Barem Genetica 1

Grupa 12.

BAREM GENETICA 2017-2018

1.Care sunt bazele azotate purinice și pirimidinice prezente în structura AND

Baze azotate:
- purinice: adenina (A), guanina (G);
- pirimidinice: timina (T), citozina (C);

2.Din ce este alcatuit un nucleozid?

- O baza azotata
- Un monozaharid (pentoza)

3.Din ce este alcatuit un nucleotid?

- O baza azotata
- O pentoza
- Un radical fosfat

4.Care este structura secundara a ADN.

In structura secundara exista doua catene antiparalele, care se infasoara una in jurul celeilalte,
formandu-se o structura de dublu helix. In dublu helix, bazele azotate sunt orientate spre
interior. Intre cele doua catene se formeaza legaturi de hidrogen, ci anume 3 legaturi intre G si
C si 2 legaturi intre A si T.
Rotatie completa 3,4 nm

5.Heterocromatina – caracteristici
- se coloreaza intens;
- este puternic condensata;
- este bogata in secvente A-T, ADN repetitiv si proteine histonice;
- are o concentratie foarte mica de gene;
- se replica la sfarsitul fazei S;
- inactiva transcriptional.

6.Eucromatina - caracteristici
- se coloreaza slab;
- slab condensata;
- bogata in secvente C-G, ADN nerepetitiv si proteine nonhistonice;
- are o densitate mare de gene;
- se replica precoce in faza S a ciclului celular;
- este partea activa transcriptional.
 Barem Genetica 2
Grupa 12.

7.Care sunt elementele fibrei nucleozomale

Fibra nucleozomala este alcatuita din:

- Nucleozomi
o miez histonic
o cate 2 proteine histonice de tipul H2a, H2b, H3, H4
o 147 de perechi de baze
- Portiuni internucleozomale
o constituite din ADN liber
o se asociaza cu H1

8.Nivelele de condensare ale fibrei nucleozomale

- I – formarea fibrei nucleozomale (10 nm) prin legarea nucleozomilor adiacenti

- II – reprezentat de fibra cu diametrul de 30 nm, care apare prin dispunerea fibrei

nucleozomale in solenoid sau in zig-zag. In cazul dispunerii in solenoid, histona H1 este
orientata spre interior, iar nucleozomii adiacenti vin in contact unul cu celalalt. In cazul
dispunerii in zig-zag, nucleozomul vine in contact cu cel de-al treilea

- III – fibra cu diametrul de 30 nm formeaza o serie de bucle inegale, care se ataseaza la

nivelul unei matrici proteice, formand fibra pliata in bucle laterale cu diametrul de 300nm

- IV – spiralizarea fibrei cu diametrul de 300nm in fibra cu diametrul de 700 nm =

CROMATIDA

9.Care sunt rolurile telomerelor?

- mentinerea stabilitatii si integritatii cromozomiale
- asigurarea replicarii complete a cromozomului (prin interventia enzimei telomeraza)
- stabilirea arhitecturii tridimensionale a nucleului
- intervin in recombinarea meiotica datorita faptului ca alipirea cromozomilor incepe de la
nivelul telomerelor

10. Telomeraza- alcatuire si rol

Alcatuire:

- subunitate TERT, cu activitate de reverstranscriptie

- subunitate TERC, secventa ARN complementara secventei telomerice

Rol in replicarea telomerelor, putand adauga aproximativ 60 de perechi de baze.

 Barem Genetica 3
Grupa 12.

11. Definiti procesul de replicare a ADN

Proces esential ce sta la baza ereditatii prin care dintr-o molecula de ADN bicatenara se
formeaza doua molecule identice. Fiecare avand o catena veche si una noua
sintetizata(replicare semiconservativa).

12. Care este rolul helicazelor în procesul de replicare

Enzima care rupe legaturile de H dintre cele doua catene, rezultand monocatene.

13. ADN-polimeraza. Rol si caracteristici.

Enzima care adauga nucleotide complementare celor din catena-matrita, numai in directia 5’-
3’, la capatul hidroxil (-OH). Pentru a incepe sinteza au nevoie de un primer (scurta secventa
de ARN).

Polimerazele care intervin in replicarea ADN sunt: polimeraza alfa, delta si epsilon. Ultimele
doua au activitate de autocorectie (recunosc un nucleotid inserat gresit, il elimina si adauga
nucleotidul corect).

