Principii de lifestyle in pre

si postmenopauza dr. Alexandra-Daniela Cazan

Medic specialist endocrinolog
Structura cursului
1. Capitolul 1 – Notiuni gnerale de anatomie
2. Capitolul 2 - Fiziologia hormonilor
3. Capitolul 3 - Premenopauza
4. Capitolul 4 – Menopauza
5. Capitolul 5 – Reguli igieno-dietetice in perioada de pre si
postmenopauza
6. Capitolul 6 – Activitatea fizica
7. Capitolul 7 – Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientelor aflate in
peri si postmenopauza
Capitolul 1
Notiuni generale
de anatomie
Puncte de parcurs
a) Ce este hipotalamusul?
i. Localizare
b) Ce este hipofiza?
i. Localizare
ii. Legatura dintre hipotalamus-hipofiza
c) Anatomia ovarului
Ce este hipotalamusul?

• Hipotalamusul este o componenta

a creierului, situat la baza
acestuia, pe linia de mijloc.
• Este practic un conglomerat de
celule nervoase adunate in nuclei,
fiecare nucleu cu un rol diferit.
Ce este hipofiza?

• Hipofiza (sau glanda pituitara) este o

glanda endocrina a carei activitate
este in subordinea hipotalamusului.
• Este situata imediat sub hipotalamus,
de care este si legata in mod direct
prin tija pituitara.
• Este situata central, proiectia ei fiind
intre sprancene.
• Are marimea unei boabe de fasole.
• Este formata dintr-un lob anterior si unul posterior.
Legatura dintre hipotalamus-hipofiza
• Hipotalamusul si hipofiza au o legatura
anatomica directa, prin vase de sange.
• La baza hipotalamusului exista un ghem
capilar in care se varsa hormonii de la nivelul
hipotalamusului. Din acestea pornesc vase
de sange care transporta hormonii in lobul
anterior al hipofizei.
• In lobul anterior se recapilarizeaza. Tot acolo,
hipofiza isi va varsa hormonii proprii ca
raspuns la comanda hipotalamusului.
Legatura dintre hipotalamus-hipofiza

• Un alt grup de celule nervoase din

hipotalamus se vor prelungi prin axoni in mod
direct pana in lobul posterior al hipofizei,
unde vor depozita un hormon numit ADH.

• La nevoie, din lobul posterior se va elimina

ADH direct intr-un ghem capilar aflat in lobul
posterior.
 Anatomia ovarului
• Ovarele sunt organe pereche situate la nivel
pelvin, intraperitoneal.

• Ovarul este singurul organ cu adevarat

intraperitoneal, restul organelor abdominale
fiind doar invelite de peritoneu.

• Structura interna a ovarului cuprinde:

o O portiune periferica unde exista un

numar mare de foliculi ovarieni in diferite
stadii de dezvoltare.

o O portiune centrala a ovarului care

contine vase de sange, responsa bile
pentru aprovizionarea cu nutrienti,
respectiv transportul hormonilor.
Capitolul 2

Fiziologia
hormonilor
Puncte de parcurs
1) Genralitati despre felul in care functioneaza hormonii
a) Ce este o glanda endocrina? Care este diferenta intre endocrin si exocrin?
b) Cum functioneaza hormonii?
2) Functiile hipotalamusului
3) Functiile hipofizei - hormonii hipofizari
4) Functiile ovarului
5) Evolutia functionala a ovarului cu varsta
a) La nastere
b) La pubertate
c) Perioada fertila - Ciclul menstrual
6) Recapitulare
Ce este o glanda endocrina?
Glanda endocrina este o glanda care isi
varsa produsul de secretie (hormonul)
DIRECT IN SANGE.
Glandele endocrine din corp sunt:

Hipotalamusul Timusul

Hipofiza Glanda suprarenala

Glanda pineala Ovarul

Tiroida Testicolul

Paratiroidele Coada pancreasului

Care este diferenta intre o glanda
endocrina si una exocrina?
Glanda exocrina isi varsa produsul de
secretie printr-un canal intr-o cavitate sau
in exterior.
Ce putem considera glanda exocrina?

Glandele Glandele
salivare lacrimale

Stomacul Glandele
sudoripare
Capul si corpul Glandele
pancreasului seboreice

Ficatul (prin Glanda mamara

secretia biliara) (prin secretia
lactata)
Exista si glande cu functie dubla (exo- si
endocrina)?

Glanda Functia EXOcrina Functia

ENDOcrina

DA!! Pancreasul Capul si corpul Coada secreta

produc enzime hormini pregum
Exista organe care au proprietatea atat de a
digestive insulina, glucagon
produce hormoni, cat si de a deversa un
produs de secretie intr-o cavitate.
Ovarul Produce ovule Secreta estrogen,
Iata cateva exemple: progesteron

Tesicolul Produce Secreta testosteron

spermatozoizi
Cum functioneaza hormonii?
• Hormonii functioneaza dupa o ierarhie bine stabilita.
• Hipotalamusul si hipofiza secreta hormoni de control care
vor stimula glanda tinta sa produca propriul ei hormon in
raspuns.
• Cand concentratia hormonului tinta ajunge la nivelul
necesar, hipotalamusul si hipofiza isi scad secretia de
hormoni stimulatori.
Cum functioneaza hormonii?
• Exemplu:
 Hipotalamusul secreta TRH (hormon de
stimulare pe linie tiroidiana).

