BOLILE CU TRANSMITERE SEXUALA

Grigorescu Ana-Maria Hotinceanu Iulian Iliescu Monica Matei Bianca Tiganila Delia

BTS

Bolile cu transmitere sexual (BTS) sau bolile venerice sunt boli transmisibile, transmiterea lor fcndu -se de obicei prin contact sexual.
Ele sunt, n momentul de fa, considerate ca fiind cel mai numeros grup de boli transmisibile. Bolile venerice, prin leziunile pe care le prezint (inflamaie, eroziune, ulceraii) constituie o poart pentru virusul imunodeficienei umane. Sloganul OMS: Combaterea infeciei cu HIV ncepe prin combaterea bolilor venerice

CLASIFICAREA BTS:

A) majore a cror raportare este obligatorie: sifilisul; infecia gonococic; ulcerul (ancrul) moale; limfogranulomatoza inghinal subacut benign (cazuri recente, din import; B) minore - fr raportare obligatorie. Dintre cele care ctig teren la ora actual : trichomoniaza; herpesul genital; infeciile cu virusul HIV; clamidiaza; candidoze etc.

LISTA BOLILOR VENERICE (DUP OMS):

To t p e c a l e s e x u a l p o t f i transmise n s i infeciile cu:

1. sifilisul; 2. gonoreea (blenoragia) 3. ancrul moale; 4. limfogranulomatoza inghinal; 5. uretrita negonococic; 6. condilomatoza; 7. herpesul genital; 8. moluscum contagiosum; 9. granulomul inghinal; 10. trichomoniaza; 11. candidomicoza; 12. ftiriaza pubian; 13. scabia.

- streptococ betahemolitic - virusul hepatitei B; - citomegalovirusuri; - lambliaza (Giardia lamblia); - Entamoeba histolitica; - Shigella; - Haemophilus vaginalis; - agenii epidermofiiei inghinale; - pediculozele vestimentare

CHLAMIDIOZA

Este o infectie bacteriana cu agentul infectios Chlamydia , care se transmite prin contact sexual. Este una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala din toata lumea. Cauze. Clamidioza este o infectie determinata de o bacterie numita Chlamydia trachomatis. Se transmite prin contact sexual vaginal, anal sau oral cu un partener infectat. O femeie insarcinata transmite infectia nou nascutului in timpul nasterii. Infectia poate fi prezenta chiar si in absenta simptomelor. Insa, infectia poate fi transmisa pana cand este tratata. Simptome. - disurie (usturimi sau dureri la urinat) - urina tulbure - pierderi vaginale anormale - sangerari vaginale anormale intre ciclurile menstruale - prurit genital (mancarimi) - dismenoree (sangerari menstruale neregulate) - dureri abdominale joase - febra si oboseala - inflamarea glandelor bartoliniene (glande aflate la deschiderea vaginului) - conjunctivita.

Tratamentul se adreseaza ambilor parteneri si este unul antibiotic. In timpul tratamentului, contactul sexual este permis doar cu prezervativ, din cauza riscului de recontaminare. Exista posibilitatea efectuarii unei interventii chirurgicale laparoscopice pentru a transa diagnosticul si pentru a trata complicatiile bolii. Complicatii. Netratat, infecia poate produce afeciune pelvin inflamatorie, cervicite, uretrite, bartholinite. La femeia gravid poate produce rupere prematur de membrane i natere nainte de termene.

HERPESUL GENITAL

Este o infectie inalt contagioasa transmisa, de obicei, prin contact sexual cu o persoana infectata care are leziuni ulcerative, dar poate fi transmisa si prin contactul sexual oral sau anal. Poate fi transmisa si in cazul in care leziunile nu sunt vizibile. Cauze. De obicei, aceasta infectie este determinata de virusul Herpes Simplex tipul 2, desi virusul Herpes Simplex tipul 1, responsabil de leziunile din jurul cavitatii bucale in timpul racelilor, poate fi responsabil ocazional de aceasta boala. Simptome. - ganglioni mariti de volum - febra - cefalee (dureri de cap) - disurie (usturimi la urinat) - dureri musculare Tratament. Nu exista niciun tratament care sa elimine infectia cu virusul Herpes Simplex 2, dar medicii pot recomanda medicamente antivirale, cu administrare orala sau unguente, care pot grabi vindecarea leziunilor. Medicamentele antialgice (impotriva durerilor) procurate fara prescriptie medicala pot fi eficiente in ceea ce priveste disconfortul produs de leziuni

