Dr.

Sorin Gheorghe Bolog – BIOCHIMIE – curs VIII

BIOCHIMIE – curs VIII

Hormonii tiroidieni

Cuprins:
Hormonii tiroidieni - generalitati...............................................................................................................2
Biosinteza hormonilor tiroidieni...............................................................................................................3
Efectele intracelulare ale hormonilor tiroidieni........................................................................................5
Consecintele metabolice ale actiunilor intracelulare ale hormonilor tiroidieni.......................................5
Degradarea hormonilor tiroidieni.............................................................................................................6
Particularitati ale functiei tiroidiene in functie de varsta si starea fiziologica..........................................6
Afectiunile produse de deficitul iodat.......................................................................................................7
Fiziopatologia gusii endemice...............................................................................................................7
Consecintele deficitului iodat asupra sanatatii.....................................................................................8
Tirotoxicozele............................................................................................................................................8
Hipotiroidia................................................................................................................................................9
Hipotiroidia primara a adultului..........................................................................................................10
Hipotiroidia secundara si tertiara a adultului......................................................................................11

1
Dr. Sorin Gheorghe Bolog – BIOCHIMIE – curs VIII

Hormonii tiroidieni - generalitati

Hormonii tiroidieni sunt produsi in celulele epiteliului folicular tiroidian: T4 – tiroxina, T3 –

triiodotironina, rT3 – triiodotironina “inversa”. Sunt hormoni iodati.

T4

T3

2
Dr. Sorin Gheorghe Bolog – BIOCHIMIE – curs VIII

Alt hormon produs in tiroida, de aceasta data in celulele parafoliculare este calcitonina. Este
un horomon neiodat.

Biosinteza hormonilor tiroidieni

Biosinteza hormonilor tiroidieni iodati presupune in primul rand producerea tiroglobulinei,

precursorul si depozitarul hormonilor tiroidieni iodati.
Tiroglobulina reprezinta aproximativ 75% din greutatea tiroidei. Este o glicoproteina cu 10%
reziduu glucidic si 90% peptidic. Se sintetizeaza in tireocit, este iodata la polul apical al celulei si trece
apoi in coloidul lumenului folicular.

Sinteza hormonilor tiroidieni parcurge mai multe etape:

1. transportul selectiv si activ al I din plasma in celulele tiroidiene – captarea iodului. Iodul patrunde in
celula printr-un mecanism activ – pompa de iodura. Acelasi mecanism este prezent si in gld salivare si
stomac. Iodul mai este captat si de plexurile coroide, placenta, glande mamare. Pompa de iod este
stimulata de TSH prin intermediul AMPc. O serie de substante o pot bloca – excesul de iod, percloratii,
tiocianatii, dinitrofenolul, bromul.

2. oxidarea atomului de iod la iod elementar I2 capabil sa iodeze reziduurile tirozil din tireoglobulina –
proces denumit organificare. Procesul este datorat unei peroxidaze si unui grup de enzime continand
NADPH – oxidaza generatoare de H2O2. Se formeaza MIT si DIT – monoiodtirosina si diiodtirosina.
Procesul este stimulat de TSH si blocat de antitiroidiene de sinteza – derivati de imidazol si tiouracil,
PAS – ac paraaminosalicilic, Li, rezorcinol, unele sulfamide.

3. cuplarea iodotirozinelor – condensare oxidativa – MIT si DIT si formarea iodotironinelor T3, T4, si
rT3. Acest proces necesita prezenta peroxidazei si H2O2. TSH-ul stimuleaza acest proces. Propil
tiouracilul si excesul de iod are efect inhibitor.

4. proteoliza tiroglobulinei – Tg – si secretia h tiroidieni se face sub influenta unor enzime proteolitice
lizozomale – proteaze, endopeptidaze, glicozid-hidrolaze, fosfataze, etc. Se elibereaza T4, T3, MIT, DIT,
fragmente peptidice si aa. Hormonii tiroidieni trec in circulatie, iar MIT si DIT vor fi deiodate.

3
Dr. Sorin Gheorghe Bolog – BIOCHIMIE – curs VIII
Proteoliza Tg este stimulata de TSH si inhibata de excesul de iod, Li. O mica cantitate de Tg trece in
circulatie in mod fiziologic.

