Dr.

Lucian Eftimie
04/17/20 L.P.1 Tulburari circulatorii Oana Cristina Voinea 1
Inflamațiile pot fi clasificate în
funcție de răspunsul gazdei în:
INFLAMAȚII NESPECIFICE INFLAMAȚII SPECIFICE
MENINGITA PURULENTĂ MIOCARDITA
APENDICITA ACUTĂ REUMATISMALĂ
INFECȚIA CU CMV
FLEGMONOASĂ
PIELONEFRITA MICOTICĂ
ABCESE HEPATICE
ACTINOMICOZA*
PAROTIDITA EPIDEMICĂ
*specificitate discutabilă
ENTERITA ULCERO-
AORTITA LUETICĂ
NECROTICĂ
TUBERCULOZA
PLEUREZIA FIBRINOASĂ
GANGLIONARĂ
 ȚESUTUL DE GRANULAȚIE TUBERCULOZA
PULMONARĂ
 Inflamatii specifice si cu
specificitate discutabila
1. Generalitati
2. Miocardita reumatismala
3. Infectia cu CMV
4. Pielonefrita micotica
5. Actinomicoza
6. Aortita luetica
7. Tuberculoza ganglionara si pulmonara
 Inflamatii specifice si cu
specificitate discutabila
1. Generalitati
2. Miocardita reumatismala
3. Infectia cu CMV
4. Pielonefrita micotica
5. Actinomicoza
6. Aortita luetica
7. Tuberculoza ganglionara si pulmonara
1. Generalitati
Inflamatia cronica nespecifica:
nespecifica acumulari difuze de
macrofage si limfocite in zona afectata-> stimulare
proliferare fibroblastica-> cicatrice tipica ce
inlocuieste tesutul normal
Inflamatia cronica cu specificitate limitata:
limitata leziunile
trebuie corelate cu datele clinice si de laborator
Celule: macrofage, epitelioide, limfocite, celule gigante
multinucleate (formate prin fuziunea mai multor
macrofage)
Inflamatii cronice specifice (cel mai frecvent
granulomatoase)- leziuni patognomonice
 Inflamatii specifice si cu
specificitate discutabila
1. Generalitati
2. Miocardita reumatismala
3. Infectia cu CMV
4. Pielonefrita micotica
5. Actinomicoza
6. Aortita luetica
7. Tuberculoza ganglionara si pulmonara
2. Miocardita
reumatismala
 Definitie: Cardita reumatismală este o inflamație cu specificitate limitata,
granulomatoasă,
granulomatoasă produsă prin mecanism imun, agentul etiologic declanșator fiind
streptococul beta hemolitic grup A. Apare în cadrul unui reumatism articular acut
secundar unei infecţii amigdaliene cu streptococ beta hemolitic de grup A şi este o
pancardită ce cuprinde toate structurile morfologice ale inimii (boala “linge”
articulaţiile şi “muşcă” inima). Patogenia este de tip immunologic: reactivitate
imunologică înaltă la Ag streptococic (ex proteina M) încrucișată a Ac cu țesuturi
,,antigene’’ – mimetism imunologic între Ag streptococice și unele țesuturi.
2. Miocardita reumatismala-
reumatismala
Criteriile lui Jones pentru diagnosticul reumatismului articular
acut
II) Criterii minore :
I) Criterii majore : Clinice :
 febră,
cardită  artralgii

coreea minor Sydenham Laborator :

 leucocitoză,
 VSH crescut,
Artrită/poliartrită  proteina C reactivă prezentă,

eritemul marginat Maynet  intervalul

1)
PR > 0.21s pe EKG (bloc atrioventricular grad

noduli subcutanaţi

Diagnosticul pozitiv se face când sunt

îndeplinite 2 criterii majore sau 1 criteriu
major şi 2 minore, cu titrul ASLO > 300 U.I.U.I
2. Miocardita reumatismala
Cardita reumatismala este o Pancardita:
Endocardita – faza acută: valvulită verucoasă, faza
cronica petele Mac Callum și stenoze valvulare (>50%
stenoza mitrală- aspect de ,,gura de pește’’)
Miocardita - prezenţa nodulilor Aschoff,Aschoff localizaţi
interstiţial şi perivascular (reacţie de hipersensibilitate de
tip IV – granulomatoasă)
Pericardita – fibrinoasă (aspect de ,,limbă de pisică’’)
Nodulii reumatismali sunt localizați în interstițiile
miocardului, perivascular și subendocardic.
 Aspecte ale Reumatismului articular acut