GONOREEA

Este o boala contagioasa produsa de gonococ. Se caracterizeaza prin inflamatia cailor genito-urinare, cu scurgere purulenta si dureri la mictiune. De obicei se transmite prin contact sexual. Cauza. Neisseria gonorrhoeae. Este cea mai rspndit boal cu transmitere sexual, contaminarea este ntotdeauna veneric sau la natere de la mam, prin obiecte de toalet sau parteneri asimptomatici Simptome. La femei:- disurie (senzatie dureroasa si de usturime la urinat) - secretii vaginale galbene - fragilitate vasculara (producerea cu usurinta a sangerarilor) - dispareunie (dureri la contactul sexual). La barbati: - secretie ureterala laptoasa alb-galbuie - disurie (senzatie dureroasa si de usturime la urinat) - inrosirea si umflarea deschiderii uretrei la nivelul penisului - dureri abdominale joase - durere si edematiere (umflare) la nivelul testiculelor.

Tratament. Desi poate avea complicatii grave daca ramane netratata, infectia gonococica poate fi vindecata. Tratamentul consta in administrarea de antibiotice (de obicei Penicilina, Eritromicina sau Tetraciclina). Este foarte important ca tratamentul sa fie urmat corect, pentru a fi eficient. Din pacate, tratamentul antibiotic nu poate trata complicatiile deja cauzate de infectia gonococica. Complicatii.Balanita, fimoza, stricturi uretrale, orhit, epididimit, bartholinit, salpingit, meningite, pericardite, etc. La femeia gravid poate provoca ruperea prematur de membran i infecia ftului n timpul naterii

SIFILIS

Este o boala infectioasa transmisibila pe cale sexuala cauzata de o bacterie, treponema pallidum.Treponema palida este o spirocheta, bacterie de forma helicoidala, deosebit de mobila multumita aparatului sau locomotor intern.

Cauze - In mai mult de 95% din cazuri, transmisia se face pe cale sexuala.
Microbul patrunde in organism prin zgarieturile pielii sau ale mucoaselor. Aceasta explica de ce raporturile sexuale cu o persoana infectata pot sa nu fie contaminante daca mucoasa partenerului este sanatoasa.

Simptome. Prima manifestare a sifilisului este aparitia sancrului - o leziune a

pielii, de forma regulata, rotunda sau ovala, dura, nedureroasa - si marirea in volum si inflamarea ganglionilor limfatici (adenopatie). De cele mai multe ori sancrul apare in zona genitala - vulva si penis. Dar este posibil ca sancrul sa apara si in zone nongenitale - zona anala (rect) sau zona bucala (buze, limba), in gat (faringe). Mult mai rar sancrul poate apare si in alte zone precum narile, degetele sau fata. In perioada de "sifilis secundar" apar alte manifestari caracteristice - leziuni cutanate si ale mucoaselor. Este vorba despre o eruptie - rozeola sifilitica imprastiata pe toata suprafata corpului si papule in zona bucala, pe palme sau pe talpi.

 Tratament. Tratamentul este foarte sigur dar cu conditia sa fie facut cat mai repede dupa infectare. Sifilisul precoce se vindeca extrem de repede insa in cazul stadiilor avansate pot ramane leziuni ale organelor afectate sau ale sistemului nervos. Dupa terminarea tratamentului este obligatorie o noua testare pentru a fi sigur de eficacitatea acestuia. In cazul examenului VDRL rezultatul poate fi pozitiv si la mult timp de la infectare. De aceea este recomandat un examen specific TPHA care sa arate daca este numai o amprenta sau este o infectie recenta. Este obligatorie tratarea tuturor partenerilor sexuali ai persoanei infectate

BOALA INFLAMATORIE PELVINA

BIP

1. Este un termen general pentru infectia si inflamatia organelor reproducatoare superioare la femei. Aceasta este adesea, dar nu intotdeauna, o complicatie a unei boli cu transmitere sexuala (BTS). Cauze. Cele mai frecvente cauze de boala inflamatorie pelvina sunt: - gonoreea, o infectie bacteriana care se transmite pe cale sexuala - Chlamydia, o infectie bacteriana care se transmite pe cale sexuala. Simptome. -o senzatie de presiune la nivelul pelvisului - durere in regiunea dorsala inferioara. - o secretie vaginala anormala, de culoare galbena, maronie sau verzuie sau o crestere a cantitatii secretiei vaginale - febra, de obicei peste 38,33 grade C. Totusi, uneori febra poate lipsi - o senzatie vaga de slabiciune a intregului corp sau de disconfort (stare de rau general) - durere de cap - greturi sau varsaturi - dureri la contactul sexual (dispareunia) - sangerari menstruale neregulate - simptome urinare, precum arsuri sau durere la urinare.

