Facultatea de Medicină

Semiologia abdomenului

Semiologie chirurgicală, anul III

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Noțiuni de topografie
• Cavitatea abdominală  este delimitată  astfel:
- superior de că tre diafragm,
- inferior de că tre planșeul pelvin,
- antero-lateral de că tre peretele abdominal
(mușchii abdominali  anterior, mușchii oblici și transvers
abdominal lateral),
- posterior de că tre coloana vertebrală și mușchii psoas și
pă tratul lombelor.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Topografia cavită ții abdominale se realizează  trasâ nd
 două  linii orizontale(una care unește marginea inferi
oară  a rebordului costal și cea de a II-a ce
unește spinele iliace antero superioare) și două  linii
verticale (marginile mușchilor abdominali prin
continuarea liniilor medioclaviculare). Prin trasarea
acestor linii rezultă  3 etaje (superior, mijlociu,
inferior) cu 9 zone.
Hipocondrul drept și stâng (1,3)
Epigastrul (2)
Flancul drept și cel stâng (4,6)
Mezogastru (5)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Examinarea cavită ții abdominale
• Inspecție, palpare, percuție, auscultație;
• Executate în partea dreapta a  pacientului plasat de
cele mai multe ori în decubit dorsal cu membrele
superioare pe lâ ngă corp și membrele inferioare ușor
flectate pentru a nu pune sub tensiune musculatura
abdominală ;
• Anumite manevre specifice pot fi executate cu
pacientul aflat în decubit lateral, în ortotatism sau în
poziția genupectorală .

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Inspecția
• Se urmă resc: modifică rile cutanate (cicatrici
postop.,echimoze, icter, rețea venoasă vizibilă ),
implantarea pă rului, modifică rile de contur ale
abdomenului, participarea abdomenului la
mișcă rile respiratorii, mișcă ri anormale: peristaltica
intensă , pulsaţii;
• Forma abdomenului este simetrică , în poziție de
decubit dorsal acesta poate fi ușor concav, iar planul
xifo-pubian este situat sub planul toracic. Mișcă rile
abdominale sunt date doar de respirație. În cazul
peritonitelor aceste mișcă ri dispar.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Modifică ri simetrice de formă
• creșterea masei țesutului adipos (obezitate);
• scă derea drastică a țesutului adipos cu apariția
abdomenului “în luntre (pacienți tarați, boli neoplazice);
• abdomen batracian-acumulă rii masive de lichid la nivelul
cavitații abdominale (ascită );

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Meteorismul abdominal (ocluziei intestinale sau ileus
paralitic);
• Tumori voluminoase;

• Sarcină .

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Modifică ri asimetrice de formă
•Mă rire în volum a unui organ (hepatomegalie,
splenomegalie);
•Hernii Eventrații

•Abdomen în desagă - bombarea abdomenului inferior, la

persoane slabe cu visceroptoză , femei multipare, ascită în
cantitate mică .

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

AUSCULTAȚ IA
• Parte esențială în cadrul evaluă rii pacientului ce trebuie executată înaintea
percutiei și a palpă rii (acestea stimulează activitatea intestinală ).
• În mod fiziologic, zgomotele intestinale (garguimentele) sunt zgomote
hidroarice care apar cu o frecvență de 5-30/minut, audibile pe toată suprafață
abdominală , preferabil subombilical drept.
• Intensificarea peristalticii intestinale (ajungâ nd pâ nă la apariția zgomotelor de
luptă ) în patologii precum ocluziile intestinale (semnul Koenig), gastroenterite.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Silentium abdominal (semnul Mondor)- abolirea
zgomotelor intestinale (peritonite,ileus).
• Pot fi întâ lnite sufluri vasculare arteriale sistolo-
diastolice cu caracter ejecțional date de stenoza:
• aortei abdominale (audibil deasupra ombilicului);
• arterei renale (suflu audibil la nivel epigastric,
paramedian, la jumă tatea distanței xifo-ombilicale sau
posterior la nivelul coastei XII, paramedian);
• arterelor mezenterice (audibil la nivelul epigastrului),
deasupra ficatului în cazul malformațiilor arterio-venoase
sau a carcinomului hepatocelular (vase de neoformație).
• Frecătura peritoneală- inflamarea peritoneului,
infarctului splenic sau abcesul diferitelor organe.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