 Hipofiza raspunde prin secretie de TSH

(hormon de stimulare directa a tiroidei).

 Tiroida raspunde prin secretie de FT4.

 Cand FT4 ajunge la o concentratie

suficienta, hipotamusul isi scade din secretia
TRH, iar hipofiza nu mai secreta TSH.
Functiile hipotalamusului
Hipotalamusul este un conglomerat de celule
nervoase cu numeroase functii, adunate in
nuclei, fiecare nucleu fiind responsabil de o
functie importanta a corpului:
 Secreta hormonii care stimuleaza si inhiba functia
glandei hipofize

 Produce in mod direct hormonul antidiuretic.

 Contine centrul de termoreglare fiind responsabil

de temperatura corpului

 Contine centrul setei, fiind responsabil de cantitatea de lichide consumate

 Contine centrul de comportament sexual.

 Contine centrul de satietate fiind responsabil de cantitatea de mancare ingerata

Importanta hipotalamusului
 Mentine constanta temperatura corpului
• !!!!! Exemplu practic : bacteriile si virusurile
actioneaza prin diferite substante numite
chemotoxine la acest nivel pentru a determina
febra.

 Este direct implicat in cantitatea de alimente si

lichide ingerate.

• !!! Exemplu practic: in boala Alzheimer cand

este atins acest centru hipotalamic, persoana
nu mai simte foame, sete.
Importanta hipotalamusului
 Secreta hormonii care controleaza glanda
hipofiza. In acest fel, detine cel mai inalt
control al tuturor glandelor endocrine din
corp.

 Este implicat in comportamentul sexual.

 Prin hormonul antidiuretic controleaza

cantitatea de apa eliminata de rinichi.
Functiile hipofizei
Principala functie a glandei hipofize este
secretia si eliberarea de hormoni care
controleaza glandele endocrine si exocrine
situate inferior ei.
Cateva astfel de exemple:
1. Hormonul de crestere – actioneaza la
nivelul oaselor lungi stimuland
cresterea in inaltime
2. Prolactina – secretata in timpul sarcinii
si lactatiei, stimuleaza dezvoltarea
glandei mamare si secretia lactata.
3. TSH – stimuleaza volumul si functia
glandei tiroide.
Functiile hipofizei
• ACTH – stimuleaza volumul si functia
glandei corticosuprarenale, stimuland
(printre altele) productia de cortizol.
• FSH
 stimuleaza dezvoltarea foliculilor
ovarieni la femeie.
 Stimuleaza spermatogeneza la
barbati.
• LH
 Stimuleaza ovulatia si secretia de
progesteron.
 Stimuleaza secretia de testosteron.
Functiile ovarului
Ovarul are 2 functii principale:
1. Functia exocrina
a) Producerea si eliberarea de ovule cu mentinerea fertilitatii.
2. Functia endocrina
a) Secretia de estrogen, hormonul ESENTIAL feminin.
b) Secretia de progesteron
i. rol de sistem tampon al estrogenului
ii. mentine sarcina.
Care este istoria functiei
ovarului?
 La nastere, fiecare ovar are un numar
LIMITAT de foliculi, numar care depinde de
mai multi factori.

 Foliculii ovarieni sunt INACTIVI din punct de

vedere al producerii de ovule si a secretiei
hormonale.
Cand incepe activitatea
ovarului?
 La atingerea unui anumit grad de dezvoltare,
Hipotamusul incepe secretia unui hormon
numit GnRH, hormon care actioneaza asupra
glandei hipofize.

 Glanda hipofiza raspunde la acest hormon prin

secretie de FSH (hormon
FOLICULOSTIMULATOR).
Ce inseamna acest lucru?

 Activarea hipotalamusului cu raspunsul

secundar al glandei hipofize marcheaza de fapt
DEBUTUL PUBERTATII.
Ce se intampla in continuare?

 La pubertate, sub influenta FSH, incepe

dezvoltarea foliculilor ovarieni in periferia
ovarului.

 Foliculii sunt responsabili cu secretia

ESTROGENULUI, hormon care va fi
responsabil de aparitia sexualizarii .
Care este urmarea?
Ce presupune sexualizarea?
 Cresterea si dezvoltarea sanilor;
 Aparitia parului axilar si pubian;
 Subtierea vocii;
 Depunerea de tesut adipos preponderent in
regiunea bazinului;
 Bazinul se lateste;
 Apar primele semne de atractie fata de sexul
opus;
 Aparitia menstruatiei.
 Ciclul menstrual
Ce este ciclul menstrual?
• Reprezinta toate modificarile hormonale si fizice care se produc
intre 2 menstruatii.

Care este durata unui ciclu menstrual?

• In general un ciclu menstrual are o durata de 28 zile.

• Poate fi variabil de la o femeie la alta (de exemplu, unele femei

au ciclul menstrual de 25 de zile, altele de 30 zile).

• Un ciclu menstrual este considerat a fi in limite normale daca are

o durata de 24-35 zile, daca nu variaza mult de la o luna la alta.

