Caz clinic 2
Caz clinic 3
Fetita, virsta 2,3 ani, a fost spitalizata cu acuze prezentate de catre mama copilului la paliditatea
tegumentelor, apetit selectiv, gusturi perverse (maninca pamint),dureri abdominale, irascibilitate,
diminuarea activitatii fizice.
Istoricul vietii: nascuta de la a II-a sarcina, a II-a nastere, la termenul de 39 saptamini. In timpul
sarcinii Hb la gravida sub 100 g/l, profilaxia anemiei la mama administrata de la 4 luni de sarcina,
periodica.Masa la nastere 3400gr, talia 51 cm.Vaccinata conform Calendarului de vaciinari pina la 6
luni, ulterior vaccinurile au fost suspendate din cauza IRA frecvente. Au fost efectuate de repetate ori
probe de laborator. Din afirmatiile mamei, Hb la copil sub valorile de 100g/l. Au primit tratament cu
preparate de Fr in cure de 1 luna. La normalizarea Hb, tratamentul a fost sistat.Terapie
medicamentoasa in ultimele 6 luni copilul n-a primit.
Datele obiective-masa 11kg500.Talia-87 cm.Tegumentele palide, uscate.Turgorul pastrat, elasticitatea
pielii diminuata. Limba depapilata.Ganglionii limfatici nu sunt marit. Ficatul + 2cm de sub rebordul
costal, marginea elastica. Splina la rebordul costal. Scaunul 1-2 ori /24 ore. Mictiile fara dereglari.
Paraclinic:
Analiza generala a singelui:Hb 68g/l;Er-2,3mln;Leucocite-6,3;nes.-3;segm-39;limf.-43;eoz-
13;baz.-0;mon-2;tromb.-324;VSH-17mm/ora.
Analiza generala a urinei:galbena,transparenta.Densitatea 1014;celule epiteliale 2-3
c/v;epiteliu plat 0-1 c/v;leucocite 2-4c/v.
Analiza biochimica a singelui:Proteina totala 60g/l;Urea-5,2mmol/l;Bilirubina 18mcmol/l
pe contul ambelor fractii;ALAT-33UI/l;ASAT-28UI/l.
Caz clinic 4
Fetita, 9 luni, a fost spitalizată cu acuze prezentate de catre mama copilului la: nelinistea
copilului,apetit scazut,selectiv,copil apatic,capricios,paliditatea tegumentelor,stagnare ponderala.
Istoricul vietii copilului: nascuta de la I sarcina.Sarcina a evaluat cu gestoza .Profiaxia anemiei la
mama de la 5 luni de sarcina, periodica.Alimentata exclusiva la sin pina la 7 luni. Diversificarea
alimentatiei de la 7 luni cu terci, pireu de fructe, legume. Carne de la 8,5 luni,dar copilul refuza sa
manince.Profilaxia rahitismului de la 3 luni cite 500UI peste 1 zi.
Datele obiectie: Tegumentele curate,palide, uscate. Țesut adipos slab dezvoltat , masa 8,6kg, talia
73 cm. Dentiție absentă. Proeminența boselor parietale, frontale, aplatizare occipitală. Auscultativ in
pulmoni respiratie aspra. Zgomotele cardiac ritmice, suflu sistolic la apex. Abdomenul suplu, indolor
la palpare. Ficatul+2 cm de sub rebordul costal drept, marginea elastica. Splina nu se palpeaza. Actele
fiziologice fara deregalri.
Paraclinic:
Hemoleucograma: Hb 78 g/l, Eritrocite 2,9 x 1012/l, IC 0,84,Trombocite.340 x 109/l,
Leucocite 7,8 x 109/l, nesegmentate-3%, Segmentate. 47%, Limfocite.44%,
Eozinofile.4%,Monocite. 2%, VSH 8 mm/h
Analiza biochimică a sîngelui: Proteina totala - 63,5 g/l, uree 4,8mmol/l,creatinina 57
mcmol/l,bilirubina totala 16,7 mcmol/l,bilirubina conjugata 2,6 mcmol/l; bilirubina libera 14,1
mcmol/l,; glucoza 4.7 mmol/l; proba cu timol 1,96 unit.; ALT -16 U/L; AST -26 U/L,;Ca 1,86
mmol; Fe seric 4,8 mcmol/l
Probe speciale sanguine: VEM (Volum eritrocitar mediu) 70 fl, MCHC (concentrația medie
de Hb în eritrocit) 27%, MCH (conținutul mediu de Hb in eritrocit) 25 pg, Coeficientul de
saturație al transferinei 28 %, Capacitatea feroliantă generală 60 mcmol/l
TESTE:
Complement multiplu
1) Indicaţi cauzele anemiei fierodeficitare la copii:
A. insuficienţa fierului în produsele alimentare;
B. aplazia măduvei osoase;
C. malabsorbţia intestinală;
D. cerinţele crescute ale copilului în Fe;
E. bolile infecţioase.
2) Precizaţi sediul depozitelor de Fe în organismul uman:
A) nodulii limfatici;
B) ficat;
C) rinichi;
D) ţesutul muscular;
E) splină.
3) Selectaţi semnele clinice ale anemiei fierodeficitare la copii:
A) paliditatea tegumentelor;
B) limfadenopatia generalizată;
C) modificări trofice ale pielii, părului, unghiilor;
D) suflul sistolic la apex;
E) febra.
4) Precizaţi indicii de laborator care scad în anemia fierodeficitară la copii:
A) hemoglobina;
B) hematocritul;
C) reticulocitele sângelui periferic;
D) indicele de culoare;
E) diminuarea moderată a numărului de eritrocite.
5) Selectaţi afirmaţiile corecte în anemia fierodeficitară la copii:
20) Indicaţi deciziile optime ale medicului pentru un copil de 3 luni sănătos, venit în centrul medical
pentru vaccinare, la care în analiza sângelui Er.4,2x10x12/l, Hb – 92 g/l. I.C. – 0,72:
A) permiterea vaccinării;
B) introducerea suplimentului;
C) prescrierea fierului timp de 2 săptămâni;
D) nu necesită administrarea fierului;
E) prescrierea tratamentului cu preparate de fier în decurs de 2-3 luni per os.
21) Selectaţi semnele sideropeniei caracteristice anemiei fieriprive la copii
A) tremurul în extremităţi;
B) modificările pielii, unghiilor, părului;
C) splenomegalia;
D) gustul pervers;
E) suflul sistolic la apex.
22) Indicaţi maladiile pentru care este caracteristică anemia microcitară la copii:
A) deficit de fier;
B) anemie B12-deficitară;
C) intoxicaţie cu plumb;
D) anomalii ale membranei eritrocitelor;
E) talasemie.
23) Enumeraţi maladiile pentru care este caracteristică anemia macrocitară la copii:
A) anemie B 12-deficitară;
B) talasemie;
C) anemie Fanconi;
D) anemie acid folic deficitară;
E) enzimopatii.
24) Precizaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni care se află doar laalimentaţie naturală, are
indicii sângelui: Hb – 102g/l, Er. – 4,2x10x12/l, I.C. – 0,72, nivelul fierului seric – 11 mcm/l:
A) deficitul latent de fier;
B) anemia fierodeficitară;
C) introducerea complementului;
D) preparatele de fier parenteral;
E) preparatele de fier per os pentru 2 luni.
25) Selectaţi recomandările medicului pentru un copil de 9 săptămâni, născut prematur cu greutatea de
2300 g. la alimentaţie naturală, acuze nu prezintă, analiza generală a sângelui cu toţi indicii la valori
de normă:
A) preparate de fier per os în doză profilactică 1-2 mg/kg corp/zi;
B) preparate de fier per os 6 mg/kg corp/zi;
C) nu necesită preparate de fier;
D) preparate de fier parenteral;
E) durata profilaxiei - până la vârsta de 1 an.
26) Selectaţi afirmaţiile corecte în profilaxia specifică a anemiei fierodeficitare la sugari:
Cs
10. Cel mai esenţial în argumentarea diagnosticului de anemie aplastică este evaluarea:
A. Numărului de limfocite
B. Aprecierea statusului receptorilor limfocitelor
C. Determinarea calitativă şi cantitativă a reticulocitelor
D. Determinarea numărului de eozinofile
E. Determinarea numărului de granulocite
Cs
11. Patogenetic cel mai argumentat în terapia anemiilor aplastice este utilizarea:
A. Masa eritrocitară
B. Masa trombocitară
C. Hormonii androgeni
D. Hormonii glucocorticoizi
E. Preparatele antilimfocitare
Cs
Cm
1. Noţiunea de anemie aplastică include în sine următoarele:
A. Pancitopenie periferică
B. Deficienţa funcţională a măduvei osoase
C. Limfadenopatie
D. Transformare grăsoasă a măduvei osoase
E. Splenomegalie
Cm
2. Pentru anemia aplastică nu sunt caracteristice:
A. Anemia
B. Hepatosplenomegalia
C. Trombocitopenia
D. Granulocitopenia
E. Limfadenopatia
Cm
A. Nitriţi şi nitraţi
B. Virusuri hepatitice B, C
C. Parvovirus B19
D. Benzen, toluen
E. Modificatori de gust
ANEMIA APLASTICA
Preleucemiile congenitale
1. monosomia 7;
2. trisomia 8.