PALPAREA
•Principala metodă de examinare abdominală , efectuată uni și bimanual, superficial și
profund.
•Se efectuează în clinostatism cu trunchiul ușor ridicat, coapsele flectate, palmele aplicate “a
plat”, se incepe la distanță de regiunea afectată .
•Fiziologic, peretele abdominal este elastic și nedureros, putâ ndu-se palpa marginea
inferioară a ficatului (sub rebordul costal drept), colonul sigmoid și cecul în fosă iliacă
stâ ngă , respectiv dreaptă , aorta abdominală pulsâ nd supraombilical

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Palparea superficială
• Pentru a evalua  tegumentele, ţesutul subcutanat precum și
musculatura peretelui abdominal.
• Pot fi decelate mase tumorale superficiale precum lipoame,
hematoame.
• Pentru identificarea posibilelor hernii vor fi palpate regiunea
liniei albe, regiunea ombilicală și regiunea inghinală stâ ngă
respectiv dreaptă , în timp ce rugă m pacientul să tușească .

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Palparea profundă
• Se va aprecia tonusul și grosimea peretelui abdominal, se
vor identifica posibile tumori (chiste sebacee, lipoame,
fibroame, dermatofibrosarcoame, etc.), hernii, eventrații,
procese inflamatorii (în special în regiunea ombilicală –
omfalite).
• Zone posibile de herniere- linia albă , canalul inghinal
(herniile inghinale oblice), plica inghinală (sub ligamentul
inghinal-hernia femurală ).
• Modifică ri ale tonusului muscular al peretelui abdominal:
• hipotonia musculară : ascită , persoane vâ rstnice;
• apă rarea musculară : contracția musculaturii abdominale însoțită
de durere cu formă extremă - “abdomen de lemn” –iritație
peritoneală (peritonită ).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Rezistență la palpare a peretelui abdominal în cazul ascitei voluminoase, a
organelor parenchimatoase aflate sub zona palpată . Iritația peritoneală
crește tonusul parietal, în acest caz apare semnul Blumberg pozitiv-
decompresia bruscă a peretelui abdominal provoacă sau exacerbează
durerea.
• Împastarea - regă sită în inflamația parietala însoțită de edem (consistență
de plastilină ).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Palparea ficatului
• La nivelul hipocondrului drept, sub rebordul costal, marginea sa inferioară ascensionâ nd spre
epigastru.
• Se va aprecia mă rimea, suprafața, marginea, consistența, sensibilitatea ± pulsatilitatea.
• Fiziologic ficatul nu este sensibil la palpare, are marginea inferioară rotunjită și de consistența
organului moale.
• În funcție de patologia existentă poate fi scă zut în dimensiuni/hepatomegalie. Aceasta la râ ndul ei
împă rțindu-se în hematomegalie moale (dureroasă și nedureroasă ) și hepatomegalie dură (cu
suprafață regulată sau neregulată ).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Palparea vezicii biliare

• Se folosesc metodele utilizate pentru palparea ficatului,

concentrâ ndu-se pe zona de mijloc a marginii anterioare;
în mod normal vezica biliară nu este palpabilă ;
• Semnul Courvoisier-Terrier (cancere cefalo-pancreatice)-
palparea decelează o vezica rotunjită , renitentă ,
nedureroasă ;
• Manevra lui Murphy (colecistite)- se folosește metoda
acroșului folosită pentru palparea ficatului care produce o
durere vie, oprind inspirul în momentul atingerii vezicii
biliare de degetele examinatorului.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Palparea pancreasului

• Se palpează în hipocondrul stâ ng și epigastru, prin

metodă palpă rii profunde;
• Semnul Mayo-Robson: punctul de unire al coastei XII
cu masa musculară lombară este dureros în cazul
pancreatitei acute necrotico-hemoragice;
• Manevra Grott- sensibilitatea pancreasului în cazul
creșterii acestuia în volum în momentul comprimă rii
între coloana vertebrală și degetele examinatorului.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Palparea splinei
• Fiziologic nepalpabilă .
• Identificată sub rebordul costal pe linie axilară anterioară cu pacientul în
decubit dorsal sau decubit lateral drept, cu membrul inferior drept în
extensie și stâ ngul în semiflexie.
• Splenomegalie- 4 grade: I: nu depă șește rebordul costal; II: este poziționată
între rebord și jumă tatea distanței de la acesta la ombilic; III: între capă tul
punctului II și ombilic; IV:depă șește ombilicul.
• Suprafața splinei este de obicei netedă , prezența neregularită ților indicâ nd
procese patologice (tuberculoză , tumori, chisturi).
• Marginea crenelată: marginea anterioară cu multe incizuri a splinei mă rite;
• Consistența splinei: moale/dură /fluctuentă /elastică .
• În anumite patologii poate fi pulsatilă (insuficientă aortică -semnul lui Tulp);
• Sensibilitatea este crescută în cazul rupturii de splină , infarctului splenic,
perisplenitei, ș.a.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Palparea rinichilor

