Boli ale cavitatii nazale si faringe.

Bolile nasului:

Rinita inflamaia mucoasei din cavitatea

nazal;la rceal cu guturai sau rinit alergic,

(Epistaxis) - hemoragie nazal

Eczema nazal

Devierea septumului nazal

Furuncull

Rinofima

Tumori: Bazaliom, Spinaliom, rar Sarkom i Melanom

Rinita (sau coriza) este iritaia i inflamaia mucoasei din

interiorulnasului. Simptomele comune
ale rinitei sunt un nas nfundat, rinoree, i post-nazale. Cel mai comun tip
de rinita este rinita alergica, care este, de obicei, declanat de alergeni din
aer, cum ar f polenul sau parul. rinita alergica poate cauza simptome
suplimentare, cum ar f strnutul i prurit nazal, tuse, dureri de
cap, oboseal, stare general de ru, i tulburri cognitive. alergeni pot
afecta, de asemenea,ochii, cauzand apos, nroit , sau mancarimi ale
ochilor si pungile din jurul ochilor.

n rinita, inflamarea mucoasei este cauzat de virusuri, bacterii, iritante sau

alergeni. Rezultatele inflamaie n generarea unor cantiti mari de mucus,
care produc de obicei curge nasul, precum i un nas nfundat i post-nazale.
In cazul rinitei alergice, inflamaia este cauzat de degranularea celulelor
mastocitare n nas. Atunci cand celulele mastocitare degranulate, ele
elibereaz histamina i alte substane chimice, pornind un proces inflamator
care poate cauza simptome afara nas, cum ar f oboseal i indispoziie. n
cazul rinitei infecioase, aceasta poate duce ocazional la pneumonie, fe
pneumonie viral sau bacterian pneumonie. Stranutul se produce, de
asemenea, n rinita infecioas a expulza bacteriile i virusurile din sistemul
respirator.

Hemoragia nazala:
Cauze:

n principiu, exist dou cauze care duc la apariia hemoragiei nazale:

cauzele locale i cele generale. n general, cauzele locale fac parte din sfera

ORL i printre acestea se numr traumatismele nazale, ptrunderea corpilor

strini n fosele nazale (mai ales n rndul copiilor) aceti corpi strini
inflameaz mucoasa, astfel aprnd deviaiile de sept, sinuzitele, rinitele,
tumorile nazale tip benign polipi nazali care apar din cauza tergerii
violente i prelungite a nasului, sau tumorile maligne.

Printre cauzele hemoragiei nazale se mai numr insolaiile, expunerea la

aerul uscat i la cldur. O alt cauz la fel de important a hemoragiei
nazale sunt infeciile precum rujeola, gripa sau virozele respiratorii. Aceste
infecii au ca urmare fragilizarea mucoasei nazale i, implicit, spargerea
capilarelor. De asemenea, i bolile hematologice se pot numra printre
cauzele hemoragiei nazale.

Cum se oprete hemoragia nazal?

n cazul pacientului cu hemoragie nazal este indicat s se aeze n ezut i

s preseze pe aripile nasului timp de 10-15 minute. Este extrem de important
ca pacientul s-i menin, cel puin pn se oprete hemoragia, calmul cci,
n caz contrar, ritmul cardiac ncepe s creasc i atunci sngerarea se
accentueaz.

Recomandri pentru copii i aduli n cazul hemoragiilor nazale

Medicii specialiti chiar recomand ca, n camera celor mici s fe folosite

vaporizatoarele, iar camera nu trebuie nclzit n exces, aerul nu trebuie s
fe uscat i este bine ca, nainte de culcare, copilului s-i fe umezit mucoasa
nazal. n cazul adulilor este recomandat ca, n cazul unor sngerri foarte
frecvente i puternice ca intensitate s se prezinte la un medic specialist,
pentru a f consultat i ndrumat ce tratament s urmeze.

Eczema:

Eczema reprezinta o dermatoza eritemato-veziculoasa pruriginoasa,

caracterizata histologic prin spongioza si veziculatie, etiopatogenia
alergica; evolutie acuta, subacuta.

Eczema nazala este o afectiune destul de rara, consecinta unei iritari cronice
a mucoasei nazale.

Cauzele cele mai frecvente sunt scobitul in nas, inflamatiile cronice

ale mucoasei nazale, diferite tulburari metabolice generale ca diabetul,
bolile renale.