14. Rolul ARN primazei.

Sintetizeaza un scurt fragment de ARN denumit Primer. Primerul adauga nucleotide la capatul
3’ hidroxil (-OH) in directia 5’-3’. Actioneaza pe catena matrita 3’-5’.

15. Definiti ntiunile de GENOM si GENA.

GENA = unitatea de baza morfo-functionala a ereditatii, gena este un ansamblu liniar de

secvente nucleotidice care contine informatia genetica necesara sintezei unei proteine sau
molecule de ARN functional

GENOM = ansamblul informatiei ereditare din ADN-ul unei celule sau al unui organism.
Informatie din ADN cromozomial (1-21+ X+Y)

16. Alcatuirea genomului uman

GENOMUL NUCLEAR:

Genomul a doua persoane neinrudite este comun 99,9%.

ADN codant ce intra in structura genelor reprezinta 1,2% (exoni)

ADN necodant se gaseste in structura genelor fara exoni.

ARN necodant (ARNr, ARNt, ARN telomeraza)

 Barem Genetica 4
Grupa 12.

Polimorfism genetic- secvente diferite intre indivizi care se gasesc la mai mult de 1% din
populatie fara a modifica caracterul fenotipic.

ADN EXTRAGENIC = alcatuit din secvente inactive transcriptional.

o ADN nerepetitiv:
 secvente unice in genom;
 bogate in eucromatina, exoni, introni, secvente de reglare.
o ADN moderat repetitiv:
 alcatuit din secvente scurte de 300-1000 de perechi de baze
o ADN inalt repetitiv:
 secvente de 2-200 perechi baze repetate de mii ori, netranscrise in ARN;
 se gaseste in regiunile bogate in heterocromatina (telomer, centromer);

GENOMUL MITOCONDRIAL ~ 37 gene.

17. Care sunt elementele principale ale unei gene ce codifică proteine

1. Regiunea centrala= „cadru de lectura” care contine informatia necesara sintezei unui
polipeptid
2. Regiuni laterale – 5’ (promotor) si 3’

Regiunea centrala incepe cu situsul start la transcriptiei. Incepe si se termina cu un exon.

Regiunea 5’ contine promotorul si alte elemente (de raspuns la anumite semnale)

Regiunea 3’ este imprecis delimitata, contine secvente care apreciaza stabilitatea si durata de
viata a ARN mesager.

18. Cum se numeste principala regiune a genei implicata in reglare si care sunt
componentele ei

Regiunea de prelucrare 5’, alcatuita din

- promotor
o boxa TATA – intervine in transcriptia genelor specifice
o boxa GC – intervine in transcriptia genelor comune
o boxa CAAT – moduleaza transcriptia initiata de boxa TATA

19. Ce sunt exonii?Unde sunt localizati la nivelul genei?

Exoni = elemente codificatoare ce vor fi transcrise in ARN premesager, pastrati in ARN matur
si tradusi mai departe in aminoacizi. Sunt localizati la nivelul regiunii centrale, functionale a
genei.

Ultimul exon contine un codon STOP (UGA, UAG, UAA)

 Barem Genetica 5
Grupa 12.

20. Ce sunt intronii si unde sunt localizati la nivelul genei?

Introni = sunt secvente necodificatoare, prezenti in ARN nemesager, dar eliminati din ARN
matur. Acestia incep cu dinucleotidul 5’ GT si se termina cu AG 3’ (secvente semnal pentru
decuparea intronului)

21. Care este dogma centrala a geneticii?

Informatia stocata in ADN este transferata in ARN prin transcriptie si ulterior in proteine prin
translatie.

22. Definiti procesul de transcriptie si mentionati locul unde se desfasoara?

Transcriptia = procesul de copiere a informatiei genetice din ADN (a unei gene) sub forma
codificata, complementara si antiparalela intr-o molecula de ARN

Are loc in nucleu si rezulta ARN m (vezi poza de la 21)

23. In ce consta maturarea ARNm precursor?

ARN m precursor contine informatie genetica transcrisa de la nivelul regiunii centrale a genei
(exoni si introni)

Modificarea extremitatilor :

- la capatul 5’ se adauga o molecula de 7-metil-guanozina

- la capatul 3’ se aduga 100-200 molecule de Adenina

- faciliteaza transportul in citoplasma

- faciliteaza recunoasterea de catre unitatea mica ribozomala

 Barem Genetica 6
Grupa 12.