5. deiodarea MIT si DIT intratiroidiana necuplate se face printr-o enzima – deiodaza – NADPH
dependenta. Iodul rezultat este refolosit pentru sinteza hormonala. Procesul este stimulat de TSH si
blocat de propiltiouracil, imidazol.

Tiroida produce zilnic 60-80 microg T4 si 7-12 microg de T3. Circa 20-25% din T3 provin din
dehalogenarea T4 in tesuturi.

4
Dr. Sorin Gheorghe Bolog – BIOCHIMIE – curs VIII

Hormonii tiroidieni iodati in circulatie sunt liberi – Free-F – sau legati de proteine
transportoare. Fractia libera pentru T4 – F-T4 este de 0,03%, iar pentru T3 – F-T3 de circa 0,3% din
totalul hormonilor circulanti. Proteinele trasportoare sunt: TBG – globulina, ce leaga cca 75% din
hormoni si TBPA – prealbumina – ce leaga 15% si TBA – albumina cu un procent de legare de 10%.
Exista un echilibru dinamic continuu intre fractia legata si cea libera, intre nivelul trasnformarii T4 in
T3 sau T3 in rT3. Semiviata, activitatea, cantitatea si mijloacele adaptative, fac ca T3 si T4 sa fie
responsabile fiecare de 50% din activitatea metabolica a hormonilor tiroidieni.
Reglarea tiroidei este asigurata de TRH, TSH – morfogeneza si toate etapele biosintezei
hormonilor iodati, feed-back – FT3, FT4, iod.
Deficitul de iod reduce continutul de iod intratiroidian, creste raportul MIT/DIT, a T3/T4, scade
secretia de T4 si creste TSH-ul. Aceste fenomene, impreuna cu marirea volumului glandei – gusa –
reprezinta mijloace adaptative.
Excesul de iod duce initial la o crestere a organificarii pana la un punct critic. De la acest nivel
apare o inhibitie a acesteia si o scadere a hormonegenezei – efect Wolff- Chaikoff. Explicatia
fenomenului ar fi o inhibitie a generarii H2O2 de catre continutul mare intratiroidian de iod. Procesul
este tranzitoriu. In cazult tiroidei normale, apare un mecanism de “scapare” fata de efectul iodului.
“Scaparea” se produce prin inhibitia captarii iodului cu reducerea sa intratiroidiana, permitand
hormonogenezei sa se desfasoare normal. Cand glanda nu-i capabila de adaptare – tiroidita
autoimuna, dishormonogeneza – apare hipotiroidie indusa de iod. La alti bolnavi, iodul in exces
induce hipertiroidie – iod basedow – la bolnavii cu boala Graves-Basedow latenta, la cei cu gusi
nodulare sau cu tiroide aparent normale.
Alti factori reglatori – somatostatina, dopamina, estradiolul, VIP, NPY – neuropeptid Y, ANF –
factorul natriuretic atrial, NA – noradrenalina, EGF – epidermal growth factor, IGF, TNF – tumour
necrosis factor, citokinele.

Efectele intracelulare ale hormonilor tiroidieni

5
Dr. Sorin Gheorghe Bolog – BIOCHIMIE – curs VIII
Efectele intracelulare ale hormonilor tiroidieni sunt complexe. T4 este deiodat in celulele
receptoare ducand la formarea fie a T3 – fiind implicata 5’-monodeiodinaza, fie a tT4 – fiind implicata
5-monodeiodinazei. Rezulta prin acest mecanism aproximativ 40 microg T3 si 30 microg rT3.
T3 este hormonul activ. Acesta se fixeaza pe o proteina de transport si apoi migreaza in citozol
spre nucleul celular in care patrunde. Aici se fixeaza pe un receptor regland sinteza proteica. Exista
receptori nucleari in toate celulele din organism. In timp ce pentru ansamblul celulelor T3 este
hormonul activ, pentru celula tireotropa activ este si T4. In unele afectiuni grave se produce
preferential rT3, ca mijloc adaptativ – sdr de T3 scazut.