Pentru tratarea eczemei nazale, in special de natura alergica se recomanda

spalaturi cu ceai de flori de musetel (Matricaria chamomilla).

Astfel se toarna ceaiul in orifciile nazale din doua in doua ore

Deviatia de sept nazal:

Un sept deviat apare atunci cand peretele subtire dintre cele doua nari
(septul nazal) este deplasat catre una dintre parti. La majoritatea oamenilor
septul nazal este deplasat sau deviat determinand astfel un culoar respirator
mai mic.
Cand deviatia de sept nazal este severa, poate bloca o parte a nasului si
poate reduce fluxul respirator producand difcultatea in respiratie. Expunerea
suplimentara a septului deviat la efectul de uscare al fluxului de aer prin nas
poate contibui cateodata la formarea de cruste si sangerari la anumite
persoane.
Obstructia nazala poate aparea din cauza unei deviatii de sept, din cauza
edemului mucoasei nasului (in special a cornetelor inferioare), sau din cauza
ambelor. Tratamentul obstructiei nazale poate include medicatie pentru a
reduce edemul sau benzi adezive ce pot ajuta in deschiderea culoarului
respirator. Pentru a corecta un sept nazal deviat este necesara interventia
chirurgicala.

CAUZE
O deviatie de sept apare atunci cand septul nazal peretele subtire ce separa
fosa nazala stanga de cea dreapta este deplasat catre una din parti.
Un sept deviat poate f cauzat de:
Prezentatia de la nastere. In unele cazuri septul deviat apare in timpul
dezvoltarii fetale si este prezent inca de la nastere.
Lovituri la nivelul nasului. Un sept deviat poate f de asemenea rezultatul
leziunilor ce determina deplasarea septului nazal din pozitia initiala. La nounascuti o astfel de leziune poate f produsa in timpul nasterii. La copii si la
adulti, a gama larga de incidente poate determina traumatism nazal si
deviatie de sept de la impiedicarea de o treapta la coliziunea cu o alta
persoana pe trotuar. Trauma la nivelul nasului cel mai adesea apare in timpul
sporturilor de contact, activitatilor de joaca sau accidente de automobile.

Furniculul nazal:

Furunculul nazal este o afectiune ce se manifesta prin puncte de puroi.

Acesta se recunoaste prin inrosirea varfului nasului si aparitia durerii la

nivelul narilor.

Furunculul nazal are drept cauza infectia

nazale.

Daca nu este prevenit la timp, furunculul nazal de

ajungand pana la obraz si la ochi.

mucoasei

extinde,

Tratamentul recomandat in tratarea si prevenirea

nazal este sub forma de spalaturi.

furuncului

Aceste spalaturi se realizeaza cu ajutorul ceaiului din flori de musetel

(Matricaria chamomilla).

Astfel se spala fosele nazale din doua in doua ore, cu scopul principal de a
preveni formarea unui nou furucul care poate avea drept cauza
nevindecarea furuncului nazal anterior.

Pentru tratarea oricarui tip de furuncul urmatoarele plante au efecte

vindectoare: armuraiul, brusturul, cimbrul, carmazul, dracila, dafn, izma,
inul, ienuparul, ignama, lamaiul, lumanarica, lucerna de cultura,
mesteacanul, macris-stevie, nalba, ovazul, papadia, patlagina, reventul,
sunatoarea, tataneasa, trifoiul.

Rinofima
Semne i simptome
Un nas care pare mrit, cu aspect de bulb, i roiatic
Rinofma, care este rezultatul unei afeciuni de piele numit rozacee , afecteaz
stratul superfcial al pielii (epiteliul) de pe partea extern a nasului. Pielea se
ngroa, determinnd creterea n dimensiune a nasului i aspect de bulb. Acest
nas este uneori numit nasul lui W.C. Fields, dup faimosul actor de comedie care
avea rinofma.
Cauza nu este bine cunoscut, n trecut, se credea c ar f rezultatul abuzului de
alcool, ns consumul acestuia nu este un factor favorizant. i oamenii care beau
moderat sau se abin de la alcool pot face rinofma.
Tumori :

Carcinomul bazocelular este unul dintre cele mai frecvente subtipuri

histologice de tumori maligne ale pielii. Se mai numete carcinom
trichoblastic[1], epiteliom bazocelular[2] saubazaliom[2] (ultimele trei
denumiri au fost folosite, cu precdere, anterior introducerii ghidurilor
standardizate de nomenclatur i clasifcare a tumorilor).