• Fiziologic, rinichiul stâ ng nu se palpează , doar polul inferior al

rinichiului drept (“lombe suple”) ;
• Rinichi palpabili: nefromegalie, nefroptoză ;
• Palpare bimanuală în decubit dorsal (procedeu Guyon)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Palparea vezicii urinare

• Permite depistarea unor elemente patologice- glob vezical, formațiuni tumorale.

• Globul vezical rezultat în urma retenţiei acute sau cronice de urină se prezintă
la palpare sub formă unei formaţiuni hipogastrice situată median, de formă
emisferică , suprapubiană , superficială , net delimitată , elastică , sensibilă .
Palparea globului vezical produce pacienţilor senzaţia de micţiune imperioasă
(formele vechi de glob vezical sau vezica neurogenă nu prezintă sensibilitate
palpatorie).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Palparea apendicelui cecal

• Dureros în apendicită acută ;

• Punctul Mc.Burney: la unirea 1/3 externe cu 2/3 interne ale
liniei ce unește spină iliacă antero-superioară cu ombilicul;
• Punctul Lanz: la intersecţia marginii externe a dreptului
abdominal cu orizontala ce uneşte spinele iliace antero-
superioare;
• Manevră Jaworski (apendice retrocecal): apare durere la
palpare profundă în fosă iliacă dreaptă , în timp ce este
ridicat membrul inferior întins (contracția muschiului
psoas);
• Semnul Blumberg: durere în fosă iliacă dreaptă la
decomprimare bruscă (semn de iritație peritoneală ).
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Puncte dureroase ale peretelui abdominal
• 1. punctul xifoidian- sub apendicele xifoid, în
afecțiunile cardiei;
• 2. punctul epigastric- afecțiunile epigastrice și
ulcerul gastric;
• 3. punctul solar- unirea 1/3 medii cu 1/3 inferioară
a liniei xifo-ombilicale în boală ulceroasă ,
visceroptoze, gastrite, apendicită , afecțiuni uterine și
ovariene;
• 4. punctul colecistic- afecțiunile colecistului (roz)
triunghiul pancreatico - coledocian Chauffard
sensibil la palparea superficială în colecistită acută
(inflamația vezicii biliare);
• 5. punctul duodenal- în afecțiunile duodenului;
• 6. puncte mezenterice- paraombilical bilateral;
• 7. puncte apendiculare: McBurney- 1/3 laterala pe
distanța dintre creasta iliacă antero-superioară și
ombilic; 8.Morris- la 2-3 cm de ombilic; 9. Lanz-
unirea 1/3 medii cu 1/3 laterală dreaptă a liniei
bispinale;
• 10. puncte tubo-ovariene- în anexite;
• 11. punctul piloric- ulcer piloric.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

PERCUȚ IA
• Este realizată cu scopul de a evidenția prezența unor
potențiale modifică ri patologice (estimarea conținutului anumitor
formațiuni palpabile, pentru a aprecia volumul ascitei și a
dimensiunilor anumitor organe).
• Putem regă si timpanism difuz/localizat (în cazul prezenței aerului
în organe cavitare) și matitate (organe sau formațiuni
parenchimatoase).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Sonoritatea abdominală marcată apare în cazul
meteorismului (timpanismul abdominal) prezent în
cazurile de ocluzie intestinală .
• Zonele de matitate patologice, pe lîngă cele normale
reprezentate de matitatea hepatică şi splenică ,
tră dează presența unor colecţii lichidiene sau
dezvoltarea unei formaţiuni tumorale.
• Percuția dureroasă (semnul Mandel) apare în
abdomenul acut chirurgical.
• Dispariția matită ții hepatice poate apă rea în
pneumoperitoneu datorat perforației unui organ
cavitar.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Ascita (acumularea de lichid în cavitatea peritoneală )-
zonă de matitate declivă , avâ nd concavitatea in sus.
• Cu bolnavul în decubit dorsal se percută radiar, în
"evantai", pornind de la apendicele xifoid.
• Prezența unei formațiuni tumorale voluminoase
produce o zonă de matitate cu limita superioară
convexă în sus, ceea ce o diferenţiază clinic de ascită .