Tratament. Boala inflamatorie pelvina netrata poate produce cicatrici tisulare (aderente) ce pot cauza durere pelvina cronica, sarcina ectopica si infertilitate. Din aceasta cauza, ghidurile de tratament in boala inflamatorie pelvina recomanda aplicarea prompta de ingrijiri medicale, chiar si atunci cand sunt indeplinite numai criteriile clinice minime de diagnostic al BIP.A ceasta inseamna ca persoana respectiva trebuie sa inceapa imediat un tratament cu antibiotice, pe baza istoricului medical si a examenului fizic, deoarece amanarea tratamentului pentru cateva zile ar putea creste riscul de afectare a trompelor uterine si implicit de infertilitate

INFECTIA TRACTULUI URINAR

ITU

Este o infectie bacteriana care afecteaza vezica urinara, rinichii, ureterele sau uretra. Cauze. Bacteriile ce intra in uretra si ajung in tractul urinar reprezinta cauza infectiilor de tract urinar. O alta sursa de infectie e reprezentata de bacteriile ce colonizeaza (ce traiesc) in intestinul gros si sunt prezente in scaun. Raportul sexual favorizeaza introducerea bacteriilor in tractul urinar, in special la femei. Cateterele (sondele), care sunt mici tuburi flexibile ce se introduc in vezica pentru a permite urinei sa curga, reprezinta surse comune de infectie bacteriana la persoanele spitalizate o lunga perioada de timp sau la cele care au aceste catetere permanent. Simptome: - durere si arsura la urinare (disurie) - necesitatea imperioasa de a urina frecvent dar eliminand o cantitate mica de urina - urinari dese si mici cantitativ (pierderea controlului eliminarii urinei) - durere sau simtirea unei greutati in abdomenul inferior - urina ruginie sau rozalie - urina urat mirositoare - urina tulbure - durere in spate chiar sub cutia toracica sau pe o parte a corpului (durere in flanc) - frison si febra - greturi si varsaturi.

Tratament.La femeile cu infectii necomplicate de vezica urinara, durata tratamentului cu antibiotice este de trei zile. La domiciliu se recomanda consumul unei cantitati mari de apa si de alte lichide (ceaiuri, sucuri) favorizand astfel o diureza (urinare) frecventa cu golirea vezicii urinare de fiecare data. Nu sunt necesare alte analize daca simptomele se remit. Antibioticele administrate oral (pe gura) sunt eficiente in infectiile rinichiului (pielonefrite), dar in unele situatii cand afectiunea este mai grava sau pacientul are senzatie de greata, neputand lua medicamentele pe cale orala este necesara o scurta internare pentru administrarea antibioticelor pe cale intravenoasa (in vena). Infectiile rinichiului (pielonefrite) sunt de obicei mai grave decat infectiile vezicii urinare (infectii ale tractului urinar inferior). Indata ce pacientul se simte mai bine poate lua antibiotice din nou oral timp de doua saptamani. Dupa terminarea tratamentului este necesar un nou examen de urina pentru a fi sigur de vindecarea infectiei.

INFECTIA TRACTULUI URINAR

Deoarece tractul urinar la femei are dimensiuni mai reduse decat cel al barbatilor, acestea sunt predispuse la infectii bacteriene care invadeaza tractul urinar si se multiplica. In acest mod se dezvolta infectiile Cauze: In mod normal, urina este sterila, lipsita de bacterii, virusuri, ciuperci, dar contine fluide, saruri si toxine. O infectie se produce atunci cand organisme minuscule (de obicei bacterii de la nivelul tractului digestiv) ajung la nivelul uretrei si se multiplica. Uretra este canalul care transporta urina de la nivelul vezicii urinare spre exteriorul corpului. Cele mai multe infectii urinare sunt cauzate de bacteria Escherichia coli (E.coli), care se gaseste in mod normal in colon. Simtome: De regula, infectia urinara prezinta manifestati simptomatica, insa au existat cazuri cand pacientul nu se confrunta cu niciun simptom. Printre simptomele specifice infectiilor urinare se afla: - dorinta iminenta de a urina; - senzatia de durere la urinare; - arsura in zona vezicii urinare sau a uretrei in timpul sau spre sfarsitul urinarii. - stare de rau general, oboseala si durere chiar si cand nu are loc urinarea; - adesea, femeile simt o presiune si disconfort deasupra osului pubian, iar unii barbati acuza o senzatie de presiune in zona rectului.