Procesarea: eliminarea intronilor si unirea exonilor = Splicing

24. Definiti codonul.

Codonul este o secventa de 3 nucleotide din ARNm, care codifica un aminoacid specific.

25. Proprietatile codului genetic.

- este triplet: codonii formati din 3 litere formeaza 64 de combinatii suficiente pentru cei
20 aa, 61 sunt codoni sens si 3 sunt codoni STOP (non-sens);
- este degenerat: metionina si triptofan, ceilalti sunt codificati de mai multi codoni
- este nesuperpozabil si fara virgule (nu exista nucleotide comune sau interpuse);
- este lipsit de ambiguitate (un codon codifica acelasi AA);
- este universal

26. Cum se numeste principala regiune a genei implicata in reglare si care sunt
componentele ei

Regiunea de prelucrare 5’, alcatuita din

- promotor
o boxa TATA – intervine in transcriptia genelor specifice
o boxa GC – intervine in transcriptia genelor comune
o boxa CAAT – moduleaza transcriptia initiata de boxa TATA

26. Rolul ARNt.

AA sunt transportati din citoplasma la ribozomi, sunt atasati prin intermediul enzimei aminoacil
sintetaza, iar anticodonul de la nivelul celei de-a doua bucle recunoaste prin
complementaritate codonul din ARNm.

27. Definiti procesul de translatie si mentionati locul unde se desfasoara.

Proces de traducere a informatiei genetice din ARNm intr-o secventa de AA (lant polipeptidic)
care va forma o proteina dupa modificari biochimice si conformationale.

Are loc in citoplasma. (vezi poza de la 21)

Se desfasoara cu ajutorul codului genetic (sistem de corespondenta intre grupuri de trei

corespondente(codoni) si un AA.

28. Definiti notiunile de genotip si fenotip.

 Barem Genetica 7
Grupa 12.

GENOTIP = ansamblul alelelor continute de o persoana in toti locii genetici

FENOTIP = ansamblul caracterelor morfologice, biochimice, fiziologice ce rezulta in urma

actiunii genelor cu factorii de mediu in proportii variabile.

29. Definiti notiunile de locus si alela.

LOCUS = pozitia pe care o gena o ocupa pe cromozom.

GENA ALELA = variante alternative ale unei gene ce ocupa acelasi locus si influenteaza
acelasi caracter. La nivelul cromozomilor exista alele care influenteaza acelasi caracter.

30. Enuntati prima lege a lui Mendel

Legea puritatii gametilor sau legea segregarii. Fiecare individ primeste in mod egal
material genetic de la ambii parinti. Genele segrega in gameti puri din punct de vedere
genetic.

31. Enuntati a doua lege a lui Mendel

Genele ce determina un caracter, segrega independent de genele ce determina alt caracter.

Genele din perechi diferite de alele se combina independent una de alta cand se formeaza
gametii.

In cazul in care un parinte este heterozigot pentru doua caractere Gg AO, sunt posibile patru
variante de gameti (GA, GO, gA, gO).

In functie de localizarea genelor pe cromozomi si tipul genei, se deosebesc 5 tipuri de

transmiteri monogenice:

A. Transmitere autozomal dominanta

B. Transmitere autozomal recesiva

C. Transmitere X-linkat dominanta

D. Transmitere X-linkat recesiva

E. Transmitere Y-linkat

32. Caracteristice transmiterii autozomal dominante (T.A.D.) ?

- Atat barbatii, cat si femeile sunt afectati in proportii egale, fiecare dintre ei putand
mosteni si transmite alela mutanta, cu aceeasi probabilitate.
- Este continua, verticala, din generatie in generatie.
 Barem Genetica 8
Grupa 12.

- Doi indivizi bolnavi pot avea copii sanatosi, daca sunt heterozigoti.
- Un individ bolnav are cel putin un parinte afectat (exceptie: mutatiile de novo).
- Un individ bolnav homozigot, va avea toti descendentii bolnavi.
- Homozigotii sunt mai afectati fata de heterozigoti.
- Transmitere tata-fiu posibila

33.Exceptiile transmiterii autozomal dominante ?