noduli subcutanați Eritemul marginat Maynet

Coreea minor/Sydenham/,,Dansul Sf. Vitus” Pancardită reumatismală

2. Cardita reumatismala -Endocardita
Endocardita reumatismala acuta (verucoasă) este forma
cea mai caracteristica a carditei reumatismale.
Tipic leziunile interesează :
 valva mitrala și valvulele ei,
 sigmoidele valvei aortice
 valva tricuspidă.

Macroscopic: valvulele afectate sunt edemațiate și

prezintă la nivelul liniilor de închidere vegetații verucoase
mici (1-3 mm), de culoare brun-cenușie, aderente la
endocardul valvular, leziuni nodulare , nefriabile,
neembolice cu aspect moniliform (,,șirag de
margele/mătănii’’)
2. Cardita reumatismala -Endocardita
Macroscopic
Valvulele afectate sunt
edemațiate și
prezintă la nivelul liniilor de
închidere vegetații verucoase mici (1-
3 mm), de culoare brun-cenușie,
aderente la endocardul valvular,
Sunt leziuni Valvulita verucoasă și pete Mac Callum

nodulare ,
nefriabile,
neembolice
cu aspect moniliform (,,șirag de
margele/mătănii’’)
valvulita verucoasă
2. Cardita reumatismala -Endocardita
Microscopic
Vegetaţiile sunt alcătuite din
fibrină,
limfocite,
macrofage şi
plachete ce acoperă zonele
de endoteliu ulcerat, care
prezintă leziuni proliferative
mezenchimale similare cu cele
din granulomul Aschoff Proliferare mezenchimală subendotelială
2. Cardita reumatismala -Endocardita
Evolutie
vegetațiile verucoase sunt remaniate
conjunctiv determinând sudura
comisurilor valvulare, fibroza cu
retracția și micșorarea cordajelor
tendinoase,
tendinoase care dau în ansamblu un
aspect “ palnie”, iar valva mitrală are
aspect de “gura de peste“.
apar depozite de fibrină pe peretele
posterior al atriului (de obicei stâng)
(petele Mac Callum)
 2. Endocardita reumatismală

Valvulita verucoasă și pete Mac Callum valvulita verucoasă

Proliferare mezenchimală subendotelialăStenoza mitrală cu aspect de ,,gură de pește ‘’

2. Miocardita reumatismala
Leziunea patognomonică : Nodulul /
granulomul Aschoff/reumatismal.
se afla de obicei interstițial,
perivascular și subendocardic.
Faza 1: distrofic-alterativa – necroza
fibrinoida a fibrelor de colagen din
axul conjunctivo-vascular
Faza 2:
2 proliferativa – focarul de
necroza fibrinoida va fi inconjurat
de elemente inflamatorii
este compus din zona de necroza
fibrinoidă a fibrelor de colagen
înconjurată de: monocite,
histiocite, limfocite, fibroblaști și
celule patognomonice :
 Aschoff și
 Anitschkow

Ludwig Aschoff Nikolay Anitschkov

2. Miocardita reumatismala
 Celula Aschoff-
cea mai mare dintre
celulele care
participă la
alcătuirea nodulului
reumatismal, are
formă ovală,
citoplasma bazofilă
și prezintă 1 - 2
nuclei lobați; rar
multinucleate

 Celula Anitschkow
mai mica, are
citoplasma bazofilă,
iar nucleul prezintă
cromatina dispusă
sub forma de bară
zimtață/ ,,în omidă’’
 2. Miocardita reumatismala

Necroza
Infiltrat fibrinoidă
inflamator
cu
monocite, Celula
histiocite, Aschoff
limfocite,
fibroblaști
Celula
Anitschkow

