Examenul clinic al

sistemului
digestiv la copii

Hilf deeb
Grupa 1303
 Palparea abdomenului
• Copil in decubit dorsal cu membrele inferioare
uşor flectate spre abdomen
• Mîinile drepte întinse
• Capul pe o suprafaţă plată
• Medicul aşezat în partea dreaptă a copilului,
cu faţa spre el
• Mîinile medicului calde, curate şi unghiile
tăiate scurt
• Palparea se face într-o anumită ordine, locul
dolor fiind mereu ultimul palpat
• Palparea se execută la expir, datorită relaxării
muşchilor abdominali
 Abdomenul
• Imaginar este imparţit în 9 regiuni ce se
formează la intersecţia:
-2 linii orizontale ( una prin spinile ileace antero-
superioare, a 2-a uneşte capetele perechii a X
de coaste)
-2 linii verticale (trec pe parţile laterale ale
muşchilor drepţi abdominali)
• Epigastru
1-hipocondrul drept
2-regiunea epigastrică
3-hipocondrul stîng
• Mezogastru
4-flancul drept
5-regiunea ombilicală
6-flancul stîng
• Hipogastru
7-ileacă dreaptă
8-ileacă stîngă
9-regiunea pubiană
 Palparea superficială
• Palpare uşoară a peretelui
abdominal cu vîrful degetelor
• În direcţie opusă acelor
de ceasornic
1-porţiunea intestinului
gros
2-regiunea epigastrală
3-flancurile
 Determinăm:
• Sensibilitatea-în normă copilul la palparea
superficială nu reacţionează
• Defansul muscular-în normă absent
• Durerea-ca regulă
nu se prezintă
• Prezenţa herniilor
• Formaţiuni de volum
 Palparea profundă după Obrasţov-
Strajesco
• Mîna medicului perpendiculară pe locul ce
urmează a fi palpat, se face o cută de piele în
direcţia opusă mezoului
• La expir aprofundăm mîna pînă la peretele
posterior al abdomenului
• Eliberăm organul printr-o mişcare de
alunecare pe acesta
 Criterii de caracteristică
• Localizare
• Formă
• Doloritate
• Mărime
• Consistenţă
• Suprafaţă
• Mobilitate
• Garguiment- în nromă absent la sigmoid
 Ordinea palpării
• Intestinul gros (sigmoid, сecul, colonul
ascendent, transversul,descnedent)
• Stomacul
• Duodenul
• Ficatul
• Vezica biliară
 Palparea Sigmoidului
• Palma mîinii drepte
perpendiculară
intestinului cu 2-3 cm medial
de el, formarea plicii cutanate,
aprofundarea continuă la expir
• Aluncarea degetelor din
profunzime spre exterior
analizînd sigmoidul
!!! Tehnica palpării identică
şi pentru celelalte porţiuni
ale IG
 Caracteristica
Sigmoidului Cecului
• Indolor • Indolor
• Suprafaţă nedetă • Diametrul 3-3,5 cm
• Diametrul 1-2 cm • Suprafaţa netedă
• Consistenţă moale • Puşin mobil
• Mobilă • Consistenţă moderată
• Fără garguiment • Prezenţa garguimentului
Simptomul Siotkin-
Blumberg
• Semnul Blumberg reprezinta aparitia unei
dureri la decompresiunea brusca a
abdomenului la nivelul fosei iliace drepte (care
se realizeaza prin apsarea usoara si profunda a
peretelui abdominal urmata de retragerea
rapida a mainii examinatorului). Este un semn
specific sindromului de iritatie peritoneala. Se
apeleaza de obicei la aceasta manevra cand
exista suspiciunea de apendicita acuta.
 Palparea colonului
Ascendent Descendent
Palparea colonului transvers
• Palpare bimanuală, 2-3
cm mai sus de ombilic
• Intestinul se determină la
nivelul ombilicului sau cu
1-2 cm mai jos de acesta
• Indolor
• Mobil
• Moale
• Fără garguiment
• Diametrul 2-2,5 cm
 Palparea stomacului
• Incepem palparea de
la apendicele xifoid in
jos, uneori putem simţi
la sfîrşit curbura mare
ca o plică
Palpare prin percuţie după Obrasţov
• Cu mîna stîngă fixăm
muşchii drepţi la nivelul
apendicelui xifoid
• Cu mîna dreaptă fără a o
îndepîrta de abdomen
realizăm lovituri uşoare
• La prezenţa lichidului se
determină sunetul
acestuia, locul unde se
atenuează este curbura
mare a stomacului
 Palparea pancreasului
• Cu mîna stîngă fixăm
regiunea lombară
• Degetele mîinii drepte le
plasămpe marginea stingă a
muşchilor drepţi cu 2-3 cm
mai sus de marginea
inferioară a stomacului
• Formăm plica cutantă în sus,
aprofundăm mîna la expir
apoi aluncăm de sus în jos
• În normă pancreasul n use
palpează
 Palparea ficatului
• Mîna stîngă fixează
regiunea lombară
• Degetele mîinii drepte
plasate cu 3-5 cm mai
jos de rebordul costal,
formează o plică
cutanată în jos la expir
aprofundăm la expir
alunecam pe marginea
ficatului spre exterior si
în sus
• În normă marginea inferioară a ficatului se
localizează pînă la 5-7 ani mai jos de rebordul
costal cu 1-5-2 cm
• La copiii mai mari nu iese de sub rebordul
costal, asemenea maturilor
• Indolor
• Marginea ascuţită
• Suprafaţă netedă
• Consistenţa moale-elastică
 Palparea vezicii biliare
• Compresia punctului Kerr-
intersecţia marginii drepte
a muschilor drepţi abdominali
cu rebordul costal drept
• În normă este indoloră
• În patologia vezicii durerea
• se intensifică la inspir
• Semnul Lepin- durere
la percuţia cu degetul 3
la nivelul punctului Kerr