Tratamente: De regula, tratamentul infectiei vezicii urinare si a tractului urinar impune administrarea de antibiotice. In cazul in care tratamentul nu a fost urmat intocmai, infectia este inca prezenta in organism iar simptomele reapar in scurt timp. Indicat este ca inainte de a recomanda tipul de antibiotic, medicul sa solicite antibiograma. Pentru a verifica daca infectia este vindecata, la aproximativ doua saptamani de la terminarea tratamentului se vor repeta analizele de urina. Prevenire: -Cel mai eficient mod de a preveni infectiile de tract urinar, infectiile vezicii urinare si infectiile renale este de a mentine o igiena personala riguroasa. Intotdeauna trebuie sa va stergeti din fata spre spate dupa ce ati avut scaun sau dupa mictiune. Se va spala zona intima in fiecare zi cu apa si geluri/sapunuri de igiena intima dar si dupa fiecare contact sexual. - Beti multe lichide (in mod special apa) pentru ca bacteriile sa nu stagneze in vezica urinara sau in tractul urinar. - Golirea vezicii urinare trebuie sa aibe loc imediat ce apare senzatia urinare. - Mictiunea inainte si dupa actul sexual elimina bacteriile care pot intra in uretra in timpul actului sexual. - Vitamina C contribuie la mentinerea aciditatii urinei si ajuta la reducerea numarului de bacterii potential daunatoare tractului urinar

VAGINITA BACTERIANA

Este o schimbare in balanta bacteriilor care sunt prezente in mod normal in vagin, care poate duce la aparitia unor simptome suparatoare. Vaginita bacteriana este cea mai frecventa cauza de simptome vaginale la femeile aflate la varsta fertila.

Cauze:
-sunt putin cunoscute

-este determinata de o pierdere a echilibrului dintre microorganismele ce alcatuiesc in mod normal flora existenta in vagin. - factori de risc cuprind activitatea sexuala, prezenta unei boli cu transmitere sexuala in trecut, spalarea intravaginala, tampoanele intravaginale, diafragmele si folosirea de dispozitive intrauterine.

Simtome:
Cel mai important simptom al vaginitei bacteriene este eliminarea unei secretii in cantitate excesiva, urat mirositoare, de culoare alb-cenusie, diferita de secretia vaginala normala. Una din trei femei cu vaginita bacteriana descriu o secretie galbena. Un miros de "peste", suparator, care este de obicei mai urat dupa contactul sexual, este semnalul de alarma al vaginitei bacteriene. Totusi, aproape jumatate din femeile cu vaginita bacteriana nu au simptome care sa atraga atentia.

Tratament. Vaginita bacteriana dispare spontan, fara tratament la 25% din persoane, asa ca tratamentul nu este intotdeauna necesar. Se recomanda tratament in cazul in care: - este indicata o procedura invaziva la nivel pelvin care ar putea sa determine o infectie - sunt prezente simptome de vaginita bacteriana, mai ales in cazul in care persoana respectiva este insarcinata - persoana respectiva este insarcinata si a avut in trecut o nastere prematura care ar fi putut fi cauzata de o infectie - persoana respectiva are simptome care nu dispar de la sine, fara tratament

HEPATITA B

Este o boal de natura infecioas, agentul patogen fiind virusul hepatitei B (HBV).Virusul este de tip ADN (adenovirus), iar boala mai este cunoscut i sub denumirea de hepatit seric.

Simptome:
-icter (ingalbenirea pielii sau a scleroticelor - partea alba a ochilor si/sau colorarea in maro sau portocaliu a urinii) - decolorarea scaunului (fecalelor) - simptome asemanatoare celor date de gripa, cum ar fi febra, inapetenta (lipsa poftei de mancare), greata si varsaturi - dureri abdominale.