LP Inflamatii Specifice M.D. Oana Voinea

2. Miocardita reumatismala
-Pericardita-
Este o pericardită
fibrinoasă,
caracterizată prin
depunerea unei reţele
de fibrină albicioase
pe pericardul visceral
şi parietal, care îi dă
aspectul de “tartină
cu unt dezlipită” sau
“limbă de pisică”
(Laenec).
 Inflamatii specifice si cu
specificitate discutabila
1. Generalitati
2. Miocardita reumatismala
3. Infectia cu CMV
4. Pielonefrita micotica
5. Actinomicoza
6. Aortita luetica
7. Tuberculoza ganglionara si pulmonara
3. Infectia cu CMV
Definitie: Sialadenita CMV/Boala incluziilor citomegalice
este o inflamație exudativă specifică la nivelul glandelor
parotide determinată de virusul citomegalic (forma
localizată a bolii cu incluzii citomegalice).
Virusul citomegalic (HHV 5) face parte din aceeași
familie cu virusul herpes simplex, Epstein-Barr și virusul
varicelo-zosterian (Fam. Herpesviridae) și determină o
infecție (de multe ori latentă) la nivelul tuturor țesuturilor
din corp, cantonându-se cu predilecție la nivelul glandelor
salivare,
salivare unde determină modificări caracteristice
(sialadenita CMV/boala incluziilor citomegalice)

3. Infectia cu CMV
Omul este singurul rezervor natural de virus
citomegalic uman
 Infecția primară la adult este în majoritatea cazurilor
asimptomatică; atunci cand devine manifestă, tablourile
clinice sunt variate: stare febrilă de etiologie neprecizată,
tablou de mononucleoză infectioasă, hepatita cu icter,
pneumonie intersitițiala, etc
 CMV, infecție componenta a sindromului TORCH
(Toxoplasma, O*,Rubeola,CMV, Herpes simplex 2)
O*- others- alte infectii: virus Coxsackie, Virusul varicelo-
zosterian, parvovirus B19, Chlamydia,HIV, HTLV-1, sifilis.
 Cai de diseminare:
 intrauterină
 perinatală
 picături Flugge
 transfuzie sangvine
 transplant
 lapte matern
 spermă
3. Infectia cu CMV
 Sialadenita CMV: Inflamație exudativă specifică Ia nivelul glandelor parotide
determinată de virusul citomegalic (forma localizată a bolii cu incluzii
citomegalice).

 Macroscopic: glandele salivare sunt ușor mărite de volum și prezintă discretă

hiperemie și edem.
 3. Infectia cu CMV
Microscopic
 La nivelul canalelor excretoare ale
glandei parotide se identifică, celule
epiteliale de dimensiuni mari (celule
infectale de virus), rotunde; 30-40µ
care au nucleul voluminos, iar la
nivelul acestuia prezinta o incluzie de
7-8µ, acidofilă;
acidofilă între incluzie și
membrana nucleară se constata un
spațiu optic clar (halou). Aspectul
celulei asemanator cu ,,ochiul de
pește /ochiul de buftiță’’ .
 Interstițial se evidențiază: vase
hiperemiate ș infiltrat inflamator
limfo-monocitar.
 Sialadenita CMV/Boala incluziilor
citomegalice
 Microscopic: La nivelul canalelor excretoare ale glandei parotide se identifică,
celule epiteliale de dimensiuni mari (celule infectale de virus), rotunde; 30-
40µ care au nucleul voluminos, iar la nivelul acestuia prezinta o incluzie de
7-8µ, acidofilă; între incluzie și membrana nucleară se constata un spațiu
optic clar (halou). Aspectul celulei asemanator cu ,,ochiul de pește /ochiul
de buftiță’’
 Interstițial se evidențiază:
vase hiperemiate și
infiltrat inflamator
limfo-monocitar.
 Inflamatii specifice si cu
specificitate discutabila
1. Generalitati
2. Miocardita reumatismala
3. Infectia cu CMV
4. Pielonefrita micotica
5. Actinomicoza
6. Aortita luetica
7. Tuberculoza ganglionara si pulmonara
4. Pielonefrita micotica
Definitie: Inflamație specifică acută a
bazinetului și a parenchimului renal
produsă de Candida albicans.
Candidoza (moniliaza) este cea mai
frecventa cauza de boala micotica
umana, a carei etiologie este
Candida albicans:
 fung cu aspect microscopic de lanturi neramificate din
cellule tubulare, pseudohyphe dispuse plexiform in plasa
si mici blastospori de 2-3 mm
 se gaseste saprofit pe piele si in mucoasa cavitatii orale,
tract gastrointestinal, vagin, asadar, infectia este endogena
 afecteaza persoane indiferent de varsta si sex, cu frecventa
crescuta in populatia pediatrica si varstnica
(imunocompetenta scazuta, in special dupa tratament
prelungit cu steroizi, variatii de pH a mucoaselor,etc)
 Candidiaza/Candidoza/Moniliaza
Candida albicans- un fung saprofit, comensal pe piele, mucoasa
bucală, tract gastrointestinal, vagin, potențial patogen.
În anumite condiții (scaderea imunității, tratament prelungit cu antibiotice și
steroizi, schimbări de pH, etc) acest fung oportunist trece de la forma de
rezistență (blastospori) la cea de pseudohifă, se înmulțește și determină
diferite infecții ( cele mai comune : candidoza/candidiaza/monilioza
orală, vaginală ,tegumentară și la imunocompromiși infecții viscerale
grave: esofagita, gastrită,enterită, endocardită,pneumonie, pielonefrită
candidozică
Celule tubulare neramificate,
dispuse plexiform=pseudohifa si
blastospori/blastoconidii +/-
klamidiospori.
Candida albicans
Aspect microscopic

