Profesor Angela Ciortuz

Curs: Obstetrică, Ginecologie și Nursing specific

Boli cu transmitere sexuală – BTS

1. Bolile cu transmitere sexuală (BTS)

O dată cu apariția revoluției sexuale, o atenție deosebită a fost acordată celor cinci boli clasice cu
transmitere sexuală BTS: gonoreea, sifilisul, șancrul, limfogranulomatoza venerică și
granulomatoza inghinală. Cu excepția virusului imunodeficienței umane (HIV), spectrul noilor
BTS s-a mărit prin recunoașterea naturii venerice a agenților infecțioși cu ajutorul tehnicilor
sofisticate de diagnostic. Consecințele acestor boli sunt importante pentru familie și societate,
reprezentând o problemă majoră de sănătate publică.
Bolile cu transmitere sexuală sunt boli contagioase contractate prin rapoarte sau contacte sexuale
(sifilis, gonoree, șancru moale, alte afecțiuni urogenitale sau generale) determinate de bacterii,
virusuri sau paraziți, care se dezvoltă la nivelul mucoaselor superficiale.
Prevenirea și controlul BTS trebuie să se bazeze pe următoarele concepte:
-educația persoanelor cu risc major de contaminare;
-identificarea persoanelor asimtomatice;
-diagnosticarea, tratarea și consilierea persoanelor infectate;
-vaccinarea persoanelor cu risc;
În funcție de agentul cauzal, BTS sunt clasificate în infecții bacteriene, infecții cu protozoare,
infecții fungice, infecții cu mycoplasma, infecții virotice și infestare cu artopode.
BTS bacteriene
Acest grup cuprinde: Neisseria gonorrhoae, Haemophilus ducreyi, Calymmatobacterium
granulomatis și Gardnerella vaginalis.
Neisseria gonorrhoae provoacă la femei cervicite, uretrite, BIP. La bărbați provoacă uretrite,
prostatite și epididimite. La nou-născut, oftalmia gonococică neonatală apare ca o consecință a
infecției materne.
Factorii de risc: vârsta tânără, parteneri sexuali multipli, lipsa utilizării contracepției de barieră,
debut precoce al activității sexuale.
Tablou clinic
Neisseria gonorrhoae are un timp de incubație mic: 3-5 zile. Debutul simptomelor apare la
sfârșitul menstruației cuprinzând: scurgere cervicală purulentă, dureri în abdomenul inferior,
anorexie și febră, disurie, infecții ale altor regiuni.

Diagnostic
Testele de dignostic cuprind: culturi pe mediu Thayer-Martin, testul Gonozyme, colorarea gram
a secrețiilor cervicale.
Tratament
Preocuparea majoră este eficacitatea maximă a dozei unice. Coexistența infecției chlamidice,
poate apărea la mai mult de 45% din pacientele cu gonoree la unele populații, trebuie să fie luată
în considerație.
Ceftriaxonă (250 mg pentru BIP, 125 mg pentru cervicită), administrată i.m. plus doxiciclină
(100 mg oral de 2 ori pe zi) ttimp de 7 zile.

BTS prin spirochete

Elementul dominant al acestui grup este Treponema pallidum, agentul sifilusului, o boală
venerică cu transmitere sexuală sau intrauterină (sifilis congenital). Stadiile bolii cuprind sifilis
primar, secundar și terțiar.
Tabloul clinic
Leziunea inițială a sifilisului primar este nedureroasă cu șancru dur, de obicei pe organele
genitale externe. Leziunile primare se vindecă în 2-6 săptămâni. La pacienții netratați acest
șancru este urmat după 6 luni de un stadiu secundar în care sunt afectate pielea și mucoasele.
Apare eritemul maculo-papulos al palmelor și plantelor. Aceste leziuni se vindecă de obicei în 2-
6 săptămâni. Pacienții netratați progresează spre sifilis terțiar cu afectare multiplă organică.
Stadiile sifilusului : primar, secundar, terțiar

Diagnostic
Examinarea în câmp întunecat a probelor proaspete decelează spirochetele în stadiul primar și
secundar al bolii. Testele serologice sunt de ajutor în diagnosticul sifilusului la pacienții ce au
trecut de stadiul primar al bolii.
Tratament
Stadiul precoce al bolii – primar, secundar sau latent inițial: benzatin-penicilină G 2,4 milioane
unitpți i.m. în doză unică;
Stadiul tardiv al bolii: benzatin-penicilină G 2,4 milioane unitpți i.m. săptămânal 3 săptămâni;
doxiciclină 100 mg p.o. de 2 ori pe zi sau tetraciclină 500 mg p.o. de 4 ori pe zi, 4 săptămâni la
pacientele negravide cu alergie la penicilină.
BTS virale
Principalele virusuri asociate sunt: HIV, papilomavirus uman (HPV), virusul herpes simplex și
molluscum contagiosum.
Herpesul genital
Este o infecție virală produsă de herpesul simplex virus – HSV, căruia i s-au identificat 2
serotipuri, HSV 1 și HSV 2. Calea de transmitere rste sexuală, prevalența HSV la copii este de
5%, care se contaminează la naștere.
Bolnavele infectate transmit virusul prin secrețiile genitale sau de la nivelul leziunilor de pe col,
vulvă,uretră sau rect în timpul contactelor sexuale. Afecțiunea debutează la 2-7 zile de la
contactul infectant cu un partener simptomatic sau asimptomatic. Infecția primară se manifestă
prin stare de rău, febră, cefaleee, grețuri și mialgii. În 75% din cazuri apare adenopatie inghinală.
Simpromele locale sunt dureroase, însoțite de prurit, disurie, leucoree. Leziunile ce apar pe labii,
vagin, sunt mici vezicule ce conțin un lichid limpede, ce se ulcerează superficial, confluează și se
extind. Ulcerațiile durează până la două săptămâni, se acoperă de cruste și se reepitelizează. Prin
inocularea secreției cervico-vaginale infectate apar și localizări atipice: regiunea fesieră, plicile
inghinale, faringe.
Diagnostic de laborator
Virusul poate fi izolat prin cultură pe medii. Testele serologice ce depistează anticorpii antiHVS
pot diferenția cele două tipuri virale. Prin reacții de neutralizare pot fi depistați anticorpii IgM,
marker al infecțiilor primare, după 2-4 săptămâni, are loc seroconversia la IgG, prezența acestor
anticorpi fiind depistată în infecții latente.
Tratament
Nu există un tratament care să vindece herpesul genital. Preparatele utilizate stopează evoluția
leziunilor, evită complicațiile și previne recurența. Preparatul utilizat este Acyclovir (Zovirax),
ce inhibă sinteza ADN-ului viral, fiind inofensiv pe celulele neinfectate.
Herpesul genital în sarcină
Riscul transmiterii infecției nou-născutului, de la mamă la făt este ridicat, deoarece herpesul
recurent este mai frecvent decât cel primar, la femeile gravide. Dacă infecția a survenit la
debutul sarcinii, nașterea pe cale vaginală este posibilă. Dacă infecția a survenit în ultima parte a
sarcinii, riscul herpesului neonetl este mare.
Nou-născuții cu leziuni certe de herpes vor fi tratați cu Acyclovir 20 mg./i.v. la 8 ore, 14-21 de
zile.