• Semnul Ortner-Grecov-
durere la percuţia rebordului
costal drept
 Semnul Murphy
• Durere vie la palpare profundă în timpul inspirului

• Durere la compresiunea cu
policele a rebordului
costal drept
• Sm. Gheorghievski - Mussi – durere în zona de
proiecţie a vezicii biliare la palparea între
picioruşele muşchiului sterno-cleido-
mastoidian pe dreapta
• Punctul acromial- la palparea acromionului
din dreapta apare durere
• Sm. Boass – durere la palparea pe partea
dreaptă a vertebrei toracice VIII
 Percuţia abdomenului
• În normă pe toată suprafaţa abdomenului se
determină sunet timpanic
• În unele zone putem depista sunet mat:
-regiunea ficatului
-porţiunile intestinului gros ce conţin mase
fecale, de obicei sigmoidul
-vizica urinară, dacă aceasta este plină
 Manevra Mendel
• Cu toate degetele mîinii percutăm regiunea
epigastrică pentr ua determina zona doloră a
abdomenului
 Percuţia ficatului după
Curlov
1. De jos in sus –de la sunet timpanic pînă la sunet mat,
setermiăm marginea inferioară a ficatului pe linia
medioclaviculară A
2. Din sp. II i/c drept pe linia medioclaviculară percutăm
pînă la sunet mat şi determinăm marginea superioară A-B
3. De la punctul B tragem linie orizontală pînă la linia
mediană şi obţinem punctul C
4. Prin percuţie uşoară determinăm punctul D pe linia
mediană. C-D
5. Percuţie uşoară pe rebordul costal stîng pînă la matitate,
punctul E. C-E
Percuţia ficatului
1- 9-8 cm
2-8-7 cm
3-7-6 cm
 Determinarea lichidului liber în
cavitatea abdominală
• Percuţie uşoară de la
ombilic spre flancuri
• În prezenţa lichidului-
sunet mat
• Decubit lateral tot lichidul
se va depista intr-un singur
flanc
• În ortostatism pe linia
mediană în prezenţa
lichidului se determină
sunet mat inferior
 Proba fluctuenţei
• Un asistent fixează
drepţii abdominali
• Medicul cu o mîna
menţine flancul
respectiv cu cealălată
mîna realizează lovituri
uşoare pe flancul opus
• Prezenţa lichidului se
justifică prin senzaţia de
val percepută de medic
 Auscultaţia abdomenului
• Determinarea garguimentului sau lipsa
acestuia
• Sufluri ale aortei abdominale, arterelor renale
• Depistarea limitei inferioare a stomacului
Mulţumesc
pentru
atenţie!!!