Colonii C. albicans,
Mediu Sabouraud agar
4. Pielonefrita micotica
Infectia fungica – modele de patogenie
Exista trei modele ale bolii:

1.proliferare superficiala care apare in situsurile normal

colonizate de fungi, favorizata de modificarile de pH (cea mai
frecventa si comuna) –pe tegumente

2.invazie profunda cand exista leziuni in sistemul de aparare al

gazdei, situatie ce permite o diseminare larga (candidoza
viscerala)

3.inoculare directa in circuitul sangvin rezultand o candidoza

diseminata severa la pacientii imunocompromisi cateterizati, cu
dializa, chirurgie cardiovasculara, etc.
4. Pielonefrita micotica
Infectia renala se produce mai frecvent
prin ascensiunea candidei din caile
urinare inferioare contaminate, dar se
poate raspandi si pe cale hematogena;

În majoritatea situatiilor, elementul

decisiv pentru propagarea extensiva a
infectiei este imunosupresia severa a
pacientului
4. Pielonefrita micotica
Macroscopic:
la nivelul parenchimului renal, se constata multiple
microabcese, galben-cenusii pe suprafata de sectiune,
cat si la nivelul bazinetului

LP Inflamatii Specifice M.D. Oana Voinea

4. Pielonefrita micotica
Microscopic:
în contextul microabceselor formate
din numeroase PMN si limfocite se
evidențiază coloniile de Candida
albicans (PAS+) constituite din
hife/pseudohife – formațiuni
alungite aranjate plexiform și
blastospori – fomațiuni rotund-ovale
rezultate prin înmugurirea hifelor și
detașarea lor.
4. Pielonefrita micotica

Colonie de candida albicans in parenchimul renal; se observa tubi renali in

vecinatate. Reactia inflamatorie lipseste, cel mai probabil prin deficit imunitar
4. Pielonefrita micotica
Microscopic: în contextul microabceselor formate din numeroase
PMN si limfocite se evidențiază coloniile de Candida albicans (PAS+)
constituite din hife/pseudohife – formațiuni alungite aranjate plexiform și
blastospori – fomațiuni rotund-ovale rezultate prin înmugurirea hifelor și
detașarea lor.
 Inflamatii specifice si cu
specificitate discutabila
1. Generalitati
2. Miocardita reumatismala
3. Infectia cu CMV
4. Pielonefrita micotica
5. Actinomicoza
6. Aortita luetica
7. Tuberculoza ganglionara si pulmonara
5. Actinomicoza
Definitie: Inflamatie acuta a
parenchimului pulmonar
produsa de infectia cu
Actinomyces Israeli. (bacil
Gram pozitiv, anaerob);
Infectia este endogena, bacilul facand parte din flora
normala a orofaringelui, vaginei si tractului gastro-
intestinal.