Consecintele metabolice ale actiunilor intracelulare ale hormonilor

tiroidieni

Exista numeroase rezultate metabolice ca efect al actiunii hormonilor tiroidieni. Dintre acestea
enumeram:
1. accelerarea sintezei majoritatii proteinelor enzimatice care explica cresterea consumului de oxigen
si calorigenezei, cresterea glicolizei, dar si a glicogenezei, cresterea lipogenezei si lipolizei.
2. reprimarea unor enzime – inosin-monofosfat DH, enzima ce controleaza sinteza TSH.
3. actiune facilitanta asupra SNS – actiune beta-stimulanta a T3 pe ansamblul receptorilor de acest tip.
Din aceste actiuni rezulta efectele asupra diverselor viscere, aparate si sisteme:
- Efect morfogenetic – maturarea SNC, procesul de crestere, de osificare si maturare.
- Aparatul cardiovascular – tahicardie, DC crescut, tahiaritmie in hiperfunctie si bradicardie, DC
scazut. BAV in hipofunctie.
- Sistem muscular – manifestari miasteniforme si decontractie rapida in hipofunctie, miotonie,
crampe, decontractie lenta in hipotiroidie.
- Sistem nervos – cu hiperexcitabilitate, agresivitate, nervozitate, stari confuzive, “nebunie” in
tireotoxicoza, apatie, lentoare ideativa, depresie in hipotiroidie.
- Tub digestiv – tranzit accelerat – scaune frecvente in hipertiroidie si constipatie in hipotiroidie.
- Hematopoeza – leuco- si neutropenie, trombocitopenie in hipertiroidie, anemie normo sau
macrocitara, normo sau hipocroma, majorata eventual cu hemodilutie in hipotiroidie.
- Termogeneza – hipersudoratie, sete, termofobie, extremitaticalde in hipertiroidie si frilozitate,
hipotermie in hipotiroidie.
- Tegumente si fanere – tegumente calde, fina, umede, albire precoce a parului in hipertiroidie
si tegumente infiltrate – mixedem, aspre, palid galbui – carotenodermie, par aspru, uscat in
hipotiroidie.
- Sistem osos – turn-over accelerat, ducand la osteoporoza si hipercalcemie in hipertiroidie, cu
incetinirea osificarii si hipercondensare diafizara in hipotiroidie.

Degradarea hormonilor tiroidieni

Degradarea hormonilor tiroidieni iodati are loc in ficat, rinichi si alte organe:
- Prin conjugare – in ficat T3 si T4 sunt conjugati cu ac glicuronic sau sulfuric, intrand in ciclul
entero-hepatic. T3 se reabsoarbe 100%, iar T4 doar 50%.
- Deiodare – circa ¾ din T4 se transforma in T3si rT3 prin 5’ deiodaza (2 tipuri) si 5 deiodaza.
Tipul 1 de 5’ deiodaza se gaseste in muschi, ficat, rinichi, iar tipul 2 in creier, hipofiza, tesut
adipos, placenta. Tipul 1 este inhibat de propiltiouracil si ac iopanoic.T3 se deiodeaza in DIT si
MIT in special in ficat – deiodare in trepte: T4 -> T3 -> DIT -> MIT -> tironina – To. Iodul rezultat
din deiodare, ajuns in plasma, poate fi recaptat de tiroida. Deiodarea 5’ sau 5 reprezinta un

6
Dr. Sorin Gheorghe Bolog – BIOCHIMIE – curs VIII
fenomen adaptativ. Foamea, inanitia, b consumptive deviaza transformarea T4 in T3 spre rT3.
Frigul stimuleaza transformarea T4 in T3.
- Decarboxilarea – duce la formarea de produsi biochimici inactivi biologic – tiroxinamina.
- Dezaminarea – duce la formarea de produsi ai ac acetic – TETRAC – ac tetraiodacetic si TRIAC –
ac triiodoacetic. Ambii mai au oarecare activitate biologica, putand fi folositi in terapeutica,
inclusiv in restabilirea feed-back-ului hipofizo-tiroidian.

Particularitati ale functiei tiroidiene in functie de varsta si starea

fiziologica

In perioada de fetus – spre saptamanile 18-22 TSH-ul fetal creste brusc, urmat de T4 si FT4,
fara relatie cu hormonemia materna. La termen, FT4 este mai crescut la copil decat la mama. T3 fetal
ramane scazut inainte de saptamana 30 si creste apoi pana la nastere. Conversia T4 se face
preferential in rT3.
In perioada de nou-nascut – imediat dupa nastere TSH creste de aproximativ 10 ori – in
primele 30 minute. Cresc T4 si FT4. Cresterea T3 pare independenta de TSH.
La femeia gravida – creste sinteza hepatica de TBG, creste hormonemia totala. FT4 si FT3
variaza intre limitele normale dar se noteaza o usoara ascensiune a lor in primele 5 saptamani si apoi
o reducere pana la nastere. TSH-ul diminua in primele 7 saptamani in relatie cu cresterea HCG, apoi
creste pana la nastere. Excretia urinara a iodurilor este crescuta. Volumul tiroidian creste in cursul
sarcinii, efect vizibil mai ales in zonele de carenta iodata.
La varstnici, clearance-ul metabolic al T4 se reduce, semiviata T4 se prelungeste. T4 si FT4
diminua fata de adultii tineri. Creste usor rT3. Variatiile T3 par totusi a fi in raport cu starile patologice
si nutritia, mai curand decat cu senescenta propriu-zisa. Scade receptivitatea receptorilor specifici
pentru hormonii tiroidieni.

