Meningita A efectuat: Dolinschi

Ecaterina 

tuberculoasă Profesor:  Bodiu Andrian 

  Depistată cel mai frecvent la copiii mici, dar e răspândită şi la
Date epidemiologice: adulţi, mai ales la cei infectaţi cu HIV.
  Meningita tuberculoasă reprezintă localizarea infecției
Definiție:  tuberculoase la nivelul leptome- meningitelor, în special la baza
creierului; deseori însoțește diseminarea granulică hematogenă. 
 Tablou clinic

Debutul este de obicei

insidios, irogresiv, uneori precedat În perioada de stare apar: cefalee, Semnele de iritație meningiană sunt
de aşa-numitele "semne de
vărsături, fotofobie, constipație rebelă, intense, îndeosebi redoarea de ceafă
impregnare" (pierdere în greutate,
febră moderată (uneori poate lipsi).  ("ceafă de lemn"). 
oboseală, inapetență, indispoziție,
iritabilitate, transpirații).
       Mai sunt caracteristice tardiv, 
  paraliziile de nervi cranieni, îndeosebi a oculomotorului comun, manifestate prin
diplopie, strabism, ptoză palpebrală.
  pareză vezicală (incontinență sau glob vezical şi micțiuni prin "prea plin")
 manifestări encefalitice cu tulburări de senzoriu şi stare comatoasă.
 La copil, este caracteristic "țipătul ecenfalitic" al meningitei tuberculoase. 
   În mod caracteristic, afecţiunea are o evoluţie de una sau două
Evoluție: săptămâni, o evoluţie mai lungă decât cea a meningitei
bacteriene.
 După introducerea în tratament a antituberculoaselor,
meningita tuberculoasă a devenit o boală de regulă
curabilă, cu condiția instituirii precoce a terapiei. 
 La copii infectarea cu MBT rezistentă se produce de la adulţi
(drogrezistenţa primară).
  Copilul, în comparaţie cu adultul, tolerează doze mai
mari/kg masa corporală şi dezvoltă mai rar reacţii adverse.
Cele mai frecvente reacţii adverse la copil sunt cele hepatice
şi se înregistrează, în special, la malnutriţi, când doza
Isoniazidei depăşeşte 10 mg/kg/zi.
  La vârste mici, dozarea este dificilă, deoarece nu există, în
general, forme pediatrice pentru medicamentele
antituberculoase, motiv pentru care se recurge de multe ori la
sfărâmarea pastilei sau pregătirea magistrală a unor suspensii,
ceea ce comportă riscul unei biodisponibilităţi
necorespunzătoare.
  Dozele terapeutice trebuie ajustate în funcţie de variațiile
masei corporale.
 Ethambutolul va fi înlocuit cu Amikacină*.
 Corticoizii se recomandă de rutină, cu excepţia cazurilor cu rezistenţă la medicamente.
 Tratamentul unui pacient cu presupusa meningită TB MDR este complicat, deoarece multe medicamente
de linia a doua nu au o penetrare adecvată în LCR.
 Isoniazida, Pirazinamida, Protionamida*/Etionamida şi Cicloserina - toate au o bună penetrare în lichidul
cefalorahidian.
 Kanamicina*, Amikacina şi Streptomicina* penetrează în SNC numai în prezenţa inflamaţiei meningeale.
Pătrunderea Capreomicinei este mai puţin studiată şi nu este bine determinată.
 Fluorochinolonele au penetrare în LCR variabilă, Moxifloxacina este considerată a avea o mai bună
penetrare în baza studiilor pe animale.
  Linezolidum penetrează în SNC şi a fost utilizat în tratamentul meningitei.
 Imipenem are penetrare bună în SNC, dar copiii cu meningită trataţi cu Imipenem potavea rate ridicate de
convulsii, astfel, Meropenem este preferat pentru meningita la copii.
 Acidul Para-aminosalicilic şi Etambutolul au penetrare slabă sau nu penetrează în SNC.
 Nu există date privind penetrarea în sistemului nervos central a Clofaziminei* sau Clarithromicinei.
 TBM Netratată, evoluează, spre sfârșit letal, care de obicei nu depășește a treia săptămână
de la debut.
Diagnostic: 
Aspecte imagistice ale 
meningitei TB:

  infiltarea cisternelor de la bază
(apare în primele luni ale bolii,
determină o priză de contrast
intensă şi omogenă a cisternelor
de la bază, extinsă la nivelul Clic pentru a adăuga text
scizurilor silviene şi a şanţurilor
corticale).
Aspecte imagistice
ale tuberculomului:
 se prezintă ca o leziune corticală
sau subcorticală, unic sau
multiplu, rotund sau polilobat, cu
aspect de ciorchine de strugure,
spontan izo discret hiperdens, rar
calcificat, cu priză de contrast
nodulară sau inelară, înconjurat
de edem. 
  un număr mare de celule 200-700 (de obicei, cu
Examinarea predominanţa limfocitelor, dar frecvent cu o predominanţă a
lichidului neutrofilelor în faza iniţială);  o concentraţie a proteinelor
de 1-4 g/l (100-400 mg/dl);
cefalorahidian  o concentraţie scăzută a glucozei şi clorurilor;
(LCR) relevă:  un număr mare de celule 200-700 (de obicei, cu
predominanţa limfocitelor, dar frecvent cu o predominanţă a
neutrofilelor în faza iniţială); 
 reacţia Pandi pozitivă;
 formarea pânzei de fibrină -„pânză de păianjen”.
 BAAR sunt vizualizaţi pe frotiul direct efectuat din sedimentul
Examen LCR în doar 20% din cazuri, dar puncţiile lombare repetate
bacteriologic:  cresc frecvenţa identificării.
 Culturile din LCR sunt diagnostice în până la 80% din cazuri.
 Testele molecular-genetice pot fi pozitive.
 Metoda de protecţie a copiilor
contra formelor generalizate de
tuberculoză şi meningitei
tuberculoase este imunizarea cu
vaccinul BCG.
Sumar:

 Evoluţie progresivă. Debutează prin subfebrilitate, astenie, anorexie, transpiraţii nocturne

cu instalarea treptată a cefaleei, greţuri, vome. Semne meningiene la debut – discrete.
Implicarea în procesul patologic al nervilor cranieni: II, VII, VIII.
Dezvoltarea hidrocefaleei. Se dezvoltă vasculită cu ocluzii arteriale sau venoase