Diagnostic:
Atunci cand medicul suspicioneaza o hepatita virala B, va face o examinare fizica completa si o serie de analize sangvine pentru a verifica starea functiei hepatice. Hepatita B este confirmata de analizele sangvine, care depisteaza prezenta virusului hepatitic B. Atunci cand hepatita este cronica, se practica biopsia hepatica, care arata severitatea bolii. .

Tratament: In cazul in care se prezinta la medic imediat dupa expunerea la infectie, persoanei in cauza i se va face vaccinul antihepatitic B, intr-o doza care sa stimuleze sistemul imun sa lupte impotriva infectiei. In cazul pacientilor cu hepatita acuta B, se recomanda repausul la pat pentru a grabi vindecarea. Unii medici recomanda o dieta speciala si sugereaza pacientilor sa manance cat mai mult in ciuda senzatiei de greata. nt interzise consumul de bauturi alcoolice sau administrarea de acetaminofen (paracetamol), deoarece pot afecta in sens negativ ficatul. Inainte de a lua orice alt medicament, remedii naturiste sau suplimente vitaminice, trebuie consultat medicul specialist, deoarece unele dintre acestea pot agrava afectarea hepatica

SIDA/HIV

Ce este HIV? Ce este SIDA?

HIV (virusul imunodeficienei umane) este un agent patogen care afecteaz sistemul imunitar al organismului.

SIDA (sindromul imunodeficienei dobndite) este o sum de semne i simptome grupate n boli caracteristice scderii imunitii organismului.

Care este diferena dintre HIV i SIDA?

Se pot identifica 4 stadii ale evoluiei infeciei HIV n organismul uman, astfel:
Stadiul 1: corespunztor primoinfeciei cu HIV. Majoritatea pacienilor nu se adreseaz medicului n acest stadiu datorit absenei manifestrilor clinice. Durata este variabil, ntinzndu -se de la cteva zile pn la cteva sptmni. Stadiul 2: este cel al perioadei asimptomatice i acoper un interval de timp lung, de ordinul anilor (5-15 ani). Stadiul 3: este caracterizat prin apariia creterii n volum, a ganglionilor limfatici .

Stadiul 4: corespunde manifestrilor clinice mai severe, cu prognostic bine stabilit. El a fost mprit n cinci substadii: IV A pacieni cu semne constituionale (scdere, diaree, febr); IV B subieci cu atingeri neurologice (encefalopatii, mielopatii); IV C pacieni cu infecii oportuniste (severe i care nu antreneaz diagnosticul de SIDA); IV D subieci cu neoplazii (Kaposii); IV E pacieni cu alte suferine legate de infecia cu HIV (pneumonie interstiial).

TRANSMITEREA INFECIEI HIV

Nr. crt.

Ci de transmitere

Produse biologice implicate n transmitere

1. 2. 3.

Sexual Parenteral Vertical

Sperm, secreii vaginale

Snge sau produse biologice ce conin snge

Lapte matern

TRANSMITEREA PE CALE SEXUAL

Este cea mai frecvent modalitate de rspndire a infeciei;

Toate practicile sexuale neprotejate sunt potenial infectante; Riscul de transmitere este diferit n funcie de practicile sexuale utilizate, varietatea partenerilor, precum i de sexul persoanei infectate.

TRANSMITEREA PE CALE PARENTERAL

Se poate face prin:
transfuzie de snge sau derivate sanguine;

folosirea unor seringi sau a unui instrumentar medical nesteril,

mai ales de ctre consumatorii de droguri injectabile;

rnirea, penetrarea pielii sau a mucoaselor, cu instrumente

nesterile. Riscul n aceste cazuri este apropiat de 0,3%.

TRANSMITEREA PE CALE VERTICAL

HIV poate fi transmis de la mam la ft prin 3 modaliti: infecia direct poate s se produc in utero (transmitere antepartum); transmiterea poate s se produc n timpul travaliului i n timpul expulziei (transmitere intrapartum); dup natere, prin alptare la sn (transmitere postpartum).

CUM NU SE TRANSMITE HIV?

Tuse sau strnut, deci prin aer; Atingere, srut, mbrisare; Folosirea grupurilor sanitare n condiii igienice; Utilizarea veselei n comun; nepturi de nar sau alte insecte; Animale, mucturi de animale; Bi, bazine cu ap; Prosoape, clane de ui, telefon, computer; Contacte interumane;

Convieuirea cu o persoan infectat HIV.