Afectiunile produse de deficitul iodat

Afectiunile produse de deficitul de iod difera in functie de varsta:

- Din perioada fetala:
o Avort
o Deces la nastere
o Crestere a morbiditatii perinatale si in mica copilarie
o Cretinism endemic
 Neurologic – cu deficit mintal, surdo-mutitate, diplegie spastica, strabism
 Mixedematos – cu deficit mintal, nanism dismorfic, semne generale tip
hipotiroidian
- La nou-nascut:
o Gusa
o Hipotiroidism subclinic sau clinic manifest
- In perioda copilariei si adolescentei:
o Gusa
o Afectarea dezvoltarii fizice si mentale
o Hipotiroidism clinic manifest sau subclinic
- La adult:
o Gusa si complicatiile sale
o Intarziere mentala endemica
7
Dr. Sorin Gheorghe Bolog – BIOCHIMIE – curs VIII
o Hipotiroidie
o Reducerea fertilitatii
Termenul de “gusa” se refera la o marire a glandei tiroide fara insa a desemna si substratul
morfologic.
Necesarul de iod:
- Perioada pubertara, adolescenti, adulti – 150 microg/zi
- Femei gravide – 175 microg/zi
- Copii 0-6 luni – 90 microg/zi
- Copii 6 – 10 ani – 90 – 120 microg/zi
Exista si perioade critice- sarcina si alaptarea, precum si perioada 0-3 ani – perioada de
dezvoltare a creierului.
Carenta iodata este agravata de unele stari fiziologice sau asa numitii “alti factori gusogeni”:
sarcina – prin cresterea necesarului de iod si a clearance-ului renal al iodurii, unele alimente pe baza
de: crucifere, mei, manioc, carenta in seleniu, excesul de nitrati, ionii de calciu, Li, Cl, F, ac huminici.

Fiziopatologia gusii endemice

Gusa endemica este o maladie adaptativa fata de deficitul iodat.

Mecanismele adaptative includ cresterea raportului MIT/DIT, a T3/T4, scaderea T4 si cresterea
TSH si T3. Alaturi de cresterea volumului tiroidian – gusa, aceste mecanisme concura pentru
mentinerea eutiroidiei.
Carenta iodata severa depaseste limitele adaptative si apar diverse grade de hipotiroidie.

Consecintele deficitului iodat asupra sanatatii

La adulti:
- Gusa – carenta iodata determina aparitia gusii cu posibilitatea de nodularizare. Remanierele
intratiroidiene sunt polimorfe: proliferative, atrofice, cu aparitie de tesut cicatricial, dezvoltare
de chisti, hemoragii intrachistice, calcificari. Pe langa modificarile degenerative pot apare
unele proliferari cu caracter autonom, dand gusii aspect scintigrafic neomogen, cu zone “reci”
regresive si zone “calde” functionale. Spontan sau prin aportul iodat pot apare hipertiroidii.
- Gusa de sarcina este in parte o alta consecinta a deficitului iodat.
La adolescenti si copii:
- Pe langa cele mentionate mai sus se adauga problemele gusii pubertare si in mod deosebit
intarzierea mintala endemica.
La nou-nascuti:
- Hipotiroidia primara poate fi tranzitorie sau severa. Carenta iodata creste incidenta
hipotiroidismului congenital. In regiunile carentate in iod, screening-ul neonatal pentru
depistarea mixedemului congenital devine o necesitate.
In perioada fetala:
- Carenta iodata determina la fetus o intarziere in dezvoltarea mintala, secundara hipotiroidiei
materne si/sau fetale. Se noteaza deasemeni o diminuare a greutatii la nastere si o crestere a
mortalitatii perinatale. Drept consecinta a deficitului iodat in perioada fetala si neonatala este
aparitia cretinismului si retardarii mintale endemice.