Diferenta intre ciclul menstrual si menstruatie:

• Menstruatia este intervalul de cateva zile in care mucoasa
uterina se descuameaza si se elimina din corp, eveniment insotit
si de sangerare.
Ciclul menstrual

 In fiecare luna (prin urmare cu fiecare

menstruatie), sub influenta FSH, se slecteaza
aprox. 10 foliculi, care se vor dezvolta si vor
secreta estrogen.
 Din acestia doar 1, se va dezvolta si se va rupe
eliminand ovulul.
 Restul pana la 10 involueaza.
Ciclul menstrual
 Ruperea foliculului ovarian cu eliminarea ovulului
se produce prin secretia unui alt hormon de la
nivelul glandei hipofize, numit LH (hormon
luteinizant).
 Cum se intampla acest lucru?
 Hipofiza si hipotalamusul sesizeaza
cresterea de estrogen
 La un anumit nivel prag, aproximativ in ziua
14 de ciclu menstrual, se va secreta o
cantitate mare de LH care va rupe foliculul
dominant si va elibera ovulul in trompa
uterina.
Ciclul menstrual

 Dupa eliminarea ovulului, ce ramane din

foliculul ovarian se umple cu grasime si devine
CORP GALBEN.

 Corpul galben sufera anumite modificari in

structura lui si dobandeste capacitatea de a
produce Progesteron.
Recapitulare:
Recapitulare:
1. Glandele endocrine isi varsa produsii de secretie, anume
hormonii, direct in sange.

2. Hormonii sunt secretati dupa un sistem ierarhic. Unele

glande controleaza functia altor glande endocrine.

3. Glanda endocrina care detine controlul tuturor celorlalte

glande este hipotalamusul.

4. Hipotalamusul detine alte roluri importante, precum cel de

control al temperaturii corpului, al activitatii sexuale, al
simtului satietatii sau setei.
Recapitulare:
5. Prin legatura directa cu hipofiza, hipotalamusul controleaza
practic activitatea restului glandelor endocrine.

6. Ovarul are 2 functii:

a) Functia exocrina: de producere de ovule.

b) Functia endocrina: de secretie de estrogen si

progesteron.

7. Foliculii ovarieni situati la periferia ovarului sunt cei

responsabili de producerea ovulului si de secretia
hormonala.

8. Numarul de foliculi este MAXIM la nastere si incepe sa

scada incepand cu pubertatea.
Recapitulare:
9. Numarul de foliculi este LIMITAT si este variabil de la
o femeie la alta.
10. In fiecare luna se selecteaza 10 foliculi, care se
dezvolta sub influenta FSH. Din acestia, doar 1 se va
dezvolta pana la capat. Restul vor involua.
11. Inseamna ca lunar se pierd aproximativ 10 foliculi.
12. Cand foliculul a secretat un nivel suficient de estrogen,
hipofiza elibereaza o cantitate mare de LH, care rupe
foliculul eliberand ovulul.
13. Ce ramane din folicul se transforma in corp galben,
care capata proprietatea de secretie de progesteron.
 Capitolul 3
Premenopauza
Puncte de parcurs
1. Ce este premenopauza
2. Cand debuteaza premenopauza
3. Simptome si semne clinice sugestive acestei perioade
4. Cum evolueaza ciclul menstrual in perimenopauza?
5. Riscuri ale modificarilor hormonale in aceasta perioada
Ce este premenopauza?

Reprezinta perioada de timp in care

ovarul isi pierde incetul cu incetul
capacitatea de a produce ovule si de a
secreta estrogen, pana la oprirea
definitiva a ciclului menstrual.

 Este de fapt o perioada de tranzitie marcata de scaderea

progresiva a numarului de foliculi ovarieni.
 Foliculii ramasi devin insuficienti pentru a mai asigura cantitatea
necesara de hormoni.
Cand debuteaza premenopauza?
 SA NE AMINTIM:
 Pornim de la premisa ca fiecare femeie are numarul propriu de foliculi ovarieni.
 Cu cat numarul de foliculi ovarieni este mai mic, cu atat se va termina mai repede.
 Prin urmare, daca numarul de foliculi este mai mic, premenopauza se va instala la o varsta
mai tanara.

 Fiind un proces progresiv si lent, se considera ca simptomele pot

aparea cu pana la 10 ani pana la oprirea definitiva a ciclului
menstrual .
Cum se manifesta?

 Sensibilitate psiho-emotionala
crescuta

 Irascibilitate

 Depresie

 Tulburari de somn

 Astenie, fatigabilitate
Cum se manifesta?
 Tulburari de tranzit intestinal

 constipatie cronica

 alternanta intre constipatie si diaree..

 Debutul sau accentuarea sdr. de intestin

iritabil

 Accentuarea bolii hemoroidale sau

varicoase.

 Apetit crescut pentru carbohidrati

 Tendinta la crestere in greutate

 Accentuarea retentiei hidro-saline

Cum se manifesta?

 Diferite tulburari de ciclu menstrual

− Sdr. Premenstrual;
− Ciclu menstrual neregulat

 Cresterea incidentei fibroamelor

uterine

 Mastoza fibro-chistica

 Aparitia primelor bufeuri

Cum evolueaza ciclul menstrual in
premenopauza?

Etapa ciclurilor
• Etapa practic neregulate • Oprirea ciclului
asimptomatica menstrual pe o perioada
• Cicluri menstruale tot de pana la 1 an. Ciclul
mai rare, cu alternante poate fi inca declansat
de flux. prin administrarea de
Progesteron.

