Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ADN-ul și ARN-ul sunt cei doi acizi nucleici care joacă un rol fundamental în ereditate, ei fiind
purtătorii informației genetice
ADN- ul este suportul material al eredității și variabilității
ADN-ul are o structură specifică fiecărei specii, specificitate datorată ordonării bazelor
azotate din structura moleculei
Are capacitatea de replicare, deci de a transmite informația genetică de la o generație la
alta
În nucleul celulelor somatice diploide (ce conțin perechi de cromozomi omologi),
indiferent de țesut, conținutul în ADN este aproximativ egal
În nucleul celulelor gametice haploide (cu cromozomi nepereche), cantitatea de ADN este
redusă la jumătate.
Cantitatea de ADN este direct proporțională cu numărul cromozomilor: diploid sau
haploid și este dependentă de fazele ciclului celular
Există doar 4 tipuri de nucleotide pentru fiecare acid nucleic însă posibilitățile de recombinare,
codificare biochimică și implicit de realizare de seturi diferite de informație ereditară sunt teoretic
infinite. În mod normal secvența activă de nucleotide a macromoleculelor de acizi nucleici
conține minim 3.000 de nucleotide, ajungând la limite superioare de sute de mii de milioane de
nucleotide. În plus, unitățile de tip A-T și C- G pot alterna și se pot repeta de 2,3 ori.
Prin urmare, acizii nucleici dețin un enorm potențial de codificare asigurând transmiterea
informației genetice de la o generație la alta în cursul procesului de diviziune celulară.
GENOMUL
Genom = totalitatea informatiei genetice stocata in ADN
Genomul uman contine 25 de molecule diferite de ADN ( 22 in cromozomii somatici + 2 in
heterozomii X si Y + 1 molecula in mitocondrii) ; este format din 3,3 miliarde de perechi de baze
azotate
genomul nuclear contine 99,5% din ADN si detine totalitatea informatiei genetice necesare
pentru sinteza proteica si pentru transmiterea caracterelor de la o generatie la alta; doar
25% din ADN-ul din nucleu intra in alcatuirea genelor, restul se afla in spatiile dintre gene
si la nivelul satelitilor cromozomilor.
genomul mitocondrial – 0,5% din ADN, contine doar informatia pentru sinteza enzimelor
implicate in respiratia celulara si in supravietuirea celulei
S-au indentificat in genomul uman mai multe tipuri de ADN:
ADN inalt repetitiv – 10% din genom; alcatuit din secvente foarte scurte care se repeta
succesiv de milioane de ori; este non-informational ( nu sunt transcrise in ARN pentru a
sintetiza proteine)
ADN moderat repetitiv – 30% din genom; alcatuit din secvente scurte de baze azotate care
se repeta de zeci de mii de ori; are rol informational ( informatia se transcrie in ARN)
ADN nerepetitiv -60%; alcatuit din secvente unice de baze azotate care formeaza genele;
2% din acest ADN formeaza exonii (care codifica proteinele), iar 58% formeaza intronii.
Genomul nuclear contine 35.000 de gene, iar cel mitocondrial 37 de gene.
CODUL GENETIC
Definitie: Codul genetic este corespondenta dintre grupele de nucleotide din moleculele de acizi
nucleici si aminoacizii din proteinele sintetizate (secventele de nucleotide din acizii nucleici
determina ordinea de succesiune a aminoacizilor din lanturile polipeptidice ce alcatuiesc proteinele)
Unitatile de codificare a informatiei genetice se numesc codoni
Codonul = o secventa de 3 nucleotide ce codifica un aminoacid
Pentru codificarea celor 20 de aminoacizi exista 64 de codoni; exista mai multe tipuri de codoni:
codon cu sens = codonul care codifica un aminoacid
codon cu sens gresit= codonul modificat prin mutatie, care codifica un alt aminoacid
codon non-sens ( codon stop)= codonul care marcheaza sfarsitul unei gene, deci comanda
terminarea lantului polipeptidic.(exista 3 codoni-stop)
Insusirile codului genetic:
1. Este universal – valabil in intreaga lume vie
2. Este degenerat – unii aminoacizi sunt codificati de mai multi codoni ( pentru ca exista 64
codoni si doar 20 aminoacizi)
3. Este nesuprapus – 2 codoni vecini nu au nucleotide comune
4. Este lipsit de punctuatie – intre codoni nu exista spatii libere sau alte nucleotide ( semne de
punctuatie) , deci citirea informatiei genetice se face continuu si intr-un singur sens ( rezulta ca
deletia sau aditia unei nucleotide intr-un anumit loc al mesajului genetic determina citirea gresita
a acestuia)
GENA
GENA este un segment dintr-o macromolecula de ADN , format dintr-o secventa lineara de
nucleotide in care este inscrisa informatia genetica ;este unitatea elementara a ereditatii
Istoric:- Mendel a folosit pentru gena termenul de “factor ereditar”
-Termenul de gena- introdus de geneticianul danez Johannsen in 1909
- Morgan a stabilit ca genele sunt asezate liniar in cromozomi, ocupand fiecare o pozitie
stabila numita locus si ca structura si functiile genei se pot schimba prin mutatii.
Particularitatile genei:
Este unitatea funcțională localizată pe cromozom, care are rolul de determinism
genetic pentru exprimarea fenotipică a unui caracter
Gena este alcatuita din 900-1500 nucleotide
Ocupă o poziție fixă pe cromozom, denumită locus
Are o dispoziție liniară și continuă pe cromozom și este strict delimitată functional (genele
nu sunt delimitate morfologic sau chimic intre ele,singurul mod de delimitare este functia,
mesajul genetic pe care il transmite)
Genele de pe același cromozom nu sunt izolate între ele, ci sunt dispuse înlănțuit,
transmițându-se grupat (linkage)
Gena este unitatea de recombinare genetică. Când cromozomii omologi suferă procesul
de crossing-over, genele care au aceeași funcție genetică și același locus pe cromozomii
omologi isi inversează pozițiile. Acest proces are ca rezultat diversificarea genotipului
indivizilor dintr-o populație
Gena este unitatea de mutație, fiind segmentul din cromozom care este capabil să-și
modifice structura, dand naștere unor gene alele. Astfel rezultă structuri proteice și caractere
noi.
Functiile genelor:
1) Functia autocatalitica – consta in transmiterea informatiei genetice de la o celula la alta prin
replicarea semiconservativa a ADN-ului.
2) Functia heterocatalitica – consta in dirijarea biosintezei proteinelor prin 2 procese:
-Transcriptia = mecanismul prin care ARNm-ul se sintetizeaza prin complementaritate din ADN
-Translatia = mecanismul prin care secventele de nucleotide din ARNm sunt traduse printr-o
succesiune de aminoacizi in lanturile polipeptidice; se realizeaza in citoplasma,
la nivelul ribozomilor, cu ajutorul ARNt (exista cate un tip de ARNt pentru
fiecare din cei 20 de aminoacizi)