8
Dr. Sorin Gheorghe Bolog – BIOCHIMIE – curs VIII
Tirotoxicozele

Tirotoxicozele reprezinta un complex de manifestari clinice datorat unui exces de hormoni

tiroidieni la nivel tisular, respectiv la nivel de receptor.
Termenul de tireotoxicoza este preferabil celui de hipertiroidie pentru ca nu orice exces de
hormoni tiroidieni inseamna numaidecat o hiperfunctie a glandei tiroide. Sunt situatii cand aceasta
este pusa in repaus sau chiar lipseste.
Clasificare:
1. Tireotoxicoze prin exces de TSH sau factori cu actiune tireotropa:
- TSH
o adenom hipofizar – cu hipofiza in situ/ectopic;
o secretie ectopica
o tulburari de receptivitate – lipsa feed-back – sdr Refetoff
- HCG
o Mola hidatiforma
o Coriocarcinom
o Carcinom embrionar testicular
- TSAb (TSI) – thyroid stimulating antibodies/thyroid stimulating immunoglobulines
o B Graves-Basedow-Parry si variantele sale – b Basedow postpartum, b Basedow
neonatala, fen Iod Basedow, gusa multinodulara basedowiata, sdr Marine Lenhart.
2. Tireotoxicoze prin secretie autonoma tiroidiana:
- Adenomul toxic unic – b Plummer
- Gusa multinodulara toxica – neautoimuna
- Cancerul folicular tiroidian
- Hipertiroidismul familial autosomal – dominant nonautoimun
- Hipertiroidismul congenital nonautoimun sporadic
3. Tirotoxicozele prin distructie tiroidiana si eliberare de hormoni:
- Tiroidita acuta microbiana
- Tiroidita subacuta de Quervain
- Tiroidita autoimuna – formele cu hipertiroidie – Hashimoto, tiroidita limfocitara a copilului si
adolescentului, tiroidita postpartum, tiroidita silentioasa.
- Tiroidita de iradiere
- Tirotoxicozele dupa ABC pentru chist tiroidian
- Tirotoxicozele tranzitorii dupa paratiroidectomie
- Cancerele secundare – mts – tiroidiene
4. Tirotoxicozele de natura exogena
- Tiroetoxicozele factice
- Iod – Basedow – exces de iod pe teren cu tulburari autoimune – prezenta TSI / exces de iod la
bolnavii cu adenom autonom tiroidian / exces de iod la subiectii cu tiroidita aparent indemna
(rar)
- “hamburgher thyreotoxicoza”
5. Tirotoxicoza prin secretie endogena, extratiroidiana de hormoni tiroidieni:
- Struma ovarii
- Mts functionale de cancer tiroidian
Formele comune de tirotoxicoza sunt: b Graves Basedow, adenomul toxic si gusa
multinodulara toxica. Celelalte forme sunt rare sau chiar exceptionale.
Clinic – comun tuturor acestor forme clinice este “sdr tireotoxic”, ansamblul de semne si
simptome datorate excesului de hormoni tiroidieni iodati sau hiperreactivitatii receptorilor:

9
Dr. Sorin Gheorghe Bolog – BIOCHIMIE – curs VIII
- Manifestari generale – pierdere in greutate, termofobie, hipersudoratie, polidipsie, astenie,
prurit, etc.
- Manifestari cardio-vasculare – tahicardie, sufluri arteriale sistolice, suflu tiroidian, FA, IC cu DC
crescut si viteza de circulatie crescuta, digitalo-rezistenta.
- Manifestari neuro-musculare si neuro-psihice – oboseala, nervozitate, iritabilitate,
instabilitate, tremuraturi ale extremitatilor, astenie musculara, semnul taburetului pozitiv.
Unele dintre aceste semne sunt exacerbate pana la paroxism in “criza tireotoxica” sau in
“tireotoxicoza apatica”.
- Manifestari cutanate si ale fanerelor – tegumente calde, umede, fine, onicholiza, prurit, par
moale si fin, uneori caderea parului, edeme la membrele inferioare.
- Manifestari digestive – apetit crescut, poliexoneratie – defecatie frecventa, hipermotilitate
intestinala, uneori icter.
- Manifestari genitale – diminuare potentei si ginecomastie la barbati; oligomenoree,
spaniomenoree, amenoree la femei.
- Manifestari osoase si osteoarticulare – osteoporoza cu dureri osoase generalizate, tasari
vertebrale, periartrita scapulo-humerala.