Etapa ciclurilor Amenoreea

anovulatorii terminala
De ce apar aceste modificari?

• Pe masura inaintarii in
varsta, ovarul nu mai
poate secreta estrogen 4.5 Estradiol Progesteron
4
si progesteron in cantitati
3.5
care se fie echilibrate 3
intre ele. 2.5
2.5 2.5

2 1.8
• In mod normal, in a doua 1.5
1
parte a ciclului menstrual 1
0.5
se secreta o cantitate
0
mai mare de Normal Ciclu anovulator etapa ciclurilor Amenoree
progesteron. postovulator neregulate terminala
De ce apar aceste modificari?
• In prima etapa, scazand
numarul de foliculi, nu se
4.5 Estradiol Progesteron
mai atinge nivelul de 4
estrogen necesar 3.5
declansarii LH. 3
2.5 2.5
2.5
2 1.8
• Prin urmare, nu se mai 1.5
produce ovulatia. 1
1

Nemaiavand ovulatie, nu se 0.5

mai produce corp galben, 0
Normal Ciclu anovulator etapa ciclurilor Amenoree
deci se pierde treptat postovulator neregulate terminala
Progesteronul.
De ce apar aceste modificari?
• Rolul Progesteronului in
cazul de fata este sa 4.5 Estradiol Progesteron
functioneze ca un sistem 4
tampon pentru estrogen. 3.5
3
2.5 2.5
2.5
• In continuare, cand nivelul 2 1.8
progesteronului ajunge la 0 1.5
1
si nivelul de estrogen scade 1
mai tare, ciclurile devin 0.5
0
neregulate. Normal Ciclu anovulator etapa ciclurilor Amenoree
postovulator neregulate terminala
De ce apar aceste modificari?

4.5 Estradiol Progesteron

• In timp pe masura ce si 4
estrogenul se apropie de 3.5
3
nivelul 0, ciclurile se raresc 2.5 2.5
2.5
pana la disparitia lor 2 1.8
completa. 1.5
1
1
0.5
0
Normal Ciclu anovulator etapa ciclurilor Amenoree
postovulator neregulate terminala
Riscuri ale dezechilibrului
intre estrogen si progesteron
• Mastoza ficrochistica, avansul
fibroadenoamelor mamare
• !!!! Glanda mamara este hormon-
dependenta.
• Nodulii mamari, mastoza
fibrochistica sub influenta
estrogenului netamponat de
progesteron, pot degenera malign.

!!! Dupa varsta de 40 ani este OBLIGATORIU screening-ul mamar prin

ecografie mamara si mamografie.
Riscuri ale dezechilibrului
intre estrogen si progesteron

• Mucoasa uterina si miometrul sunt

la fel de sensibile la dezechilibrul
dintre estrogen si progesteron.
• Una din consecinte este aparitia
fibroamelor uterine.

!!! Sangerarile menstruale exagerat de abundente sunt sugestive.

Ecografia endovaginala este esentiala in monitorizare!
Recapitulare
1. In fiecare luna se pierd aproximativ 10 foliculi.
2. Numarul de foliculi este LIMITAT si este variabil
de la o femeie la alta. Inseamna ca femeile nu
intra la aceeasi varsta in premenopauza si
menopuza.
3. Foliculul este responsabil atat de producerea
ovulului cat si de secretia de estrogeni.
4. Scaderea progresiva a numarului de foliculi
ovarieni duce la un moment dat la un nivel
insuficient de estrogen si progesteron deoarece
foliculii ramasi nu mai pot asigura cantitatea
necesara de hormoni.
Recapitulare
5. Procesul de pierdere foliculara este unul de lunga
durata iar durata de timp pana la oprirea definitiva a
ciclului menstrual se numeste PREMENOPAUZA.

6. In premenopauza, ciclul menstrual sufera modificari,

de la ciclul anovulator, la ciclu menstrual neregulat
cu tendinta de rarire a frecventei menstruatiilor pana
la oprirea definitva a acestora.

7. Ca o consecinta a ciclului anovulator, primul hormon

care scade notabil este Progesteronul (deoarece el
este secretat de corpul galben, tot timpul DUPA
ovulatie).
Recapitulare
8. Cand nivelul de progesteron ajunge la 0 si pe
masura ce scade si nivelul de estrogen, ciclurile
devin neregulate pana la oprirea acestora.

9. Simptomele aparute in perioada premenopauzei

sunt variate, de la tulburari de somn si iritabilitate
la tulburari de tranzit intestinal, accentuarea
retentiei de apa, crestere in greutate.

10. Dezechilibrul hormonal debutat in premenopauza

creste riscul unor patologii precum mastoza
fibrochistica, noduli mamari, fibroame uterine,
tumori de col uterin, motiv pentru care urmarirea
regulata este OBLIGATORIE.
Capitolul 4
Menopauza
Structura capitolului
1. Ce este menopauza?
2. Cand debuteaza menopauza?
3. Simptome si semne clinice sugestive acestei perioade
a) Buferurile – ce sunt si de ce apar?
b) Modificari secundare ale organismului
c) Riscuri pentru starea de sanatate
Ce este menopauza?