- Penetranta incompleta: probabilitatea in care o gena dominanta se exprima fenotipic

- Mutatii germinale noi: apar doar in gameti
- Mozaicismul germinal: prezenta celulelor ce contin mutatii alaturi de celule normale in
precursorii gametilor
- Expresivitatea variabila: se refera la amploarea si intensitatea manifestarilor clinice
care pot fi variabile in bolile autozomal dominante

34. Caracteristicile transmiterii autozomal recesive

- Femeile si barbatii sunt afectati in proportii egale, iar severitatea semnelor clinice este
aproximativ egala.
- Transmiterea este discontinua (una sau mai multe generatii nu sunt afectate).
- Un individ afectat primeste alela recesiva mutanta de la fiecare dintre parinti (purtatori
sau bolnavi).
- Consangvinizarea - creste incidenta bolii
- Un parinte afectat are descendenti 100% purtatori
- Multi bolnavi autozomal recesivi saunt heterozigoti compusi (mutatii diferite in aceeasi
gena)

35. Caracteristicile transmiterii X-linkat recesive

- transmitere discontinua; de regula, sunt afectati barbatii, rareori pot exista si femei
purtatoare cu semne clinice, datorita inactivarii cromozomului X;
- tatal afectat transmite boala prin intermediul fiicelor (purtatoare) la nepoti;
- daca mama este purtatoare, 50% din baieti vor fi afectati.

36. Caracteristicile transmiterii X-linkat dominate

- Trasatura este considerata X –linkat dominanta daca se exprima constant la femeile

heterozigote.
- Transmiterea este continua, din generatie in generatie.
- Femeile sunt mai frecvent afectate decat barbatii.
 Barem Genetica 9
Grupa 12.

- In multe cazuri, bolile X –linkat dominante sunt letale.

- Mama afectata transmite atat la baieti, cat si la fete.
- Tata afectat transmite doar la fete.

37. Exemple de boli care se transmit autozomal dominant

- sindromul Marfan;
- neurofibromatoza tip 1;
- acondroplazia;
- osteogenesis imperfecta;
- boala polichistica renala

38. Exemple de boli care se transmit autozomal recesiv

- fenilcetonuria;
- albinismul oculo-cutanat;
- hemocromatoza ereditara;
- siclemia (hematii “secera”);
- fibroza chistica;
- alfa, beta talasemii;

39. Exemple de boli care se transmit X-linkat dominant

- rahitismul hipofosfatemic;
- sindromul Rett;
- incontinentia pigmenti.

40. Exemple de boli care se transmit X-linkat recesiv

- distrofilia musculara Duchenne;

- distofilia musculara Becker;
- hemofilia A si B;
- daltonismul (rosu, verde).

41. Tipuri de recombinari genetice

- Intracromozomiala – prin procesul crossing-over(schimb de fragmente intre cromatidele

nesurori);
- Intercromozomala – in anafaza I si II din meioza, cand are loc separarea bivalentilor(I)
si a cromozomilor (II)
 Barem Genetica 10
Grupa 12.

- Intragenica – doua gene omoloage schimba reciproc fragmente egale=> gene de

fuziune/hibride.

42. Clasificarea mutatiilor in functie de tipul de material genetic afectat

- genice;
- cromozomiale: afecteaza structura cromozomilor(modificari de structura ce intereseaza
dispunerea liniara a genelor pe cromozomi);
- genomice: intereseaza intreg setul haploid
o aneuploidii: pot sa apara si unul sau mai multi cromozomi;
o poliploidii.

43. Clasificarea mutatiilor in functie de tipul de celule afectate

- germinale
- somatice – post-zigotic; afecteaza mozaicismul; nu sunt ereditare.

44. Definiti notiunea de mutatie genica

Prin mutatie se intelege orice schimbare in secventa nucleotidelor din AND.

45. Definiti substitutia si mentionati tipurile de substitutie?

Consta in inlocuirea unui nucleotid cu alt nucleotid. Poate sa apara in orice regiune a genei.

Poate fi:

- de tranzitie (o baza purinica inlocuita cu o baza pirimidinica).

- de transversie

46. Ce este mutatia silentioasa si efectele fenotipice produce

Substitutia unui codon sens, ce semnifica un anumit AA, determina aparitia unui codon sens
diferit ce semnifica acelasi AA. Nu produce boli genetice.

47. Ce este mutatia cu sens gresit si efectele fenotipice produce

 Barem Genetica 11
Grupa 12.

Substitutia intr-un codon sens ce semnifica un anumit AA, determina aparitia unui alt codon
sens ce semnifica un AA diferit.