Hipotiroidia

Hipotiroidia este una din cele mai frecvente afectiuni tiroidiene cu predominenta la sexul
feminin. Comun tuturor formelor de hipotiroidie este sdr complex determinat de lipsa sau deficitul
actiunii hormonilor tiroidieni asupra diverselor metabolisme, aparate si sisteme. Pentru forma severa
de hipotiroidie se foloseste termenul de “mixedem”, oarecum impropriu deoarece aceasta inseamna
doar manifestarea cutanata a bolii.
Cauze:
- Hipotiroidia primara:
o De la nastere:
 Agenezia tiroidiana
 Ectopia tiroidiana
 Tulburari de hormonosinteza
 Carenta severa de iod
 Administrarea de iod radioactiv femeii gravide
 Blocaj prin ATS administrate femeii gravide
o Castigata post-natal:
 Tiroidita autoimuna – varianta atrofica
 Tiroidectomia chirurgicala
 Distrugerea tiroidei prin iod radioactiv
 Blocarea medicamentoasa – (ATS, perclorat, excesul de iod, aminoglutetimina,
etionamida, sulfamide, nitroprusiat de sodiu).
- Hipotiroidii secundare:
o Afectiunile ce afecteaza hipofiza si realizeaza un deficit primar de TSH – cei 9 I – infarct,
infiltrare, injurie, imunologic, iatrogen, infectios, idiopatic si izolat.
- Hipotiroidia tertiara:
o Afectiunile hipotalamice ce realizeaza un deficit primar de TRH – tumori, infectii, etc.

Hipotiroidia primara a adultului

10
Dr. Sorin Gheorghe Bolog – BIOCHIMIE – curs VIII
Consecintele deficitului de hormoni tiroidieni asupra diverselor aparate si sisteme,
metabolisme:
- Tegumente si fanere – infiltratie mucoida a tegumentelor, a mucoaselor, caroteno-dermie –
tenta galben ceroasa, par uscat si rar, unghii striate, casante.
- Aparat cardio-vascular – DC scazut, viteza circulatorie redusa, cord mare – infiltrat mucoid,
epansament pericardic, bradicardie, BAV sau BR, manifestari coronariene – angor, insuficienta
cardiaca.
- Aparat respirator – epansament pleural, peristaltism intestinal redus, constipatie, distensie
colica, hipotonie a veziculei biliare, calculoza biliara, sdr edemato-ascitic cu hepatomegalie.
- Sistem nervos – incetinirea functiilor intelectuale, “gauri de memorie”, sdr depresive,
parestezii ale extremitatilor, infiltrare mucoida a fibrelor musculare, sdr de canal carpian.
- Sistem muscular – atrofie musculara sau infiltrarea mucoida a muschilor – cu aspect
pseudoatletic, lentoare a contractiei si relaxarii musculare – cu alungirea duratei reflexogramei
achiliene, crampe musculare dureroase.
- Sistem osteo-articular – poliartralgii – “reumatism hipotiroidian”, cresterea densitatii osoase,
balonizarea seii turcesti.
- Hematopoeza – anemie normo- sau hipocroma, normo- sau macrocitara, masa sangvina
crescuta dar cu volum globular scazut, tulburari de coagulare cu defect de adezivitate
plachetara.
- Seroase – epansamente lichidiene bogate in mucopolizaharide si colesterol la nivelul
pericardului, peritoneului, pleurei, sinovialelor – poliserozite.
- Sistemul nedocrin – deficit suprarenalian, modificari hipofizare, afectare gonadica.
Metabolismul hormonilor suprarenalieni se modifica. Se realizeaza o insuficienta
suprarenaliana functionala si reversibila. Hipofiza se mareste prin hiperplazie tireotropa.
Stimularea TRH duce frecvent la aparitia unei hiperprolactinemii. La femeie apar anomalii ale
ciclului menstrual cu amenoree sau spaniomenoree, menoragii cu deficit luteal, sterilitate,
frigiditate, galactoree. La barbat, se noteaza frecvent tulburari ale dinamicii sexuale pana la
impotenta si alterari ale spermatogenezei. Saua turceasca se poate baloniza.
- Tiroidita autoimuna se poate asocia cu alte b autoimune realizand atingeri primare multiple
ale glandelor endocrine: suprarenalita,ooforita, orhita, pancreatita, etc.
Anomaliile metabolice sunt constante:
- Metabolismul glucidic – curba hiperglicemiei provocate este aplatizata, normala sau de tip
scadere a tolerantei la glucoza in functie de asocierea sau nu a unei afectari beta-insulare.
- Metabolismul lipidic – scaderea catabolismului explica hiperlipidemia si hipercolesterolemia.
Creste LDL- Col. In hipotiroidiile severe cresc si VLDL si TG din cauza depresiei activitatii
lipoproteinlipazei. HDL au concentratii variabile.
- Metabolismul proteic – se noteaza o depresie a sintezei proteinelor hepatice, dar si a
catabolismului lor. Se reduce transformarea carotenului in vitamina A. Carotenemia crescuta
explica tenta galbuie. Se reduce clearance-ul metabolic a ac uric cu hiperuricemie observata
mai ales la barbati. Scade masa proteica musculara. Apar anomalii in sinteza miozinei ce pot
explica anomalii ale contractilitatii miocardice.
- Metabolismul fosfocalcic – creste reabsorbtia digestiva a calciului, creste acretia osoasa si se
reduce osteoliza determinand o crestere a densitatii osoase. Scad hidroxiprolina si
osteocalcina. Bilantul calcic este pozitiv.
- Metabolismul energetic – consumul de O2 este redus. Scade MB, apare hipotermia.
Hipometabolismul general explica astenia fizica, intelectuala si sexuala a bolnavului, o
oarecare indiferenta pentru orice se petrece in jurul sau, scaderea memoriei, a spiritului de
initiativa, a atentiei. Somnolenta, frilozitatea, intoleranta la frig, incetinirea schimburilor
respiratorii, bradicardia, scaderea motricitatii intestinale traduc starea hipofunctionala
generala din hipotiroidie.
11
Dr. Sorin Gheorghe Bolog – BIOCHIMIE – curs VIII