 Practic, este iesirea la pensie a

ovarului.
 Acesta nu va mai putea sa isi exercite
functia exocrina (producerea de ovule)
si functia endocrina (secretia
hormonala).
Ce este menopauza?

 CLINIC se caracterizeaza prin lipsa

ciclului menstrual pentru o perioada
de CEL PUTIN 1 AN DE ZILE.
Ce este menopauza?

 Lipsa estrogenului este

ELEMENTUL CHEIE care va duce
la toate modificarile tipice din
menopauza.
Prin urmare:
 Lipsa estrogenilor este elementul
hormonal care defineste
menopauza.
 Fiecare femeie va intra la
menopauza cand i se epuizeaza
rezerva de foliculi, respectiv nu mai
are suficient estrogen in organism.
 Femeile intra la menopauza la
varste diferite (unele la 30 ani,
altele la 55 ani).
Cand putem spune ca s-a
instalat menopauza?

 Cand exista mai mult de 1 an

de zile fara ciclu menstrual si
cand nu putem obtine
menstruatia cu medicamente
precum Duphaston.
Ce sunt bufeurile?

 Sunt episoade de caldura intensa

resimtita in jumatatea superioara a
corpului, care sunt urmate de roseata
si apoi de transpiratii in acelasi
teritoriu.
Ce le caracterizeaza?
 Episoadele au debut brusc.
 Variaza ca numar si ca intensitate de la
o femeie la alta.
 !!!! Noaptea se manifesta preponderent
prin transpiratii abundente axate in
principal la nivelul scalpului, cefei,
toracelui anterior.
 Frecventa si intensitatea pot afecta
considerabil calitatea vietii.
Cum si de ce apar?

 Lipsa de estrogeni duce la un

dezechilibru al sistemului vegetativ
simpatic

Sistemul vegetativ simpatic este responsabil

de eliberarea necontrolata a Adrenalinei si
Noradrenalinei.
Cum si de ce apar?

 Excesul de Adrenalina si Noradrenalina

va avea urmatoarele efecte asupra
vaselor de sange si starii generale:

 Vasodilatatie
 Cresterea circulatiei cu roseata
secundara
 Cresterea temperaturii cu
transpiratii secundare
 Cresteri ale tensiunii arteriale
si/sau pulsului
Ce alte modificari apar dupa
instalarea menopauzei?
 Lipsa estrogenului duce la degradarea accelerata a
colagenului.
 Colagenul se gaseste in organism in multiple
organe:

 In derm (stratul mijlociu al pielii), asigura tonicitatea

pielii.

 Tot in derm exista si elastina, care se degradeaza in

acelasi ritm ca si colagenul.

 Efectul acestui fenomen este: Accentuarea ridurilor si

aparitia de riduri noi
Ce alte modificari apar dupa
instalarea menopauzei?
 In os, colagenul asigura structura de rezistenta
a acestuia, structura intarita prin depunerea
cristalelor de hidroxiapatita.

 Structura mai precara a osului nu va permite

nici mineralizarea lui

 Efectul acestui fenomen este:

Pierderea masei osoase cu

aparitia osteoporozei
Ce alte modificari apar dupa
instalarea menopauzei?
 Colagenul este proteina principala din
structura muchiului.
 Efectul degradarii accentuate a acestuia este: Pierderea masei musculare
Ce urmari are pierderea masei
musculare?
Pierderea masei musculare

Scaderea metabolismului

Crestere in greutate cu depunere de tesut adipos

in special pe abdomen => obezitate abdominala
Efecte secundare ale obezitatii abdominale

 Cresterea incidentei dislipidemiilor si

evenimentelor cardiovasculare precum
INFARCT MIOCARDIC, AVC
 Cresterea incidentei HTA
Efecte secundare ale obezitatii abdominale

 Cresterea incidentei Prediabetului si

Diabetului zaharat tip 2 sau
decompensarea diabetului preexistent
Efecte secundare ale pierderii
tonusului muscular:

 Incontinenta urinara
 Cresterea incidentei infectiilor
urinare prin atrofia mucoasei
uretrale care favorizeaza
proliferarea bacteriilor.
Efectele ginecologice asociate
deficitului de estrogeni

Consecinte:
 Discomfort, intepaturi, uneori
sangerari
 Durere la contactul sexual
Recapitulare
1. Putem spune ca menopauza s-a instalat in
momentul in care trece mai mult de 1 an de
zile fara sa exista ciclu menstrual.

2. Hormonal: ovarul nu mai poate secreta

deloc estrogeni.

3. Unul din simptomele cele mai deranjante la

menopauza sunt bufeurile.

4. Motivul aparitiei lor este dezechilibrul

sistemului vegetativ generat de lipsa
estrogenului.
Recapitulare
5. Bufeurile sunt episoade de caldura urmata de
roseata si transpiratii in jumatatea de sus a
corpului. Pot aparea de mai multe ori/zi.

6. Noaptea bufeurile se manifesta preponderent ca

transpiratii profuze.

7. Lipsa estrogenului din organism este elementul

care determina o sumedenie de modificari.

8. Prin degradarea marcata a colagenului se pierde

fermitatea pielii generand o accentuare a ridurilor.
Recapitulare
9. Degradarea accentuata a colagenului din os
favorizeaza aparitia osteoporozei.

10. Din acelasi motiv se pierde masa musculara cu

scaderea metabolismului bazal.