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Percuţia combinată (semnul valului) – existența
lichidului liber în cavitatea abdominală . Executarea
acestei manevre se face percutînd ca un deget într-un
flanc, cu perceperea la mîna din flancul opus, a unei
unde – valul - atunci cînd un ajutor îşi plaseasă mîna,
cu marginea cubitală , pe linia mediană pentru a
împiedica transmiterea vibraţilor prin peretele
abdominal.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 SEMNE Ș I SIMPTOME ÎN PATOLOGIA
ABDOMINALĂ
Durerea abdominală
• poate proveni din afectarea structurilor somatice superficiale
(nociceptorii pielii), profunde (nociceptorii regă siți în mușchi, oase,
tendoane, ș.a.) sau din afectarea viscerală ;
• durerea peritoneală este produsă de inflamația/iritația primară a
peritoneului sau secundar printr-un proces de vecină tate. Apare
semnul Blumberg, durerile inițial localizate, cu apă rare musculară ,
ulterior cu mă rirea procesului inflamator devine o durere difuză cu
contractură musculară progresâ nd pâ nă la apariția “abdomenului
de lemn”;
• durerea în cazul afectă rii stomacului este localizată în epigastru
-1/3 superioară (gastrite, ulcer gastric) cu apariția acesteia imediat
postprandial cu cedare după câ teva ore sau după vă rsă tură ;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• durerea de cauză duodenală este mai jos localizată decâ t
cea gastrică (1/3 medie), apare la 1-2 ore postprandial și
este calmată de ingestia de alimente;
• durerea intestinală , de tip colicativ poate fi localizată:
periombilical (intestin subțire), în cadranul inferior drept
(ceco-ascendent), cadranul inferior stâ ng (transvers și
descendent), suprapubian și posterior (sigmoid);
• apendicită acută : durere inițial periombilicală ce migrează
spre cadranul inferior drept; durerea la palparea
punctului apendicular poate fi exacerbată de ridicarea
concomitentă a membrului inferior drept prin compresia
apendicelui pe mușchiul psoas aflat în tensiune; semnul
Rovsing- palparea la nivelul fosei iliace stâ ngi produce
durere prin mobilizarea intestinală în fosă iliacă dreaptă.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• obstrucția intestinală - sindromul subocluziv Konig: dureri
intense de tip colicativ ce scad în intensitate după emisia de
gaze sau scaun, însoțite de meteorism, zgomote intestinale
accentuate si distensie abdominală ;
• durerea în cazul afectă rii vezicii biliare- în hipocondrul drept,
hemitoracele drept cu posibilă iradiere subscapulară sau în
umă rul drept; colica biliară - dureri colicative intense apă rute
la câ teva ore de la alimentație acompaniată de vă rsă turi care
nu o calmează ; colecistită acută - durerea este continuă ,
intense;
• durerea de cauza hepatică - durere surdă , difuză , localizată în
hipocondrul drept și epigastru, accentuată la palpare sau
percuție. Este dată de punerea sub tensiune a capsulei
ficatului- capsulă Glison- prin mă rirea în volum a acestui
organ (hepatită , insuficientă cardiacă , ș.a.);

