 inhibarea asamblarii virusurilor – indinavirul, ritonavirul
 impiedicarea eliberarii virusurilor din celula gazda – zanamivirul, oseltamivirul
MEDICATIA ANTIVIRALA
Mecanism
de
actiune

MEDICATIA ANTIVIRALA
 1. Antivirale antivirusul gripal
 amantadina
 rimantadina
 zanamivirul
 oseltamivirul
 2. Antivirale antiherpes virusuri
 acilovirul
 valaciclovirul
 famciclovirul
 penciclovirul
 ganciclovirul
 foscarnetul
 3. Antivirale cu spectrul larg
 ribavirina
 interferonii

Aciclovir (Zovirax)
 Structura - analog al guanozinei
 Mecanism de actiune

19
 I – patrunde selectiv numai celulele infectate cu virusul
herpetic care contin timidin-kinaza virotica => aciclovirul este fosforilat in
aciclovir monofosfat
 II – sub actiunea enzimelor gazda au loc inca 2 fosforilari => aciclovir
trifosfat = forma activa a aciclivirului
 III – AND-polimeraza virala incorporeaza in ADN viral aciclovirul
trifosfat => AND viral anormal => nu mai poate continua replicarea
ACICLOVIRUL

Mecanism
de actiune

Administrare si doze
Locala
- herpes genital, orofacial
unguent 5% - la 4 ore x 10 zile

Orala
- hepes cutanat, mucos
200 mg x 5/zi x 10 zile
- herpes zoster
800 mg x 5/zi x 10 zile

Amantadina (Vyregt)
Indicatii
 Infectii cu virusul gripal A
 administrat curativ sau profilactic la persoane cu risc
 Doze
 100mg x 2/zi
 NB – amantadina are si actiune anticolinergica
=> utilizata in boala Parkinson
Reguli generale privind tratamentul
cu antibiotice
 Profilaxia cu antibiotice
 Asocieri de antibiotice
 Greseli in terapia cu antibiotice

Profilaxia cu antibiotice
20
 Profilaxia cu antibiotice
 indicatii limitate
 Principiile profilaxiei cu antibiotice
 Se face pentru un singur agent patogen
 Se aplica individual (nu in colectivitati)
 Antibioticele folosite trebuie sa aiba un spectru cat mai limitat
 Este indicat pentru germenii ce nu dobandesc rezistenta (nu pentru germeni de
spital)
 Durata scurta ( exceptie: RAA, TBC)
 Contraindicata pentru viroze (exceptii : batrini, cardiaci, imunodeprimati)
Profilaxia cu antibiotice
 Indicatiile profilaxiei cu antibiotice
 1. reinfectia streptococica - la bolnavi cu RAA – Benzantin penicilina
 2. prevenirea EBSA – la valvulopatii, protezati valvular, sunturi arteriovenoase :
 a. amigdalectomie, extractii dentare – profilaxia infectiei streptococice => Penicilina iv. in bolus – 1
milion ui. - inainte cu o ora, apoi 1milion x3/zi x 3 zile
 b. intrventii chirurgicale abdominale – profilaxie infectie cu enterococ => Ampicilina 1g +
Gentamicina iv. inainte de operatie + 5 zile dupa operatie
 3. pacientii cu BPOC si viroze – doxiciclina
 4. pacienti imunodeprimati,
imunodeprimati, sau sub corticoterapie – cefalosporine
 5. boli de singe cu pancitopenie - cefalosporine

Asocieri de antibiotice
Asocieri de antibiotice
 de preferat monoterapia
 Principiile asocierii de antibiotice
 1. Ambele antibiotice sa se concentreze in organul afectat
 2. Mecanismul de actiune sa nu fie antagonic
 3. Reactiile adverse sa fie diferite
 4. Sa nu determine rezistenta incrucisata
 5. Doza sa fie ca in monoterapie
Asocieri de antibiotice
 Indicatiile asocierii de antibiotice
 1.largirea spectrului de activitate pina la identificarea germenului –
infectii grave
21
 EX : betalactamina + antistafilococic + aminoglicozid (BG-) + metronidazol
( anaerobi)

 2.infectii cu etiologie mixta demonstrata

 3.obtinerea unui efect bactericid in focarele greu accesibile si pentru

impiedicarea selectarii de mutante - tuberculoza
Asocieri de antibiotice
Reguli de asociere
 Sa realizeze efect sinergic bactericid
 Betalactamine + aminoglicozide

 Germenul patogen sa fie sensibil la ambele bactericide

 In infectii mixte – fiecare agent patogen sa fie sensibil cel putin la un antibiotic
 In infectii de spital asociere cu antibiotice de rezerva
 stafilococ => Oxacilina + Gentamicina
 EBSA => Vancomicina + Cefalosporina
 BG- aerobi => Gentamicina + Ciprofloxacina sau Cefalosporina
 BG- anaerobi => Gentamicina + Cefalosporina si Metronidazol

 Nu se fac asocieri:
 medicament bactericid + bacteriostatic
 doua antibiotice din clasa aminoglicozide
 doua antibiotice cu spectru larg
 Cloramfenicol + Tetraciclina

Asocieri de antibiotice
Greseli in terapia cu antibiotice
 Tratamentul unei febre cu cauza necunoscuta
 Folosirea in viroze
 Antibiotic ineficient sau la care s-a dezvoltat rezistenta
 Folosirea dozelor prea mici, sau durata scurta
 Neintreruperea tratamentului in cazul in care nu exista raspuns la
tratament
 Asocieri gresite
 Folosirea antibioticelor in loc de drenaj chirurgical

22