11. Secundar scaderii metabolismului bazal apare

cresterea in greutate cu depunerea de tesut
adipos la nivel abdominal, nu pelvin.

12. Postmenopauza creste riscul de mortalitate

cardiovasculara prin accentuarea dislipidemiei
mixte, a HTA, aparitia mai rapida a cardiopatiei
ischemice.
Recapitulare
13. Pierderea masei musculare si acumularea de
tesut adipos abdominal genereaza rezistenta la
insulina, cu cresterea riscului de prediabet, diabet
zaharat tip 2 sau accentuarea diabetului
preexistent.
14. Pierderea estrogenului determina atrofierea
mucoasei uretrale cu cresterea incidentei
infectiilor urinare.
15. Pierderea tonusului muscular la nivelul
sfincterelor determina incontinenta urinara.
16. Atrofia mucoasei vaginale genereaza discomfort
la acest nivel.
Capitolul 5
Reguli igieno-dietetice in
perioada de pre- si
postmenopauza
Puncte de interes
1) Ce este bioritmul?
2) Cum evolueaza metabolismul in functie de acest bioritm?
3) Informatii despre glucide
4) Informatii despre lipide
5) Hidratarea
6) Alte lucruri interesantedemonstrate stiintific
Ce este bioritmul?
Este felul organismului de a-si asigura rezerva
energetica in functie de momentul zilei si
programul de somn.
• Dimineata, nevoia de energie este mare pentru a
putea merge, munci etc.
• Seara, organismul nu necesita energie deoarece
se pregateste pentru somn, insa isi poate face
rezerve energetice (depozitul de grasime).

Cine este responsabil de cea mai mare parte

de metabolism (de arderi)?
MUSCHIUL STRIAT
Cum evolueaza metabolismul
in functie de acest bioritm?
• Dimineata: organismul va avea metabolismul mai
mare dimineata pentru a asigura energia
necesara.
• Seara: seara metabolismul este scazut si
energia care revine din alimentatie este
transformata in depozit de grasime care poate fi
folosit ulterior la nevoie.

Concluzie:
 aportul mai mare de alimente seara determina
acumularea de depozite de grasime.
 In postmenopauza, prin pierderea masei
musculare, metabolismul scade in plus
Cum ramane cu alimentatia?
 Studiile de siguranta cardiovasculara au aratat ca
un consum de zahar in exces creste riscul de boli
cardiovasculare fiind asociat atat cu greutatea mai
mare, cat si cu dislipidemiile si stresul oxidativ.
 Ultimele ghiduri elaborate de Asociatia
Cardiologilor Americani, cat si Asociatia
Diabetologilor Americani recomanda excluderea
zaharului din alimentatie.
Ce se intampla cu zaharul?
 Zaharul stimuleaza secretia de insulina.

 Dupa ce ajunge in sange o parte este captat de muschi

si folosit pe post de energie in activitatea fizica.

 Cum actioneaza insulina?

 Transforma zaharul in exces in grasime de depozit.

Alimente cu continut mare de

zahar:
• Dulciuri rafinate
• Sucuri dulci
• Produse de patiserie dulci
• Iaurturi dulci
Despre zahar, de luat in
considerare !!! Atentie: dulciurile din comert contin pe
langa zahar si sirop de glucoza-fructoza,
uneori amidon, dar si potentiatori de
aroma precum monoglutamat de sodiu.

• Ce inseamna asta?
 Cantitatea de zahar ingerata va fi
mai mare, iar papilele gustative se
vor invata cu gustul de dulce
concentrat.

• Nu e de mirare ca daca consumati un

fruct dupa prajitura/ciocolata, fructul nu
va fi la fel de dulce (chiar daca e o
banana).
Atentie: zaharul nu inseamna
toti carbohidratii
 Excluderea completa a carbohidratilor din
alimentatie NU este indicata!

 Glucidele sunt principala sursa de energie in

corp

 Ce sunt carbohidratii buni?

 Cei care nu provoaca cresteri bruste de glicemie si care se

gasesc in alimente ce pot aduce un beneficiu sanatatii.

 Cum se intampla acest lucru? Majoritatea exemplelor de mai sus

nu contin glucoza precum dulciurile si contin o cantitate mare de
fibre.

 Ce inseamna acest lucru? Fibrele alimentare nu vor permite

absorbtia intregii cantitatii de glucoza in sange, iar glicemia nu va
avea o crestere brusca, mai degraba una lenta.
Atentie: zaharul nu inseamna
toti carbohidratii

Exemple: paste, orez, paine integrala;

leguminoase (linte, fasole, mazare, quinoa),
fructe, legume (cartofi – in special cei dulci).
Atentie: zaharul nu se refera la
toti carbohidratii

 !!! Consumul moderat de carbohidrati “sanatosi” si

evitarea zaharului ajuta in prevenirea cresterii
ponderale, in reglarea profilului lipidic si evitarea
cresterilor bruste de glicemie (mai ales la pacientii
diabetici).

 Ce inseamna moderat?

 55% din necesarul caloric dintr-o zi.

Cateva idei despre grasimi

 Grasimile nu sunt toate rele si sunt absolut NECESARE!

 Ele asigura aportul de vitamine liposolubile (A, D, E, K) si

mentin productia de hormoni ( ex.: estrogen) in sangele
periferic, chiar si postmenopauza.