Fiziopatologie
Pancitopenia poate fi rezultatul:
- deficienţei predecesorilor hematopoietici
- reducerii potenţialului proliferativ
- micșorării posibilităţii microambianţei stromei medulare de a menţine proliferarea celulelor stem
echilibrată și adecvata.
Tabloul clinic:
Sindromul anemic: slăbiciune, cefalee, ameţeli, acufene, palpitaţii, dispnee la efort fizic, paloarea
tegumentelor.
Informaţia epidemiologică :
Conform datelor literaturii, la 75-80 mii de locuitori se înregistrează un caz de anemie hemolitică autoimună . În
grupul de anemii hemolitice, AHAI este cea mai frecventă şi poate fi atestată în toate grupurile de vîrstă .Se remarcă
o preponderenţă în afectarea persoanelor de sex feminin . Predomină AHAI cu anticorpi la cald . AHAI cu anticorpi
la rece se dezvoltă rar şi poate apărea la o vîrstă înaintată.
Clasificarea AHAI:
În funcţie de nivelul de acţiune a anticorpilor
• Cu anticorpi împotriva antigenelor eritrocitelor din sîngele periferic(Anemii hemolitice autoimune cu anticorpi la
cald; Anemii hemolitice cu anticorpi la rece; Anemii hemolitice cu aglutinine complete la rece; Anemii hemolitice
cauzate de hemolizine bifazice (hemoglo binuria paroxistica a frigore).
• Cu anticorpi împotriva antigenelor eritrocariocitelor măduvei oaselor (eritroblastopenia)
În funcţie de cunoaşterea procesului, pe al cărui fundal a apărut anemia autoimună
• Idiopatice, cînd nu se depistează procesul, pe al cărui fundal a apărut anemia autoimună
• Simptomatice sau secundare, care se dezvoltă pe fondalul altor maladii (leucemia limfocitară cronică, limfoamele
non-Hodgkin, limfomul Hodgkin, lupusul eritematos de sistem, artrita reumatoidă, hepatita cronică, ciroza hepatică,
tumorile maligne nehodgkiniene etc.)
În funcţie de caracteristica serologică a anticorpilor
• Anemia hemolitică autoimună cu anticorpi la cald (această formă predomină)
• Anemia hemolitică autoimună cu anticorpi la rece
Patogenie
-AHA cu anticorpi la cald:
Primar este afectat sistemul imun. La acesti bolnavi s-au depistat reducerea limfocitelor T-supresoare. Ca
rezultat, limfocitele B iesite de sub controlul limfocitelor T pot produce anticorpi antieritrocitari. Anticorpii in
majoritatea cazurilor sint de origine IgG. Distrugerea eritrocitelor cu anticorpi fixati pe membrana lor are loc
extravascular preponderent in splina, prin intermediul fagocitelor macrofage din splina. Macrofagele recunosc si
retin eritrocitele in trecere pe care sint fixate molecule de anticorpi.atasarea eritrocitelor sensibilizate pe macrfage
este urmata de inglobarea si digerarea lor intracelulara.
Hemoliza realizata preponderent in splina se explica prin urmatoarele conditii optime pentru eritrofagocitare,
care se creaza in acest organ: incetinirea fluxului circulator, hemoconcentratie enorma, scaderea pH-ului local si om
aglomeratie mare de macrofege rezidente.
-AHA cu anticorpi la rece:
Autoanticorpii antieritrocitari prezinta IgM cu specificitate anti-Ii care afecteaza eritrocitele in temei in
circulatia periferica, unde scade temperatura singelui. Intensitatea sindromului hemolitic este in functie de titrul
anticorpilor, afinitatea lor fata de eritrocite, abilitatea de a se conjuga cu complementul si in functie de amplitudinea
termica.