Aceasta mutatie reprezinta cea mai frecventa cauza de boli genetice.

Poate fi

- conservativa: AA aparut are structura asemanatoare cu cel inlocuit; efect minim; nu sunt
consecinte;
- neconservativa: AA diferit de cel initial, ca structura;

48. Ce este mutatia nonsens si efectele fenotipice produse?

Mutatia non-sens are loc prin substitutia intr-un codon sens, ce determina aparitia unui codon
stop prematur sia unei proteine mai scurte(trunchiata) de multe ori nefunctionala.

Cauza de boli genetice.

49. Ce este mutatia cu decalarea cadrului de citire si efctele fenotipice produse

Cand deletia si insertia afecteaza una sau doua nucleotide (nu un multiplu de trei), se produce
o decalare a cadrului de citire. AA de dupa mutatie vor fi diferiti de cei din proteina initiala,
producandu-se frecvent un codon STOP prematur, ce este asociat cu boli genetice.

50. Definiti deletia genetica si efectele fenotipice produse

Reprezinta lipsa uneia sau mai multor nucleotide in structura genica. Implica trei sau multiplu
de trei nucleotide; in proteina codificata vor lipsi unul sau mai multi aa.

Cand deletia afecteaza una sau doua nucleotide (nu un multiplu de trei), se produce o
decalare a cadrului de citire. Secventa de AA fiind schimbata direct de la locul mutatiei( cu
defazarea cadrului de citire).

51. Definiti insertia genitica si efectele fenotipice produse

Reprezinta aditia uneia sau mai multor nucleotide in structura genica. Implica trei sau multiplu
de trei nucleotide; in proteina codificata vor fi adaugati unul sau mai multi AA.

Cand insertia afecteaza una sau doua nucleotide (nu un multiplu de trei), se produce o
decalare a cadrului de citire. Secventa de AA fiind schimbata direct de la locul mutatiei(cu
defazarea cadrului de citire)

52. Ce este fenomenul de amprentare genetică?

 Barem Genetica 12
Grupa 12.

Proces normal, consta in exprimarea unei singure alele intr-o maniera dependenta de originea
parentala.

53. Ce este disomia uniparentala?

Disomia uniparentala este o anomalie in care un individ mosteneste cromozomii omologi dintr-
o pereche de la un singur parinte.
Este de doua feluri:
-izodisomie
-heterodisomie
Poate sa apara prin salvarea unei trisomii sau corectarea unei monosomii.

54. Tipuri de efect fenotipic al mutatiilor patogene

- pierderea functiei proteinei-> boli cu transmitere recesiva( pierderea totala sau partiala a
sintezei proteice); ex:hemofilia, talasemia
- castigul de functie – proteina isi efectueaza functia normala
- dobandirea unei proprietati noi ale proteinei mutante= Siclemia
- expresia inadecvata: heterocromia(ca timp): persistenta Hb fetale ; ectopica(activarea
anormala a unor octogene in anumite celule, poate determina aparitia unor cancere)
- determina boli genetice

55. Exemple de boli cauzate de mutații genice

- sindromul Bombay;
- fenilcetonuria;
- distrofia miotonica Steinert;
- sindromul X fragil;
- sindromul Angelmann.

56. Heterogenitatea clinica

Fenomenul de heterogenitate este determinat de mutatii genice diferite, dar care determina un
fenotip identic sau asemanator.
Exista 2 tipuri de heterogenitate:
- de locus: retinita pigmentara, Alzheimer
- alelica: hemofilia A, sindromul Duchenne
Heterogenitatea genetica joaca un rol important in stabilirea diagnosticului clinic si
acordarea tratamentului corespunzator.

57. Heterogenitatea de locus

Mutatiile a cel putin 2 gene aflate in loci cromozomiali diferiti; determina un singur
fenotip.
 Barem Genetica 13
Grupa 12.

58. Heterogenitatea alelica

Este determinata de mutatii diferite in cadrul aceleiasi gene din acelasi locus; determina un
singur fenotip.

59. Exemple de boli cauzate de aneuploidii autozomale

-trisomia 21=Sindromul Down
-trisomia 18=Sindromul Edwards
-trisomia 13=Sindromul Patau

60. Exemple de boli cauzate de aneuploidii gonozomale

1. SINDROMUL TURNER (monosomia X)

2. SINDROMUL KLINEFELTER (trisomia gonozomala XXY)
3. TRISOMIA X ŞI ALTE POLISOMII X
4. SINDROMUL 47,XYY

61. Exemple de boli cauzate prin disomie uniparentală:

- sindromul Beckwith-Wiedmann;
- sindromul Prader-Willi;
- sindromul Angelmann;
- hemofilia A, cand boala este transmisă de la tată la fiu.