 Ghidurile actuale recomanda reducerea grasimilor

saturate si inlocuirea lor cu acizi grazi mono si
polinesaturati din peste si surse vegetale.
Cateva idei despre grasimi

 Consumul de 1 ou/zi nu afecteaza colesterolul atata

vreme cat stilul de viata este unul echilibrat. Mai degraba
zaharul poate duce la cresterea lui.
 Consumul regulat de iaurt/chefir protejeaza de obezitatea
abdominala si poate duce la scaderea colesterolului in
cadrul unui regim alimentar echilibrat.
 Cate grasimi trebuie sa consumam? 20-35% din totalul
caloric/zi, asigurandu-ne ca majoritatea sunt mono si
polinesaturate.
Cateva idei despre grasimi

 Grasimile “trans” sunt grasimi care au o

capacitate de oxidare foarte mare, in felul
acesta promovand depunerea de placa
aterosclerotica pe vasele de sange.
 Surse: prajeli, margarina, produse de
patiserie, mai ales cele din aluat precongelat,
snacks-uri, fast-food.
 Consumul acestor grasimi este descurajat si
trebuie evitat pentru a preveni bolile
cardiovasculare.
Hidratarea
 Toate schimburile metabolice se fac prin apa.
Toate organele si tesuturile au nevoie de apa
pentru a putea functiona cum trebuie.
 Aportul insuficient de apa determina astenie si
scade activitatea musculara scazand
metabolismul
 Deshidratarea determina cresterea creatininei
serice cu insuficienta renala secundara.

 In consecinta organismul nu se poate detoxifia.

 Lipsa de apa in organism afecteaza functiile
creierului.
 Hidratarea interna este mecanismul principal prin
care putem atenua aparitia ridurilor.
 Cremele hidratante nu trec de epiderm, deci
dermul si hipodermul vor suferi daca au suficienta
apa.
Alte lucruri interesante
demonstrate stiintific

 Dieta mediteraneeana, bogata in peste, ulei de masline,

masline, nuci, legume, fructe si cereale integrale este
una din dietele care a dovedit un impact semnificativ in
reducerea bolii arteriale aterosclerotice.

 Un consum zilnic de aproximativ 4 portii de legume (in

special cele cu frunze verzi) poate duce la scaderea
LDL-colesterolului.
Alte lucruri interesante
demonstrate stiintific

 Aportul scazut de legume creste riscul

de cadere si fractura osteoporotica la
femeile aflate in postmenopauza.
 Consumul regulat de ceai (in special
ceai verde/alb/negru) creste densitatea
minerala osoasa.

 Consumul de kiwi asociat cu isoflavonoide 50

mg/zi a avut un impact bun in reducerea
rezorbtiei osoase din postmenopauza.
Alti factori care pot influenta
varsta de instalare a menopauzei

 Obezitatea si stresul sunt legate de

ciclurile menstruale neregulate.
 Greutatea prea mica este asociata cu
menopauza precoce si un risc mai
mare de osteoporoza si fractura.
 Obezitatea este asociata cu varsta mai
avansata de instalare a menopauzei si
este un factor de protectie pentru
osteoporoza (cu exceptia obezitatii
morbide).
Alti factori care pot influenta
varsta de instalare a menopauzei

 Diabetul zaharat necontrolat poate

determina imbatranire prematura a
ovarelor.
 Fumatul este legat de o varsta mai
mica de instalare a menopauzei
(durata fumatului este invers
proportionala cu varsta).
 Curile de slabire drastice pot determina
tulburari de ciclu menstrual, dar cresc
si riscul de instalare mai rapida a
menopauzei.
 Capitolul 6
Activitatea fizica
Puncte de parcurs
a) Rolul activitatii fizice in viata
b) Importanta activitatii fizice in postmenopauza
c) Tipuri de activitate fizica
d) Mici descoperiri cu mare impact asupra starii de sanatate
Cum putem contracara
simptomele si efectele menopauzei?
Mecanismul de producere: pierderea masei
musculare => scaderea metabolismului =>
crestere in greutate

 Cum contracaram: prin exercitiu fizic.

 !! In postmenopauza tesutul adipos se
concentreaza pe abdomen, deci doar
mersul pe jos nu e suficient.
 Exercitiile trebuie sa vizeze
elasticitatea si cresterea tonusului
muscular pe toate grupele musculare!
Alte beneficii ale sportului regulat
 Alte beneficii ale sportului regulat:
− creste densitatea osului;
− Scade colesterolul si glicemia
− Creste calitatea respiratiei si rezistenta la
efort la persoane cu boli pulmonare precum
BPOC.

 Prin urmare, prin sport ne intarim oasele,

muschii, imbunatatim metabolismul si
scadem colesterolul si glicemia.
 Sporturile de apa – innot si
gimnastica in apa
• Innotul necesita energie atat pentru
plutire cat si pentru innaintare.

• Necesarul energetic este de 4 ori

mai mare decat pentru alergare, iar
consumul energetic la femei este 2/3
fata de cel la barbati.

• Are beneficii dovedite la persoanele

cu obezitate, diabet, HTA, persoane
cu patologii ale coloanei vertebrale,
patologii osteo-articulare.
Sporturile de apa – innot si
gimnastica in apa
• Pe langa anularea greutatii pe articulatii,
miscarea in apa a dovedit ca scade
nivelul durerilor articulare in general si
imbunatateste calitatea vietii.