Bolnavul se poate prezenta clinic cu tumefierea

“lemnoasa” a regiunii cervico-faciale, febra, pierdere in
greutate, leucocitoza in sangele periferic, tuse si
hemoptizie cand este implicat si plamanul.
 5. Actinomicoza
Exista 3 forme tipice descrise mai jos in
ordinea frecventei, dar s-au raportat si
forme atipice, confundate cu alte
infectii sau chiar neoplasme :

1. Cervicofacială: tumefacție lemnoasă, dureroasă la nivelul gingiei ce se

cronicizează; extindere la piele formată din material granular galbui in
care se gasesc colonii mari de Actinomyces ce au aspect de “granule de
sulf”; se asociaza fibroză la periferia granulomului; periostita si
osteomielita cu distrugere excesiva a oaselor sunt obisnuite

2. Abdomino-pelvină: cantonata in mucoasa apendicelui sau colonului

formand abcese peritoneale localizare retroperitoneal sau in peretele
abdominal care pot evolua cu sinusuri de drenaj extern (fistule)
(fistule abcese
hepatice/forme pelvice

3. Toracică: abcese pulmonare cu fistulizare în pleura sau pericard, cu

erodare coastelor, sternului, coloanei vertebrale.
5. Actinomicoza
Infecție lent progresiva, supurativă cronică produsă de Actinomyces
israelii
Deși descris inițial ca fung, A. istraelii este o bacterie G+, anaerobă ,comensală
în cavitatea bucală, tub digestiv, vagin ce se organizează sub forma de colonii
filamententoase ramificate cu îngroșări la capate (conidii)
3 forme:
-cervicofacială=> tumefacție lemnoasă, dureroasă la nivelul gingiei ce se
cronicizează-> extindere la piele formată din material granular galbui ->colonii
mari de Actinomyces-> “granule de sulf”+ fibroză la periferia granulomului

-abdomino-pelvină=> mucoasa apendice/colon-> abcese peritoneale

localizare retroperitoneal/perete abdominal=>sinusuri de drenaj extern (fistule)
=>abcese hepatice/forme pelvice

-toracică=> abcese pulmonare cu fistulizare în

pleura/pericard, cu erodare
coastelor/sternului/coloanei vertebrale

Caracteristic-stare generală bună

Actinomicoza cervicofacială

Diferite aspecte clinice ale

actinomicozei cervicofaciale:
1.Tumefiere lemnoasa dureroasă la
nivelul mucoasei vestibulului bucal
2.Actinomicoză facială (faza acută)
3.Actinomicoza cronică-cicatrice
mutilantă cu fibroza și retracție tisulară.
5. Actinomicoza
Macroscopic:
La nivelul parenchimului pulmonar
se observa abcese multiple, de mici
dimensiuni.
5. Actinomicoza
Microscopic: - dg de leziune:
numeroase abcese in masa carora se
evidentiaza coloniile de Actinomyces

necroza supurativa centrala

 inconjurata de tesut de granulatie

(macrofage de tip epitelioid, celule
xantomatoase spumoase, plasmocite,
rare celule gigante multinucleate)

colonii bacteriene (filamente asezate

radial, apropiate spre centru, la periferie
fiind maciucate printr-un material hialin
eozinofil in aspect de “soare care arde”)
5. Actinomicoza
Colonie de
actinomyces (la
vf sagetii)
inconjurata de
infiltrat
inflamator
alcatuit din
PMN, limfocite,
macrofage,
uneori celule
gigante
multinucleate.
5. Actinomicoza

Colonii de
actinomyces
in abcese
multiple
(sageti).
5. Actinomicoza

Colonie de
Actinomyces –
detaliu- se
poate aprecia
mai bine
caracterul
filamentos al
agentului
infectios.
 Actinomicoza pulmonară
Microscopic În contextul abceselor, alcătuite din numeroase PMN,
histiocite, macrofage (spumoase-celule xantomatoase) și rare plasmocite și
celule gigante multinucleate, se evidențiaza coloniile de Actinomyces cu fomă
regulată sau neregulată, dimensiuni diferite, constituite din filamente, dispuse
radiar/stelat, asemanător ,,soarelui care arde’’ la una din extremități filamentele
prezintă o îngroșare numită conidie.
Vă mulțumesc
pentru atenție!