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• durerea în cadrul patologiei pancreasului- în cazuri
acute apare durere de intensitate foarte mare,
continuă , localizată la nivelul hipocondrului stâ ng
uneori și la nivelul celui drept, “durere  în bară”.
 Durerea difuză în abdomenul superior poate fi dată
de cancerul de pancreas;
• durerea din afectarea splinei- durere surdă , puțin
dureroasă , în hipocondrul stâ ng. Exacerbarea durerii
apare prin afectarea peritoneului adiacent în cazul
abceselor sau a infarctelor splenice.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Vă rsă tura
• gastrita și ulcerul complicat (datorită obstructiei
produsă prin edem sau spasm) în care eliminarea
conținutului produce scăderea durerii, bolile
inflamatorii acute (apendicită , colecistită , hepatită ,
pancreatită , peritonită ) ce pot fi acompaniate de
vă rsă turi care, de regulă , nu ameliorează suferință ,
uneori o pot chiar exacerba;
• Conținutul vă rsă turii:
• fecaloid (ocluzii intestinale joase, fistulă gastrocolică );
• prezența alimentelor nedigerate în conținutul vă rsă turii
(stenoza pilorică );
• bilă (permeabilitatea pilorului cu reflux duodenogastric), suc
gastric (ulcer duodenal cu spasm piloric);
• mucus (în sarcină );
• sâ nge (=hematemeză ).
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Regurgitația
• eliminarea pe calea digestivă superioară a conținutului gastric fără efort;
nu este acompaniată de greață. Apare în stenozele esofagiene (ulcer,
cancere, ș.a.); refluxul gastroesofagian și hernia hiatală sunt cauze  de
regurgitare cu acid gastric.

Constipația
• În ceea ce privește mecanismul acesteia, poate fi:
• de progresie în patologia neurogenă (leziuni ale SNC/periferice- boală
Hirschprung- absența congenitală a plexurilor intestinale la nivelul intestinului
terminal) sau în cea musculară (atonia musculară , defecte metabolice-
hipopotasemie, hipotiroidism);
• obstructivă (hemoroizi, abces perirectal, cancer colic, diverticulită , cancer gastric,
tumori pelvine).
• Poate fi împărțită în:
• contipație acută (sindromul subocluziv Kö nig, dureri acute în zona anorectală
date de fisuri anale sau hemoroizi trombozați, compresii extrinseci- sarcină ,
tumori pelvine);
• cronică (cauzată de atonia musculară prin abuzul laxativelor, boală Hirschprung).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Diareea
• caracter acut sau cronic;
• cauzată de malabsorbtie, afecțiuni inflamatorii sau
iritații intestinale (bacterii, viruși, paraziți) și
patologii neromusculare (neuropatie diabetică , post-
vagotomii, colon iritabil, sclerodermie).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 SINDROAME DIGESTIVE

Sindromul dispeptic

• durerea sau disconfortul cu localizare la nivelul abdomenului superior central care

însoțește o digestie dificilă ;
• acesta poate fi de tip:
• ulceros - cu predominanța durerii;
• dismotilitate – cu predominanța disconfortului;
• dispepsia esențială - cu simptomatologie mixtă .
• durerea în sindromul dispeptic este ritmată de alimentație (mica periodicitate) cu
instalarea sa precoce (30’) sau tardiv postprandial (1,5-2 ore) sau nocturnă . Mare
periodicitate reprezintă apariția durerii în funcție de anotimp, în special primăvara
și toamna.
• tipuri de sindrom dispeptic: 
• organic (caracteristic fiecă rui organ)- s. d. esofagian/ulceros/colecistic; 
• funcțional- s. d. de tip ulceros/reflux gastro-esofagian/ de dismotilitate/hipostenic (jenă
dureroasă , grețuri, vă rsă turi, eructații, inapetență , sațietate precoce, balonă ri postprandiale,
regurgitari);
• sindromul de tip hiperstenic- dureri de tip ulceros, grețuri, vă rsă turi, constipație;
• sindromul dispeptic gazos: balonă ri, eructații postprandiale, sindromul dispeptic nespecific.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Sindromul ulcerului gastric și duodenal

• caracterizat  de durere de cca. 30-60’ sub formă de arsură ,

junghi, crampă , torsiune, apă sare localizată în epigastru cu
iradiere retrosternală și în hipocondrul stâ ng;
• în ulcerul gastric alimentația inițiază durerea la cca. 30 min.
postprandial ulterior simptomatologia ameliorandu-se;
• în ulcerul duodenal este descrisă “foamea dureroasă”-obligă
pacientul să se alimenteze pentru a calma durerea;
• alte simptome regă site: grețuri și vă rsă turi acide (calmează
durerea), pirozis și regurgitatia acidă ;
• se poate complica prin apariția hemoragiei, a perforației
gastrice sau duodenale și stenoza ulceroasă .