62 Exemple de boli cauzate de anomalii de amprentare

- sindromul Beckwith-Wiedmann;
- sindromul Prader-Willi;
- sindromul Angelmann.

63. Variante citogenetice in sindromul Down

- aparitia suplimentara a unui cromozom 21

- Cariotip 47, XX(XY)+21;
- 4-5% translocatie robersoniana neechilibrata (14-21);
- 1-2% variante in mozaic.
- Cromozoul suplimentar este de origine materna(cauza: nondisjunctia in ovogeneza)
- Risc de recurenta: 1% daca a fost trisomie libera si omogena; 100% unul dintre parinti
are translocatie(21q, 21q); 0,1% mozaic; 5-10% translocatie robertsoniana intre
cromozomi neomologi;
- Speranta de viata( aprox. 60 de ani)

64. Variante citogenice in sindromul Patau

- 80% trisomie libera, omogena; Cariotip: 47,XX(XY)+13;

- 20% translocatie robertsoniana neechilibrata;
 Barem Genetica 14
Grupa 12.

- rar sunt prezente mozaicuri.

- Cromozoul suplimentar este de origine materna(cauza: nondisjunctia in ovogeneza)
- Risc recurenta similar Trisomiei 21
- Prognostic: 50% prima luna; 90% 6 luni; 3% peste un an;

65. Variante citogenice in sindromul Edwards

- 94% trisomie libera, omogena; Cariotip: 47,XX(XY)+18;

- 5% variante in mozaic
- 1% trisomie partiala.
- Cromozoul suplimentar este de origine materna(cauza: nondisjunctia in ovogeneza)
- Risc de recurenta: 1% libera si omogena; 90% mor in primele 6 luni; 5% supravietuiesc
peste 1 an;

66. Variante citogenetice in sindromul Klinefelter

- 85% trisomie libera, omogena, de obicei de origine paterna; Cariotip: 47,XXY;

- Aparitia unui cromozom X suplimentar;
- 15% variante in mozaic;
- Recurenta similar populatiei generale;
- Speranta de viata normala;

67. Variante citogenice in sindromul Turner

- 60% monosomie libera, omogena; Cariotip: 45,X;

- 50-55% datorita nondisjunctiei paterne
- 25% variante in mozaic
- 15-20% anomalii structurale ale cromozomului X: izocromozom, deletie;
- Recurenta usor crescuta;
- Speranta de viata buna;

68. Modificari dentare in sindroamele Down, Patau si Edwards

Down:
 Eruptii dentare intarziate
 Microdontie
 Lipsa unor dinti
 Palat in forma de V
 Secretie salivara redusa
 Incidenta crescuta: bruxism si boala parodontala

Patau:
 Mandibula mica
 Palat inalt
 Barem Genetica 15
Grupa 12.

 Uvula bifida
 Palatoschizis

Edwards:

 Palat ingust
 Gura mica
 Micrognatie

69. Modificari dentare in sindroamele Turner, Klinefelter, XYY

Turner:
 Micrognatie
 Eruptie prematura a molarilor permanenti
 Palat inalt
 Malocluzie

Klinefelter:

 Prognatismul mandibulei si maxilei

 Coroana dintilor permanenti mai mare decat normal (taurodontism)

70. Amelogenesis imperfecta- gene implicate(gene, proteine codificate, transmitere)

Reuneste un grup de afectiuni caracterizate prin formarea unor proteine cu structura anormala
de la nivelul smaltului dentar.

AMEL X( Xp22.1):
 Codifica amelogenina implicata in formarea cristalelor
 Transmitere recesiva X linkata

ENAM(4q13):
 Codifica enamelina cu rol in determinarea grosimii si lungimii cristalelor
 Transmitere autozomal dominanta

AMBN:
 Codifica ameloblastina
 Transmitere autozomal dominanta

MMP20(11q):
 Codifica enamelizina

KLK4(19q):
 Codifica Kalikreina 4
 Barem Genetica 16
Grupa 12.