Leziunile virusului herpes simplex

Virusul papiloma uman (HPV)
Acest virus genital din familia ADN dublu catenar este responsabil de leziuni genitale
mucocutanate, afectând atât bărbați cât și femeile. Este asociat cu cancere ale tractului genital
inferior.
Tabloul clinic
Calea de transmitere este prin contact sexual. Leziunile cuprind negi anogenitali și leziuni
displazice multifocale ca distribuție.
Diagnostic
Inspecția directă descoperă negii întinși. Natura lor este confirmată de biopsie.
Frotiurile Papanicolau arată celule scuamoase exfoliate cu nucleu încrețit înconjurat de o zonă
perinucleară clară în halou.

Colposcopia, după o colorare cu o soluție slabă de acid acetic este utilizată în detectarea
leziunilor latente sau a leziunilor associate precanceroase.
Tratamentul nu poate eradica virusul
Pentru condiloamele genitale întinse se disting: tehnici de distrugere chimică, crioterapie,
electrocauterizare, interferon.
Pentru situațiile precanceroase legate de HPV: crioterapie, biopsie cervicală, excizia chirurgicală
a leziunilor vulvare sau vaginale.
BTS prin protozoare
Trichomonas vaginalis determină cea mai cunoscută infecție transmisă sexual. Acest organism
produce vulvovaginită acută.
Tabloul clinic
Trichomonas vaginalis produce o secreție urât mirositoare, galben-verzuie, spumoasă și cu
vâscozitate scăzută, Prurit vulvar, eritem vaginal (colul căpșună).
Partenerul masculin este de regulă asimtomatic.
Pe frotiuri proaspete apar paraziții mobili și un intens răspuns inflamator.
Tratament
Metronidazol, 500 mg p.o. de 2 ori pe zi timp de 7 zile.
Partenerii sexuali trebuie tratați pentru a preveni infecția.
BTS prin paraziți – Ectoparazitoze
Pediculoza pubiană este o BTS foarte contagioasă.
Păduchele lat este o insectă de aproximativ 1mm lungime, care se găsește în regiunea vulvară cu
păr și se deplasează încet cu 6 perechi de picioare. O pereche de picioare este adaptată să apuce
foliculii piloși. Își lasă ouălele (lindini) la baza foliculilor piloși, iar după 7 zile apar nimfele,
care se dezvoltă până la stadiul adult în 2 săptămâni. Viața adultă a unui păduche lat este de 30
de zile.
Tablou clinic – simptomele prezente sunt un prurit vulvar intens, secundar unei sensibilizări
alergice.
Diagnostic – se inspectează cu o lupă părul regiunii pubiene.
Tratament
Soluție de lindan 1% se aplică pe aria infectată timp de 4 minute și se spală după aceea. Lindan
este contraindicat în sarcină.
Permetrin cremă 1 % se masează 10 minute aria infectată.
Scabia (Sarcoptes scabie) este o căpușă de 0,4 mm care se mișcă relativ rapid și poate fi găsită
oriunde pe corp, unde sapă un tunel de 5mm lungime pentru a-și lăsa oulele. Are o durată de
viață de 30 de zile.
Scabia poate fi transmisă prin contact sexual dar și prin contact cu hainele sau patul infectat.
Tablou clinic – simptomul predominant este un prurit sever intermitent în cele mai afectate
regiuni: mâini, piptul, sânii și fesele.
Diagnostic – cu o lupă se pot observa tunelel liniare. Prin raclajul leziunilor suspecte în ulei
mineral se prepară lame microscopice, la care se observă căpușe adulte, ouă și granule de fecale.
Tratament
Dezinfectarea hainelor, patului și a locuinței. Suplimentar se administrează:
Permetrin cremă 5% ,care se aplică de la gât în jos și se spală după 8-14 ore.
Soluție de lindan 1% se aplică de la gât în jos și se spală după 8 ore ( nu se utilizează după baie,
în sarcină sau lactație).
Crotamiton 10 % se aplică pe timpul nopții timp de 2 nopți consecutiv și se spală la 24 de ore de
la a doua aplicație.