-Hemoglobinuria paroxistica a frigore:
Este provocata de autoanticorpi bifazici “Donath-Landsteiner”. Sint anticorpi de clasa IgG, care se ataseaza la
temperaturi scazute pe antigeni eritrocitari P, impreuna cu complementul. La temperatura mai ridicata acesta se
activeaza pe eritrocite pina la etapa finala(C5-C9), provocind in vivo liza intravasculara a eritrocitelor.
Forme clinice:
1.AHA cu anticorpi” la cald”(de tip IgG);
2.AHA cu anticorpi “la rece”(de tip IgM);
3.Hemoglobinuria paroxistica la frig.
Diagnostic:
Clinic:
• Semne clinice ale sindromului anemic (paliditatea tegumentelor, tahicardie, suflu sistolic la apex)
• Semne clinice ale sindromului de hemoliză (paloarea tegumentelor cu icter, culoarea întunecată a urinei, prezenţa în
unele cazuri a splenomegaliei moderate)
• În AHAI secundare, prezenţa semnelor clinice a maladiei de bază care s-a complicat cu AHAI
• La temperaturi scazute apar semne de ocluzie a vaselor mici din teritoriile periferice ale capului( nas, obraji
,urechi) si de getele minilor ca urmare a aglutinarii eritrocitelor in vivo. Se observa acrocianoza, modificari de tipul
sindromului Raynaud, manifestari trofice cutanate( aspect cadaveric, degenerare trofica sau necroza). (In AHAI cu
anticorpi la rece).
• Crcrizele hemolitice intarvasculare cu hemoglobinurie se instaleaza dupa expunerea la frig cu frisoane ,febra,
lombalgii difuze si crampe abdominale( In Hemoglobinuria paroxistica a frigore).
Laborator:
• Analiza generală a sîngelui periferic cu reticulocite şi cu trombocite
-Se observă micşorarea conţinutului de hemoglobină şi a numărului de eritrocite, majorarea reticulocitelor
(reticulocitoza este cel mai important semn al hemolizei).
-Anemia este normo- sau hipercromă. Se observă policromatofile, anizocitoză, poikilocitoză. Creşte procentul de
microsferocite ca rezultat al traumării eritrocitelor în splină.
-Numarul de leucocite este normal, iar in perioada de intensificare a hemolizei poate fi leucocitoza cu de viere in
hemograma pina la mielocite,chiar si promielocite.
-Numarul de trombcite este normal, dar poate fi si trombcitopenie tot de rigine autoimuna
• Testul Coombs direct - Testul Coombs direct depistează anticorpii fixaţi pe membrana eritrocitelor.
• Investigarea punctatului medular -evidenţiază hiperplazia ţesutului eritroid în măduva oaselor , (reticulocitoza
(100-300 o|oo)si hiperplazia ţesutului eritroid în măduva oaselor indică o hiperproducere a eritrocitelor – în cazurile
de AHAI cu anticorpi împotriva antigenelor eritrocitelor din sîngele periferic. In cazurile de AHAI cu autoanticorpi
împotriva eritrocariocitelor din măduva oaselor (eritroblastopenie) – se caracterizează prin lipsa totală sau aproape
totală a eritrocariocitelor din măduva oaselor. Reticulocitoza lipseşte.
Diagnosticul diferenţial
Diagnosticul diferenţial al AHAI se face cu alte patologii care evoluează cu icter, după care urmează a doua etapă de
stabilire a diagnosticului diferenţial cu alte anemii hemolitice
Etapa I:
• Icter parenchimatos
• Icter mecanic
• Bilirubinopatiile funcţionale
La pacienţii cu icter parenchimatos, icter mecanic, în bilirubinopatii, conţinutul hemoglobinei, numărul de
eritrocite şi de reticulocite sunt în normă (prezenţa anemiei însoţite de reticulocitoză permite de constatat caracterul
hemolitic al icterului).
Etapa II:
• Anemiile hemolitice ereditare (membranopatii, hemoglobinopatii, enzimopatii)
• Anemiile hemolitice dobîndite
-izoimune
-heteroimune
-transimune
-maladia Marchiafava-Micheli
-anemiile hemolitice ca rezultat al distrucţiei mecanice a eritrocariocitelor
-anemiile hemolitice prin acţiunea agenţilor infecţioşi (malaria, toxoplasmoza)
Anemiile hemolitice ereditare (membranopatii, enzimopatii, hemoglobinopatii)
-Apariţia simptomelor de hemoliză în copilărie, patologie similară la rude, prezenţa splenomegaliei, semne de
dereglări în formarea oaselor permite a suspecta una dintre anemiile hemolitice ereditare.