Prevenia rspndirii infeciei cu HIV

Exista dou niveluri distincte de prevenie in infecia HIV/SIDA: 1. Prevenia primar - pune accentul pe stoparea transmiterii infeciei HIV. Acest lucru se realizeaz n principal prin programe de informare i educare corect a comunitii despre HIV/SIDA, despre cum se transmite, dar mai ales, cum nu se transmite virusul. n cadrul acestui tip de prevenie un rol important l are consilierea, care la rndul su poate fi de dou feluri: - pre test - post test 2. Prevenia secundar - const n oferirea de servicii medicale i sociale gratuite, att pentru persoanele seropozitive, ct i pentru familiile acestora, n vederea ncetinirii efectelor bolii i transmiterea acesteia cu bun tiin.

Statistici HIV/SIDA la nivel mondial

40.000.000 de persoane din toata lumea sunt infectate cu HIV; 23.000.000 de persoane au murit din cauze legate de SIDA; Zilnic se infecteaz 17.000 de persoane; 50% dintre persoanele infectate au vrste cuprinse ntre 15 i 24 de ani; 50% dintre acestea sunt femei i circa 80% dintre acestea sunt la vrst fertil; 2/3 din persoanele infectate cu HIV nu tiu c au aceast boal; SIDA ucide o persoan la fiecare 11 secunde; La fiecare 6 secunde o nou persoan se infecteaz cu HIV; n fiecare zi se nasc 1600 copii infectai HIV din mame seropozitive HIV.

INCIDENA HIV/SIDA N ROMNIA*

Romnia a fost prima ar din Europa Central i de Est care a anunat Organizaia Mondial a Sntii diagnosticarea unui caz de SIDA, n 1985; n perioada 1985-1989 au fost raportate la Organizaia Mondial a Sntii doar 13 cazuri n Romnia, numai aduli; Doar n 1990 au fost diagnosticate peste 1000 de persoane infectate, cea mai mare parte fiind copii.

*Datele statistice sunt preluate din statisticile Ministerului Sntii

ISTORIA HIV/SIDA

1932: Considerat anul apariiei infeciei cu HIV, originar din Africa. 1978: Brbai homosexuali din SUA i Suedia, precum i heterosexuali din Tanzania i Haiti, prezint primele semne ale bolii care va fi numit mai trziu SIDA. 1981: CDC (Center for Disease Control) public primul raport despre cazuri de pneumonie, (pneumocystis carinii) i sarcomul lui Kaposi. n Frana sunt diagnosticate 17 cazuri ale aceleiai maladii necunoscute. Termenul ales pentru a denumi noua boal este GRID. 1982: Boala este denumit SIDA. 1984: Sunt stabilite Precauiile Universale. 1985: n Atlanta, Georgia are loc prima conferin internaional privind SIDA. 1986: Elveia ncepe s testeze produsele sanguine. 1987: AZT este aprobat ca primul medicament mpotriva SIDA. Ministerul sntii din SUA emite un raport despre SIDA n care solicit msuri de educaie sexual i prevenire.

1992: Primele rapoarte de terapie anti-viral combinat. 1993: Sunt revizuite definiiile cazurilor, astfel nct s includ manifestri specifice femeilor. Celebrul balerin rus Rudolph Nuryev moare de SIDA. Primele tratamente cu AZT nu au efect. 1994: AZT este administrat femeilor gravide pentru a preveni transmiterea infeciei la ft. 1995: Este aprobat primul inhibitor proteazic. 1996: Regimurile triplu combinate reduc prezena viral sub pragul detectabil, timp de cel puin 6 luni. 1998: o nou posibilitate de triterapie este anunat la conferina mondial de la Geneva. 1999: Amprenavir prezint rezultate bune la copiii peste patru ani. 2001: Prima sesiune special asupra SIDA a Naiunilor Unite. 2002: Femeile constituie 50% din cazurile mondiale de infecie HIV. Virusul se propaga rapid n rndul populaiei din Africa, Asia, Caraibe i Europa de Est. 2004: 40 de milioane de persoane infectate cu HIV. 23 de milioane de mori .

