Golban Iana M1423

Problema 4. Copil în vârstă de 8 ani, internat în clinică în a 2-a săptămână a bolii. Boala a
demarat treptat, cu slabiciune, inapetenţă. Peste 2 zile au apărut dureri abdominale, greaţă,
vome repetate, urină hipercromă. Cu 3 luni până la îmbolnăvire copilul a fost operat de
apendicită acută.
La internare: temperatura 37,3oC, starea generală afectată moderat, apatic, refuză hrană,
vomă. Culoarea tegumentelor, sclerelor nemodificată. Abdomenul moale, nedureros. Ficatul
cu 2,0-3,0 cm sub rebordul costal, dur. Splina cu 1,5 cm. Urina hipercromă. Analiza
biochimică a sângelui: bilirubina comună−21,0 mcmol/l, ALAT – 440 U/l, ASAT – 202 U/l,
testul cu timol – 7 U. S-a determinat AgHBs.
1. Stabiliţi diagnosticul clinic, argumentaţi.
2. Profilul serologic.
3. Diagnosticul diferenţial
4. Indicaţi tratamentul.

1. Diagnosticul clinic: Hepatită virală acută B, perioada preicterică, forma ușoară.

În baza acuzelor: debut treptat, febra 37,3oC, urina hipercromă.
Sindromul asteno-vegetativ- slăbiciune, apatie.
Sindromul dispeptic- inapetență, greață, vomă.

În baza anamnezei epidemiologice: cu 3 luni pînă la îmbolnăvire a fost operat

(apendicectomie).

În baza examenului obiectiv: hepatomegalie- cu 2-3cm sub rebordul costal,

splenomegalie- 1,5cm sub rebord.

În baza investigațiilor paraclinice:

Sindromul citolitic (ALAT -440 U/l,ASAT- 202U/l)
Sindromul colestatic (bilirubina totala- 21,0 mcmol/l, urina hipercromă)
Sindromul imuno-inflamator (proba cu timol- 7U)
Examenul serologic- markeri virali- AgHBs.

2. Profil serologic:
AgHBs ( antigen de suprafaţă), apare de la 4 săptămîni de la contactul cu virusul,
scade în convalescenţă şi dispare odată cu apariţia anticorpilor antiHBs. Dacă persistă
mai mult de 6 luni indică hepatita cronică. Uneori poate persista în organism şi după
vindecare, situaţie numită de „purtător sănătos (inactiv) de HBV”.
Anti-HBc (anticorpul miezului) apare după HbsAg, indică atît infecția acută cît și
cronică.
Anti-HBs (anticorp de suprafaţă) în urma infecţiei acute indică vindecarea şi
imunitatea la reinfectare.
Ac anti-HBc IgM indică infecţia recentă cu HBV, fiind detectabil la 4-6 luni după
debutul bolii şi este cel mai elocvent marker serologic al infecţiei acute. Un test
negativ pentru IgM-anti-HBc asociat cu un test pozitiv pentru HBsAg identifică
infecţia cronică.
AgHBe detectarea lui indică o replicare virală activă.
 Ac Anti HBe nu este un marker de supraveghere de rutină. Răspunsul cu anti HBe
este important pentru precizarea apariţiei seroconversiei, evaluării evoluţiei clinice şi a
terapiei antivirale. Apariţia lui este asociată cu prognostic favorabil.

3. Diagnostic diferențial: hepatitele A, C, D, E, G; infecții respiratorii acute; colecistita;

helmintează; toxiinfecție alimentară; gastrită; pancreatita.

4. Tratament nemedicamentos: Repaus la pat, regim dietetic Nr.5, aport de lichide;

Medicamentos: Vit. B,C, E, K 14 zile;
Polipefan ½ lingura x 3 ori în zi, 5 zile.
Holosas ½ lingurița x 2 ori în zi, 1 lună.

Problema 3. Copil în vârstă de 6 luni, internat în spital în prima zi de boală cu scaune

diareice foarte apoase, nedigerate, cu mucus şi sânge de 5 ori pe zi, temperatura 37,2ºC, vome
de 3 ori.
La inspecţie: starea copilului de gravitate medie, pielea curată, tegumentele de culoare roz. În
pulmoni şi în sistemul cardiovascular schimbări nu se marchează. Abdomenul nebalonat,
sensibil la palpare în fosa iliacă stângă, colonul sigmoid dur, dureros. Anusul închis. Scaunele
au fost apoase, de culoare verde, cu mucus şi sânge.
Din anamneză: copilul seara, în ajun, a consumat ou crud cu terci de hrişcă.

1. Diagnosticul clinic : Salmoneloza forma gastroenterocolitică, ușoară.

Forma gastroenterocolitică este caracteristică pentru copii mici. Debutul este insoțit de
sindrom gastroenteritic (debut acut, vome 3 ori, temperatură subfebrilă, simptome de
intoxicare și deshidratare moderate, diaree cu scaune lichide, spumoase de culoare verde, cu
mucus și sînge de 5 ori în zi).

2.Dece boli trebuie diferenţiat?

În cazuri sporadice: toxiinfecțiile alimentare de altă etiologie, shigeloza, escherichioza,
rotaviroza, la fel și cu boli chirurgicale abdominale.
Formele generalizate : febra tifoidă și paratifoidă, septicemii de altă etiologie, meningite.

3.Ce analize de laborator pot confirma diagnosticul?

Metodele bacteriologice - se colectează materii fecale, urină, sânge, mase vomitive, pentru
izolarea salmonelei (2-3 probe de la debutul bolii)
Reacția de hemaglutinare pentru depistarea anticorpilor.

4.Indicaţi tratamentul.
Se indică tratament antibacterian (conform sensibilității salmonelelor depistate) fiind
pacientul în vîrstă pînă la 2 ani. Exemple : ampicilina, amoxicilina, cefalosporine.
Terapie de rehidratare și dezintoxificare, eliminare rapidă a agentului patogen și a toxinelor
(spălături gastrice, rehidiratare orală sau perfuzională)