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Sindromul cancerului gastric

• în stadii incipiente asimptomatic/oligosimptomatic-fenomene

dispeptice, disconfort;
• în formele avansate, se regă sesc fenomene digestive ca hemoragia
digestivă superioară (ocultă de cele mai multe ori), disfagie (în
localizarea cardio-tuberozitară ), sindrom obstructiv (localizarea
antro-pilorică ), dureri epigastrice, grețuri, vă rsă turi, inapetență ,
astenie;
• la examenul clinic putem regă si semnul Wirchow (palparea
ganglionilor supraclaviculari stâ ngi), posibil palparea formațiunii
tumorale în epigastru, hepatomegalie-metastaze hepatice;
• complicații: hemoragie digestivă superioară , fistulă gastro-colică ,
invadarea organelor de vecină tate (splină , pancreas), sindrom ocluziv.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Sindromul colonului iritabil

• tulburare funcțională pe termen lung a tractului digestiv cu

prezența tulbură rilor de tranzit intestinal acompaniate de
durere/discomfort, fă ră un substrat organic;
• durere, cu maxim de intensitate la 60-90’ postprandial, poate
fi localizată oriunde în regiunea abdominală (de regulă fosă
iliacă stâ nga și hipogastru) lipsind în cursul nopții;
• tulbură rile de tranzit sunt reprezentate de constipație (cea
mai frecventă ) și diaree, acestea două putâ nd alterna;
• distensia abdominală , balonarea și borborismele sunt de cele
mai multe ori prezente.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Sindromul icteric 
• apare atunci câ nd valorile bilirubinei depă șesc 2,5-3 mg%;
• colorația gă lbuie a țesutului elastic-tegument, sclere și
mucose precum și a lichidelor biologice- urină ,
transpirație, lapte, spermă ;
• acesta poate fi de 3 tipuri:
• hemolitic (icter prehepatic): simptomatologie derivată din
sindromul anemic cu paloare, dispnee la efort, astenie, un grad
variat de splenomegalie;
• hepatocelular (prin afectarea metaboliză rii bilirubinei în bolile
ficatului): icterul este unu de tip rubinic cu tegumente roșiatice,
scaun decolorat, urini hipercrome;
• colestatic (posthepatic sau mecanic prin obstrucția că ilor de
excreție biliare): dureri în hipocondrul drept, prurit, tegument
intens icteric de nuanță verzui-pă mâ ntie, leziuni de grataj, scaun
de culoare deschisă , steatoree, urină intens colorată . 

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Sindromul cirozei hepatice

• stadiul final al afecțiunilor cronice hepatice (cele mai frecvente -

hepatită B și C, consumul de alcool);
• diminuare progresivă a masei hepatice realizată atâ t prin diminuarea
numă rului de hepatocite, câ t și prin distrugerea arhitecturii specifice
de organ prin fibroză și prezența nodulilor de regenerare;
• acuzele subiective ale pacientului cu ciroză hepatică sunt numeroase,
putâ nd fi grupate în funcție de efectele distrucției hepatice sau a
etiologiei:
• scă dere ponderală , fatigabilitate, astenie;
• a consumului de alcool-parestezii, sindrom dispeptic;
• a hipertensiunii portale- disconfort abdominal, balonare postprandială ;
• a deficitului sintezei factorilor de coagulare: epistaxis, gingivoragii.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• examenul clinic general- aspect de “om pă ianjen”
(musculatură atrofiată și abdomen mă rit), icter,
steluțele vasculare în regiunea toracică superioară ,
eritemul palmar, hipocratismul digital, membrele
inferioare cu tegumente cu coloratie brună ;
• caracteristic-sindromul hipertensiunii portale- circulație
colaterală de tip cavo-cavală /porto-cavă (pe flancuri sau
periombilical, în cap de meduză ), apariția varicelor
esofagiene cu posibilă ruptură a acestora, ascită ,
hepatosplenomegalie, encefalopatia hepatică (asterixis-
mișcă ri involuntare ale membrelor superioare ce imită
bă taia aripilor, tulbură ri psihice);
• echimoze, peteșii, epistaxis- datorită scă derii sintezei
factorilor de coagulare

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• afectarea funcției • apariția diabetului zaharat,
respiratorii cu apariția hiperaldosteronismul
dispneei, cianozei și a secundar.
degetelor hipocratice
• sistemul endocrine-
afectarea caracterelor
sexuale (testicule atrofiate,
ginecomastia, tulbură ri de
ciclu menstrual);

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.