HUMAN PAPILOMA VIRUS

Este un virus papilloma care infecteaz epiderma i membranele mucoase ale omului. HPV poate duce la cancer de cervix, vulv, vagin, i anus la femei. La brbai, poate duce la cancer de anus i penis. si, de regula, este asimptomatic, din pacate. Majoritatea persoanelor nu prezinta niciun semn al infectiei. HPV se poate transmite pe cale sexuala, fara ca partenerii sa aiba habar de existenta acestuia, prin orice tip de contact genital direct cu o persoana deja infectata. Atentie! Virusul nu se transmite doar printr-un act sexual propriu-zis, ci este suficient ca partenerii sa intre in contact tegumentar. Actul sexual penetrant nu este o conditie obligatorie a transmiterii HPV. Din nefericire, nici prezervativul nu protejeaza tegumentele expuse, pentru ca exista portiuni neacoperite de piele din zona genitala care vin in contact direct. Transmiterea virusului se poate face din nefericire si altfel decat pe cale sexuala, prin maini infectate, lenjerie, prosoape, iatrogen si transmitere perinatala la nounascuti. Simptomele HPV: Virusul se localizeaza si traieste in mucoasele membranoase, cum ar fi zona genitala sau pe piele. Daca apar negi, acest fapt poate reprezenta un semnal de alarma asupra eventualei infectari cu HPV. Micile afectiuni cutanate pot lua diferite forme, aratand oricum, de la mici umflaturi, la pete colorate intens ori nepigmentate. Pot de asemenea sa fie imprastiate asemeni unei inflorescente. Mici sau mari, se pot localiza in zona anusului, a scrotului, cervixului, coapsei sau chiar pe penis.
Cauze. Cum se transmite HPV? Virusul se infiltreaza, practic, in piele sau in mucoase

Cum se diagnosticheaza HPV? In general, negii sunt cei care trag semnalul de alarma in ceea ce priveste infectia herpetica. Totusi, nu intotdeauna aparitia acestora este strict legata de virusurile cauzatoare de cancer. Metoda cea mai des utilizata pentru a semnala infectia cu HPV este testul Papanicolau. Acesta este cel mai in masura sa releve o eventuala modificare precanceroasa sau chiar canceroasa la nivelul colului uterin. De aceea, este recomandat ca toate femeile sa efectueze testul cel putin o data pe an. Cand trebuie facut testul? Testele care detecteaza HPV, precum si cel Papanicolau sunt indicate femeilor de peste 30 de ani. Ele ajuta medicul sa aprecieze masura in care exista risc ca femeia respectiva sa dezvolte cancer sau nu. Daca testul pentru HPV iese pozitiv, atunci va fi bevoie de investigatii suplimentare, insa acest fapt ramane exclusiv la latitudinea medicului specialist. Un exemplu de astfel de analiza este colposcopia, in care ginecologul foloseste un instrument de marit, cu ajutorul caruia apreciaza starea cervixului, a vaginului si a vulvei.

6 REGULI ESENTIALE SA TE PROTEJEZI DE BTS

Abstinena...
Singura metod 100% sigur de prevenire a bolilor cu transmitere sexual, abstinena este pentru muli echivalent cu izolarea de ntreaga omenire pentru a

evita gripa. Masturbarea, sexul la telefon sau online sunt singurele comportamente
sexuale la ndemn, dar protecia este de 100%. Alturi de abstinen, monogamia prezint un risc mic de infecie, dar poi fi sigur c tu i partenerul tu suntei complet sntoi abia dup o serie de teste, repetat apoi dup 6 luni. Virusul HIV este cel care prelungete perioada de

nesiguran la 6 luni, dar exist i alte boli cu transmitere sexual care devin
detectabile la analize abia dup mai multe luni.

Folosete prezervativul
Prezervativul nu are rival pentru reducerea riscului de contractare a unei boli cu transmitere sexual. Trebuie folosit pentru sexul vaginal i ntotdeauna pentru cel anal, unde riscul producerii de microfisuri i de sngerare uoar este mult mai mare.