-Diagnosticul diferenţial al anemiilor hemolitice ereditare, prin dereglarea structurii membranei eritrocitelor
(membranopatii) şi prin dereglarea sintezei sau a structurii lanţurilor peptidice ale globinei (hemoglobinopatii), se
bazează pe studierea schimbărilor caracteristice ale morfologiei eritrocitelor:
-Depistarea a peste 25% de microsferocite cu un diametrul mediu mai mic de 7 μ pe frotiul sîngelui periferic
confirmă diagnosticul de anemie hemolitică ereditară microsferocitară.
-Prezenţa eritrocitelor ovalocitare care constituie mai mult de 25% din toate eritrocitele, confirmă diagnosticul de
anemie hemolitică ereditare ovalocitară.
-În cazurile de anemie hemolitică stomatocitară, în centrul eritrocitelor se observă un sector nevopsit limitat de
două linii îndoite şi unite la capăt, din care cauză acest sector are forma de stomă (gură), de unde şi provine
denumirea de stomatocite.
-În acantocitoză ereditară, eritrocitele au contur dinţat asemănător cu frunzele acanta, din care cauză au fost
numite acantocite.
- Semnele morfologice ale eritrocitelor în hemoglobinopatii:
- Talasemiile (dereglări de sinteză a lanţurilor peptidice ale globulinei) se caracterizează prin eritrocite hipocrome,
majoritatea din ele cu un punct hemoglobinizat în centru din care cauză sunt numite „de tras în ţintă”. În punctatul
medular este mărit procentul de sideroblaşti. Electroforeza hemoglobinei confirmă diagnosticul şi forma (α, β etc.)
talasemiei.
-Anemia drepanocitară (siclemia) cu dereglări ale structurii lanţurilor peptidice ale globinei se caracterizează prin
forma drepanocitară (forma de seceră) a eritrocitelor care se depistează prin proba cu metabisulfit de sodiu sau în
condiţii de hipoxie după aplicarea garoului la baza degetului pînă la starea cianozei, din care se colectează sîngele
pentru a pregăti frotiu.
Anemiile hemolitice dobîndite
- Anemia hemolitică izoimună se dezvoltă în urma sensibilizării organismului cu formarea anticorpilor împotriva
antigenelor eritrocitare, ceea ce are loc după transfuziile eritrocitelor incompatibile sau în cazurile de boală
hemolitică a nou-născutului.
- Anemia hemolitică heteroimună se dezvoltă ca rezultat al fixării pe membrana eritrocitară a unor medicamente
sau virusuri, cu formarea complexului de tip hapten, împotriva cărora sistemul imun produce anticorpi ce distrug
aceste eritrocite.
- Anemia hemolitică transimună poate apărea la nou-născuţi şi la făt în perioada sarcinii, cînd gravida suferă de
anemie autoimună. Autoanticorpii antieritrocitari pătrund prin placentă în circulaţia fătului, şi deoarece eritrocitele
lui au multe antigene comune cu cele ale mamei, sunt distruse de aceşti anticorpi.
- Maladia Marchiafava-Micheli (hemoglobinuria paroxistică nocturnă cu hemosiderinurie permanentă). Se
manifestă prin hemoliză intravasculară permanentă cu crize hemolitice însoţite de hemoglobinemie, hemoglobinurie
şi hemosiderinurie. Diagnosticul definitiv se confirmă prin testul Ham şi prin proba cu zaharoză.
- Anemiile hemolitice cauzate de distrucţia mecanică a eritrocitelor: Hemoglobinuria de marş se dezvoltă după un
marş de lungă durată şi se caracterizează prin hemoliza intravasculară tranzitorie.
- Anemiile hemolitice, care se dezvoltă ca urmare a altor traumatisme mecanice cronice a eritrocitelor în cazurile
de plastie a valvelor cardiace, hemangiomatoza, splenomegalii masive, stenoză aortală, sindromul de coagulare
intravasculară diseminată în procesul de diagnosticare se iau în consideraţie prezenţa patologiilor mai sus enumerate
cînd se pot distruge mecanic eritrocitele.