• CUM?
 Miscarea in apa reduce mult riscul
de lezare musculo-tendinoasa si
scade incarcatura articulara.

 Antreneaza simtul echilibrului, al

ritmului, mobilitatea articulara,
rezistenta la efort, tonusul muscular.
Mersul nordic
Despre sport:

• Nordic Walking (mersul nordic) este o metoda noua

de miscare în aer liber, care ofera un stil de viata
sanatos si activ.

• Acesta este un mers natural, la care se adauga

utilizarea a doua bete cu functia de impingere,
implicand miscarea completa a unui numar mare de
muschi.

• Betele folosite în timpul miscarii sunt diferite de cele

de trekking, care au doar functia de sprijin.

• In vestul si nordul Europei a contribuit la cresterea

sperantei de viata si a mobilitatii populatiei peste 60
ani.
Mersul nordic
• Studiile efectuate pe mersul nordic au
demonstrat beneficii clare asupra:
o echilibrului in miscare,
o tonusului muscular al membrelor
superioare si inferioare,
o rezistentei la efort,
o sanatatii cardiovasculare,
o compozitiei corporale,
o imbunatatirea profilului lipidic, a flexibilitatii,
a calitatii vietii.

• Este considerat o forma de miscare sigura in

special pentru populatia varstnica.
Gimnastica – pilates, yoga
Beneficii dovedite stiintific:

• Imbunatateste sanatatea mentala;

• Imbunatateste functia motorie si dinamica la

pacientii cu scleroza multipla si boala
Parkinson;

• Creste rezistenta la efort, calitatea vietii si

reduce simptomatologia la pacientii cu BPOC,
cancer mamar, diabet zaharat, AVC, HTA,
insuficienta cardiaca, fibroza chistica etc.

• La persoanele varstnice creste flexibilitatea

articulara a soldului si coloanei vertebrale,
echilibrul dinamic, tonusul muscular, rezistenta
cardiovasculara la efort.
Alte lucruri interesante
demonstrate stiintific
 Exercitiul fizic regulat, indiferent de intensitate
reduce riscul de cancer mamar.
 Femeile care practica yoga au dovedit o capacitate
mai mare de a se adapta la menopauza si au o
calitate a vietii mai buna decat cele care nu
practica acest sport.
 Exercitiul fizic regulat stabilizeaza sistemul
vegetativ ajutand in combaterea bufeurilor
Exercitii fizice
cu benzi elastice
Exercitiile cu benzi elastice au
dovedit ca efect cresterea calitatii
muculare (masa musculara, tonus),
a functionalitatii generale a
organismului, in special la
persoanele cu sarcopenie (masa
musculara redusa/pierduta) si cu
obezitate.
Capitolul 7
Rolul asistentului medical
in ingrijirea pacientelor
aflate in peri si
postmenopauza
Puncte de parcurs
1) Educatia pacientului ca rol profilactic principal
2) Educatia pacientului asupra importantei tratamentului si a urmaririi
periodice
3) Grija fata de propria persoana – a invata pe altii prin propriul exemplu
Educatia pacientului ca rol
profilactic principal
De ce educatie medicala?

• Pentru ca altfel pacienta nu are

de unde sa primeasca informatii
pertinente.
• Pentru ca Internetul contine
multe stiri false si sfaturi
nebazate pe dovezi stiintifice.
• Pentru ca este tot timpul mai usor
sa previi si sa pregatesti
psihologic o persoana decat sa
tratezi.
Educatia pacientului asupra importantei
tratamentului si a urmaririi periodice

• Germania, Franta, Austria, tarile

nordice au o speranta de viata mai
mare decat Romania.

• Acest lucru se traduce si prin mai multi

oameni de varsta inaintata.

• Cum ajung la aceasta varsta?

1. Datorita sistemului medical.
2. Datorita programelor de educatie
a populatiei.
Educatia pacientului asupra importantei
tratamentului si a urmaririi periodice
Pentru un sistem medical mai bine
organizat si decongestionat, oamenii
nu ar trebui sa ajunga la spital decat
in situatii grave care necesita
tratament.

Programele de screening si un minim

de educatie medicala preventiva
inseamna contrale medicale periodice
si depistarea oricaror probleme si
complicatii din timp.

!!!! MEDICINA PREVENTIVA PRESUPUNE URMARIREA REGULATA

A STARII DE SANATATE, NU PREZENTAREA LA SPITAL/MEDIC IN
ULTIMUL MOMENT
Grija fata de propria persoana –
a invata pe altii prin propriul exemplu

Daca noi, cadrele medicale, nu stim sa avem

grija de propria sanatate, nu vom putea pe
termen lung sa ajutam pacientii.
Putem zambi si da un sfat, dar e mult mai
credibil cand zambetul reflecta ceea ce simtim
noi fizic si spiritual.
Ca ultima idee:

Nu medicamentele ne fac viata mai usoara, ci noi

insene, cand intr-adevar alegem sa nu ne mai
lasam pe ultimul loc, sa ne ingrijim si sa facem
ceva activ pentru binele si sanatatea noastra!
Micile schimbari fac marea diferenta.