MMP20 si KLK4:
- sunt implicate in procesarea matrixului smaltului dentar in timpul dezvoltarii si
mineralizarii
- transmitere autozomal recesiva
- mutatiile determina un continut mineral redus

71. Dentinogenesis imperfecta- gene implicate(gene, proteine codificate, transmitere)

COL1A1 si COL1A2:
 Codifica lanturile de colagen
 Transmitere autozomal dominanta

DSPP:

 Codifica dentinsialoproteina(stabilirea duritatii)

 Detin fosfoproteina(depozitarea cristalelor minerale printre fibrele de colagen
 Transmitere autozomal dominanta

72. Amelogenesis imperfecta- forme si moduri de transmitere

Tipuri:

1. Tip 1: Forma hipoplazica

-cantitate scazuta de smalt

-mineralizare si structura normala

-culoare galben-brun

-mutatii ale genelor AMEL X, ENAM si AMBN

2. Tip 2: Forma hipomatura

-smalt rugos cu zone albicioase si cretoase

-dintii par acoperiti de zapada

-forma pigmentata prezinta smalt cu grosime normala

-culoare alb-galben-maro

-mutatii ale genelor MMP20 si KLK4

3. Tip 3: Forma hipomineralizata

-smalt slab mineralizat

-grosime normala
 Barem Genetica 17
Grupa 12.

-culoare galben-maro

-dintii au forma normala in momentul eruptiei

-aspect de smalt “mancat de molii”

-mutatia genei FAM83H

4. Tip 4: Forme asociate(Hipomaturatie-Hipoplazie)

-coroane dentare reduse ca dimensiune

-smalt dur

-dinti spatiati

-culoare galben-maronie

-mutatia genei DLX3

73. Dentinogenesis imperfecta- forme si moduri de transmitere

Tipuri:

1. Tip1:

-transmitere autozomal dominanta

-asociata cu osteogenesis imperfecta

-culoare albastruie sau maronie

-mutatii COL1A1 si COL1A2

2. Tip 2:

-transmitere autozomal dominanta

- radacini mici si inguste

-smaltul se fractureaza frecvent

-pierderea prematura a dintilor

-mutatiile genei DSPP(4q)

3. Tip 3:

-transmitere autozomal dominanta

 Barem Genetica 18
Grupa 12.

-camere pulpare largite

-dentina slab mineralizata

-mutatii ale genei DSPP(4q)

74. Etapele generale ale repararii lezuinlor ADN

- recunoasterea situsului lezat;

- desfacerea dublului helix;
- excizia fragmentului lezat;
- indepartarea si degradarea lui;
- resinteza lacunei;
- realizarea legaturilor fosfodiesterice.

75. . Principalele sisteme de reparare a leziunilor ADN și care sunt leziunile reparate

1. prin excizia bazelor modificate (BER): intervine in cazul bolilor modificate chimic.
(Exemplu: dezaminarea citozinei la uracil).
2. prin excizia bazelor imperecheate (MMR): intervine in cazul bazelor imperecheate
gresit.
3. prin excizia nucleotidelor (NER): intervine in cazul formarii dimerilor pirimidinici,
leziuni ADN determinate de radiatii UV, substante chimice (citostatice).
4. reparare directa monoenzimatica (MGMT): intervine in cazul unor cataboliti (metil
guanidin transferaza), cataboliti formati in urma actiunii unor agenti alchilati exogeni, ce
adauga grupari metil.
5. reparare a rupturilor ADN

76. Boli cauzate de mecanisme de reparare

- Xeroderma pigmentosum;
- Sindromul Cockayne;
- Tricothiodistrofia;
- Ataxia telangiectazica;
- Anemia Fanconi;
- Sindromul Bloom;
- Sindromul Werner.

77. Caracteristicile eredității multifactoriale

Caracteristici cantitative:

- Distributie continua de tip gaussian

 Barem Genetica 19
Grupa 12.

- Fenotip influentat de fatorii de mediu

- Marimea corelatiei depinde de gradul de rudenie
- Genele actioneaza independent
- Produse de actiunea simultana a mai multor gene nealele

Caracteristici calitative:

- Indivizii afectati sunt dincolo de pragul de distributie al susceptibilitatii

- Acceptat modelul susceptibilitatii cu prag in care factorii genetici impreuna cu
factorii de mediu creeaza o singura susceptibilitate.