Hipotiroidia secundara si tertiara a adultului

Reprezinta o stare in care tiroida este normala, dar functioneaza cu incetinitorul din cauza
lipsei de stimulare tireotropa. Infiltratia cutaneomucoasa este mai putin marcata, tegumentele sunt
decolorate prin lipsa actiunii melanotrope a ACTH. Concomitent se manifesta semne ale deficitului
altor axe – suprarenaliana, gonadica, somatotropa. Semnelor de tip hipotiroidian li se pot adauga
manifestari centrale de tip sdr tumoral hipofizar.

Hipotiroidia copilului

Hipotiroidia copilului poate fi castigata oricand in cursul copilariei.

Cauzele hipotiroidiei:
- Tulburari de morfogeneza – agenezia, ectopia - sunt mai frecvente la sexul feminin. Reprezinta
aproximativ 75% din cauzele de hipotiroidie congenitala. In caz de ectopie hipotiroidia este de
obicei moderata.
- Tulburarile de hormonogeneza – reprezinta aproximativ 10-15% din cazurile de hipotiroidism
congenital. Reprezinta deficite enzimatice innascute ale sintezei h tiroidieni. Cele mai
importante sunt:
o Defecte ale transportului de iod – rare. Se transmite recesiv-autosomal.
o Defecte de organificare a iodului. Se caracterizeaza prin anomalii ale peroxidazei si ale
sistemului de generare a H2O2. Se transmite recesiv autosomal. Au fost descrise mai
multe mutatii ale genei peroxidazei. Este impiedicata iodarea radicalilor tirozinici ai Tg.
Una din manifestarile clinice ale defectului de organificare este sdr Pendred
caracterizat prin gusa, hipotiroidie, surditate senzorio-neurala congenitala.
o Defectul in sinteza sau mecanismul de cuplare al Tg. Se transmite autosomal recesiv. S-
au descris numeroase mutatii responsabile de anomaliile structurale ale Tg. Anomaliile
pot interesa aa sau carbohidratii structurali. Din punct de vedere clinic este vorba de
subiecti cu gusa si hipotiroidie severa si concentratii plasmatice ale Tg nule sau
normale dar cu structura anormala.
o Defectul de eliberare – peptide serice iodate anormale – se caracterizeaza prin
hipotiroidie, gusa si valori crescute serice de iodoproteine anormale (cromatografie).
o Defectul de deiodare – MIT si DIT generate prin proteoliza Tg in timpul eliberarii T3 si
T4 nu pot fi deiodate. Recircularea si conservarea iodului este deficitara. Se ajunge la o
pierdere excesiva de MIT si DIT, cu status hipotiroidian si gusa. Se transmite autosomal-
recesiv.
o Insensibilitatea la TSH este datorata unei mutatii in domeniul extracelulara receptorului
TSH. Pacientii nu au gusa, iar tiroida nu raspunde nici la TSH endogen, nici la cel
exogen. Hipotiroidia este de obicei frusta. Uneori subiectii pot fi chiar eutiroidieni prin
cresterea compensatorie de TSH. Un asemenea tip de anomalie se poate nota in
pseudohipoparatiroidia tip Ia.
o Hipotiroidia centrala – se observa la aproximativ 5% din cazuri. De obicei se asociaza cu
alte deficite trope. Se observa malformatii congenitale ale liniei mediane ale sistemului
nervos central, in sdr de displazie septo-optica, tumori hipotalamo-hipofizare,
traumatisme la nastere. S-au notat si anomalii structurale ale TSH.
o Deficitul sever de iod – poate produce hipotiroidie congenitala. Se intalneste in
regiunile carentate sever in iod si induce cretinism endemic mixedematos cu tablou de