Folosirea a dou prezervative, unul peste altul, este n continuare un subiect

controversat, dar tot mai multe studii au indicat faptul ca friciunea dintre cele dou prezervative crete riscul ruperii amndurora, deci nu reduce cu nimic riscul de infecie fa de folosirea corect a unui singur prezervativ de calitate. F O L O S E T E P R E Z E R VA T I V U L I L A S E X O R A L
RISCUL DE TRANSMITERE A INFECIILOR PRIN SEX ORAL E S T E M A I M I C , D A R N U E S T E N I C I P E D E PA RT E M I N U S C U L . P R E Z E R VAT I V E L E A R O M AT E A U F O S T C R E AT E SPECIAL PENTRU SEXUL ORAL. CUMPR-LE I F O L O S E T E - L E C H I A R D A C PA RT E N E R U L T U N U E S T E N C N T AT D E E X P E R I E N . E S T E U N R I S C P E C A R E N U M E R I T S I - L A S U M I . H E R P E S U L G E N I TA L S E TRANSMITE CEL MAI UOR PRIN SEXUL ORAL N E P R O T E J AT

Nu te spla pe dini imediat nainte de sex

Chiar dac foloseti prezervativul la sex oral, nu este indicat s te speli pe dini imediat nainte de sex. Periuele de dini, mai ales cele noi i tari pot produce microfisuri la nivelul gingiilor prin care virusurile sau bacteriile pot ptrunde n corpul tu la primul srut. i poi mprospat oricnd gura cu puin past de dini ntins cu un deget i cu ap de gur, dar evit periajul puternic cu cteva ore nainte de sex.

Asigur-te c nu ai leziuni la nivelul pielii

nainte s faci sex, mai ales cu un necunoscut, asigur-te c nu ai leziuni la nivelul pielii. Bolile cu transmitere sexual se pot rspndi prin orice mucoas de-a lui care vine n contact cu pielea ta cu leziuni. Nu este nevoie de o ran mare pentru a lua o boal, o pieli rupt la deget este suficient. Faptul ca pielea rupt nu sngereaz nu este un indiciu c totul este n regul, dac primele straturi ale pielii au fost rupte, viruii i bacteriile te pot infecta mai uor.

 Vaccinarea mportriva bolilor cu transmitere sexual Vaccinarea HPV este un subiect tot mai controversat i este important s tii c brbaii infecteaz mai uor femeile dect viceversa, dar acest virus nu este singurul agent patogen mpotriva cruia exist un vaccin. Te poi vaccina i pentru a elimina riscul de Hepatit A sau Hepatit B, boli care se transmit cel mai des prin contact sexual neprotejat.

Stiati ca?
O Prezervativul este singura metoda de a ne feri de aceste boli, insa din ce in ce mai

multi tineri aleg alte metode de contraceptie, chiar daca nu au un partener stabil. O In licee, campaniile de informare incep din clasele a XII-a deoarece se considera ca, la varsta de 18 ani, multe dintre fete isi incep viata sexuala. In general tinerele sunt informate despre bolile grave si despre importanta prezervativului. Nimeni insa nu intentioneaza sa vorbeasca si despre bolile care pot fi contractate chiar si cu prezervativ. O Exista un grad de familiaritate relativ scazut in ceea ce priveste multe dintre bolile cu transmitere sexuala care afecteaza in special femeile candidoza, HPV, chlamidia, condiloame, vaginoza, tricomonaza. O Tinerii sunt insuficient informati despre infectiile cu transmitere sexuala. Aproape 2 din 10 tineri cred ca o persoana nu e infectata cu boli cu transmitere sexuala, daca nu prezinta niciun simptom vizibil. 1 din 3 tineri nu au stiut ce sa declare in acest sens si nu au avut nici o opinie (despre infectiile cu transmitere sexuala si HIV/SIDA).

O n anii 1950 erau cinci boli cunoscute cu transmitere sexual. O 16,3% dintre tineri nu au folosit niciodata prezervativul O Cele mai noi statistici anuntate de Fundatia Tineri pentru

O
O O

O O O O

Tineri, in cadrul programului Educatie pentru Viata de Familie derulat in licee, indica faptul ca: 67,8% dintre tineri au utilizat un prezervativ la primul contact sexual, insa 16,3% dintre tinerii cu varste intre 14 si 25 de ani nu au folosit prezervativul niciodata. Aproximativ 50% dintre femei vor manifesta cel putin o infectie urinara pe parcursul vietii, desi majoritatea sufera de mai multe La fiecare 24 h. , 12.000 adolesceni contracteaz o boal cu transmitere sexual. Exist peste 30 boli cu transmitere sexual, 30 % din ele sunt total incurabile deci iei una din ele, o ai pe via La 90% dintre adolescenii cu chlamidia, nu sunt simptome. Legat de clamidiavindecata sau nuluat prima dat, exist un procent de 25% ca fata s rmn steril pe via. Luat a doua oara50%, a treia oar.o ans mai mare!