- Anemiile hemolitice apărute în urma acţiunii substanţelor toxice (sărurile metalelor grele, acizi organici etc.) sunt
asociate de semnele de intoxicare cu substanţa respectivă pe baza căreia se stabileşte diagnosticul.
- În anemiile hemolitice provocate de plasmodiul malariei au importanţă situaţia epidemiologică, tabloul clinic şi
probele de laborator pentru depistarea malariei.
Tratamentul AHAI
1.Transfuzie(Hg sub 5g%) masa eritrocitara 5-10ml\kg\priza;
2.Hemisuccinat hidrcortizon i.v.10-20 mg\kg\zi (in 4 subdoze) timp de 3-7-14 zile (pina la stabilizarea Hg), apoi
Prednisolon 2-3 mg\kg\zi (3-4 subdoze) inca 14- 28 zile , apoi sevraj lent;
3. Pentru efect rapid ( cazuri grave) sau corticorezistenta: imunoglobuline iv( 400mg\kg\zi-5 zile)
4.Splenectomie(necesar de prednisolon peste 10-20 mg\zi sau peste 25 mg tot a doua zi);
5.Tratament imunosupresor azatioprina, ciclofsfamida)la cazurile refractare la cortizon si splenectomie;
6.Acid folic(doze duble fata de cele uzuale) pe durata corticoterapiei.
Complicaţiile AHAI:
-ale anemiei severe supra-acute(insuficienta cardirespiratorie, soc)
Evolutie, prognostic:
- favorabile in formele acute post-infectioase la care supresia imunologica si suportul transfuzional au fost
instituite prompt; mortalitate la copii estimata intre 9 si 29%.
-
Deprinderi pratice (clinic+ paraclinic):
Clinic: Semne clinice ale sindromului anemic (paliditatea tegumentelor, tahicardie, suflu sistolic la apex)
• Semne clinice ale sindromului de hemoliză (paloarea tegumentelor cu icter, culoarea întunecată a urinei, prezenţa în
unele cazuri a splenomegaliei moderate)
• La temperaturi scazute apar semne de ocluzie a vaselor mici din teritoriile periferice ale capului( nas, obraji
,urechi) si de getele minilor ca urmare a aglutinarii eritrocitelor in vivo. Se observa acrocianoza, modificari de tipul
sindromului Raynaud, manifestari trofice cutanate( aspect cadaveric, degenerare trofica sau necroza). (In AHAI cu
anticorpi la rece).
• Crizele hemolitice intarvasculare cu hemoglobinurie se instaleaza dupa expunerea la frig cu frisoane ,febra,
lombalgii difuze si crampe abdominale( In Hemoglobinuria paroxistica a frigore).
Paraclinic:
• Analiza generală a sîngelui periferic cu reticulocite şi cu trombocite
-Se observă micşorarea conţinutului de hemoglobină şi a numărului de eritrocite, majorarea reticulocitelor
(reticulocitoza este cel mai important semn al hemolizei).
-Anemia este normo- sau hipercromă. Se observă policromatofile, anizocitoză, poikilocitoză. Creşte procentul de
microsferocite ca rezultat al traumării eritrocitelor în splină.
-Numarul de leucocite este normal, iar in perioada de intensificare a hemolizei poate fi leucocitoza cu de viere in
hemograma pina la mielocite,chiar si promielocite.
-Numarul de trombcite este normal, dar poate fi si trombcitopenie tot de rigine autoimuna
• Bilirubina totală şi fracţiile ei: hiperbilirubinemie indirecta, urobilinurie.
• Testul Coombs direct - Testul Coombs direct depistează anticorpii fixaţi pe membrana eritrocitelor.
• Investigarea punctatului medular -evidenţiază hiperplazia ţesutului eritroid în măduva oaselor , (reticulocitoza
(100-300 o|oo)si hiperplazia ţesutului eritroid în măduva oaselor indică o hiperproducere a eritrocitelor – în cazurile
de AHAI cu anticorpi împotriva antigenelor eritrocitelor din sîngele periferic. In cazurile de AHAI cu autoanticorpi
împotriva eritrocariocitelor din măduva oaselor (eritroblastopenie) – se caracterizează prin lipsa totală sau aproape
totală a eritrocariocitelor din măduva oaselor. Reticulocitoza lipseşte.