12
Dr. Sorin Gheorghe Bolog – BIOCHIMIE – curs VIII
tip hipotiroidian sau cretinism neurologic – cu surdo-mutitate, deficit mintal,
spasticitate. Prevalenta unuia sau altuia din cele 2 tipuri este determinat geografic.
Forma mixedematoasa pare predominata in zonele cu deficit concomitent de seleniu,
producandu-se un exces de H2O2 care determina distructia tiroidei.
o Aproximativ 10% din hipotiroidismul congenital este tranzitoriu si se datoreaza Ac
blocanti antireceptori TSH materni transferati fatului, ingestiei materne de compusi cu
proprietati antitiroidiene – iod in cantitati mari, ATS, etc.), prematuritatii cu imaturitate
hipotalamica.
Clinic:
- Hipotiroidia congenitala este boala endocrina pediatrica cea mai frecventa.
- La nastere tabloul clinic este foarte variat, mergand de la aspect absolut caracteristic pana la
aparenta normala, fiind necesare saptamani sau luni pana ce dgn clinic poate fi evocat. NN
hipotiroidian poate fi postmaturat – VG > 42 sapt., supraponderal GN>4000g, hipoterm, cu
piele rece, edeme periferice, distensie abdominala, FP > 5 mm in diametru, FA larga, nas
trilobat, hipertelorism, macroglosie, icter prelungit > 3 zile, dificultati de alaptare, letargie,
cianoza. Ulterior apare constipatie, abdomen destins, apare hernie ombilicala, hipotonie
generala, tegumente infiltrate – mixedem care devin galben carotinemice, voce ragusita. Copil
foarte paros. Parul neonatal si lanugo sunt abundente; perii sunt asprii, grosi, Pe masura ce
copilul inainteaza in varsta apar noi semne – intarziere in dezvoltarea psihomotorie: nu tine
capul ridicat la 3 luni, aparitia dentitiei este retardata, nu sta in sezut la 6 luni, nu face primii
pasi, nu pronunta primele cuvinte la varstele normale. Intarzierea cresterii este elementul
major al tabloului clinic; persista proportiile juvenile ale corpului. Varsta osoasa este intarziata;
apare disgenezia epifizara. Curba de crestere se indeparteaza din ce in ce mai mult de
mediana. Apare un nanism dismorfic cu brahischelia segmentului inferior. Mersul este leganat
– “mers de rata”. Dentitia permanenta este de asemeni intarziata. Dezvoltarea intelectuala
este afectata de la aspect de cretinism mixedematos, informele severe ale bolii, la diversele
greade de reducere ale QI, in formele medii sau frustre. Maturarea sexuala este de obicei
intarziata, dar sunt si cazuri cu pubertate precoce.
- Examenul clinic al tiroidei este important – poate lipsi – agenezie, ectopie, distructie sau este
marita – gusa, in caz de carenta iodata, administrare de gusogene, tulburari de
hormonosinteza. Gusa este de obicei difuza, adesea avand un caracter familial.

Tema optionala – rezumatul cursului.

13