78 Riscul de recurență în malformațiile congenitale

Riscul de recurenta creste daca:

- in familie sunt mai multe persoane afectate;

- exista o forma mai grava de malformatie-unilaterala 2,5%; bilaterala 6%;
- se naste un copil ce apartine sexului rar afectat;
- au loc casatorii consangvine.

79. Exemple de boli cu transmitere multifactorială

- boala coronariana;
- Hipertensiuna Arteriala;
- diabetul zaharat;
- astm bronsic;
- artrita reumatoida;
- boli neurodegenerative;
- psihoze;
- cancerul.
- malformatii congenitale izolate( cardiace, picior stramb congenital,
cheloschizis/palatoschizis);

80. Alcatuirea genomului mitocondrial.

Matricea mitocondriala contine ADN dublu catenar circular, care constituie genomul
mitocondrial, ce reprezinta 1% din ADN-ul celular. ADNmt este format din doua catene, ce
difera prin compozitia in baze azotate. O catena, numita si catena grea (H), este bogata in G,
cealalta este bogata in C si se numeste catena usoara (L). Genele nu prezinta introni.

81. Proprietatile genomului mitocondrial.

- NU contine introni, exceptie un fragment mic numit bucla D;

- NU se asociaza cu protienele histonice sau nonhistonice;
 Barem Genetica 20
Grupa 12.

- genele ADNmt sunt plasate foarte aproape una de alta, intre ele existand doar 1-2pb;
- are 37 de gene:
o 2 codifica ARNr
o 22 codifica ARNt
o 13 codifica proteine

 82. Transmiterea mitocondriala

Genomul mitocondrial se mosteneste pe cale materna (toate mitocondriile zigotului provin din
ovul). Indivizii afectati pot fi atat barbati, cat si femei.

83. Exemple de boli mitocondriale

- oftalmoplegia externa progresiva cronica;

- boala Leigh;
- sindromul Melas;
- neuropatia optica ereditara Leber.

84. Enumerati clasele de gene implicate in aparitia cancerului

- oncogene – variante mutante ale protooncogenelor (gene normale implicate in controlul

cresterii si diferentierii celulare)
- gene supresoare de tumori – blocheaza dezvoltarea neoplaziilor maligne prin reglarea
cresterii si diferentierii celulare
- gene microARN – sintetizeaza ARN monocatenar necodant (21-23 de nucleotide),
- gene de stabilitate – implicate in stabilitatea genomului si reparea leziunilor ADN.

85. Definiti proto-oncogenele

Protooncogenele reprezinta o clasa de gene normale, implicate in controlul cresterii si

proliferarii celulare. Ele necestia o singura mutatie pentru a deveni oncogene.

86. Enumerati mecanismele de activare a proto-oncogenelor

- prin mutatii punctiforme;

- prin translocatii cromozomiale; se realizeaza prin 2 mecanisme:
o fuzionarea si generarea unei gen hibride;
o prin plasarea langa un promotor activ din structura altei gene.
- amplificare genica
- pierderea expresiei unei gene microARN

87. Definiti genele supresoare de tumori

 Barem Genetica 21
Grupa 12.

Sunt gene ce blocheaza dezvoltarea neoplaziilor maligne, prin reglarea cresterii si proliferarii
celulare. Au efect recesiv la nivel celular, astfel incat pentru convertirea fenotipului sunt
necesare doua mutatii. Mutatiile determina pierderea functiei.

88. Ipoteza Knudson

„Pentru aparitia unei celule tumorale, o mutatie este mostenita, iar cealalta mutatie apare in
timpul vietii, la nivelul celulelor somatice (retiniene), ceea ce va determina pierderea
heterozigozitatii = mecanismul cel mai frecvent in cancerele ereditare, produsa de mutatii in
gene supresoare de tumori.”

89. Ce sunt genele microARN?

Sunt gene care nu codifica proteine ci codifica molecule mici de ARN monocatenar necodant,
cu dimensiuni de 21-23 nucleotide, care este implicat in reglarea posttranscriptionala, prin
legarea la nivelul regiunii 3’UTR catenele tinta (ARNmesager), producand fie blocarea ei, fie
degradarea ARNmesager si degradarea translatiei.

90. Exemple de cancere ereditare.

- neoplazii endocrine multiple de tip ala;

- retinoblastomul familial;
- cancerul colorectal nonpolipozic ereditar;
- polipoza adenomatoasa familiala;
- cancerul de san si ovar ereditar.
- Sindromul Li-Fraumeni