Sarcomul (greac , srkoma i , srx - carne, esturi moi) este

o tumoare malign de esut conjunctiv care poate afecta omul ianimalele.
Este o tumor care are capacitatea de a genera metastaze, adic de a se
rspndi n organism la distan pe calea circulaiei sanguine i limfatice.
Sarcomul afecteaz de regul esuturile de susinere: esutul conjunctiv,
osos, cartilaginos, muscular i esutul adipos. Tratamentul bolii este difcil i

plin de riscuri din cauza recidivelor i metastazelor frecvente care apar n

organismul bolnav.

Faringita bacteriana

Faringita reprezinta o afectiune de natura infectioasa a faringelui, structura

anatomica localizata in continuarea cavitatii bucale, pana la nivelul laringelui.
Desi majoritatea faringitelor au etiologie virala, exista si numeroase bacterii
care pot f incriminate in aparitia acestei boli. Deoarece managementul
pacientului si tratamentul sunt diferite defaringita virala, specialistii considera
cele doua afectiuni ca find destul de diferite intre ele. Identifcarea corecta a
bacteriilor implicate in procesul patologic este esentiala in stabilirea
tratamentului, ameliorarea simptomelor si evitarea aparitiei sechelelor.

Cauze

In etiologia faringitei bacteriene sunt implicatie diverse bacterii. Cel mai

adesea este vorba de streptococul beta hemolitic de grup A. Denumirea
aceasta se datoreaza comportamentului particular pe care il are in mediiile
de cultura, acela de a determina zone extinse de hemoliza pe placile cu
sange agar. Acest comportament ajuta foarte mult la identifcarea
microbiologica. Streptococii au particularitati care ii fac foarte susceptibili la a
coloniza epiteliul faringian. Ei sunt capabili sa adere la mucoasa regiunii prin
adezine, ceea ce favorizeaza foarte mult dezvoltarea lor la acest nivel.
Streptococii se transmit interuman pe calea picaturilor de saliva, find
favorizata de aglomeratiile umane. In regiunile cu clima temperata, infectia
se transmite mai frecvent in timpul iernii, probabil datorita tendintei
oamenilor de a petrece mai mult timp in interior.

Simptomatologie

Simptomele sugetive pentru o faringita bacteriana sunt:

- Durere in gat, cu debut brusc
- Cefalee
- Greata, varsaturi, dureri abdominal
- Stare generala alterata

Tratament

Tratamentul faringitei bacteriene nu trebuie inceput decat dupa ce medicul

stabileste cu precizie etiologia bolii. In cazul in care se dovedeste ca, de fapt,
nu este faringita bacteriana, ci virala si se practica tratament antibiotic, se
face o mare greseala ce poate predispune la complicatii deoarece este
perturbata flora bacteriana normala. Pacientul cu suspiciune de faringita

trebuie consultat de un medic infectionist si de catre un otolaringolog, pentru

a se stabili cu precizie caracterul bolii.

Specialistii recomanda cateva masuri ce pot ameliora durerea si

starea generala, pana la remiterea bolii de fond:
1. Consumarea unor cantitati crescute de lichide calde sau ferbinti, de
preferat ceaiuri cu lamaie, indulcite cu miere.
2. Efectuarea gargarei cu apa sarata (apa potabila in care s-a dizolvat o
jumatate de lingura de sare la un pahar) de cateva ori pe zi.
3. Folosirea unui umidifcator sau vaporizator care sa va tina gatul cat mai
umed, pentru a se elimina senzatia dureroasa.
4. Consumarea lichidelor reci.
5. Consumarea acadelelor pentru a mai atenua din disconfortul local. Acestea
nu trebui oferite copiilor mici deoarece exista riscul de inghitire si asfxie.
6. Administrarea de analgetice si antipiretice care se pot elibera fara
prescriptie medicala, cum ar f acetaminofen (paracetamol). Specialistii
insista ca aspirina sa nu fe administrata copiilor deoarece poate declansa o
complicatie cu prognostic nefavorabil, anume sindromul Reye. Aparitia lui
este cu atat mai posibila cu cat etiologia faringitei nu era bacteriana, ci virala.

Prognostic

Majoritatea faringitelor au evolutie autolimitanta si trec de la sine intr-o saptamana.

Administrarea tratamentului corect poate scurta insa evolutia bolii la doar cateva
zile, reducand astfel semnifcativ disconfortul general al pacientului.