ADN. ARN.

GENE
GENELE
- Reprezinta unitatea de baza fizica si functionala a ereditatii.
- Sunt constituite din ADN si contin instructiunile pentru sinteza proteinelor.
- Variaza ca marime de la cateva sute de baze de ADN pana la peste 2
milioane de baze.
- Cea mai mica gena – ARNt – 76 pb; cea mai mica gena functionala – gena
care codifica histona – 500 pb.
- Cea mai mare gena – titina - 80,781 pb

GENOMUL UMAN
- GENOM – setul complet de ADN al unui organism incluzand totalitatea genelor
acestuia.
- Genomul uman nuclear – peste 3 miliarde de nucleotide

GENA
- Fiecare individ are 2 copii ale fiecarei gene, una mostenita de la mama,
cealalta mostenita de la tata.
- Majoritatea genelor sunt identice la toti indivizii, dar un mic numar de gene (<
1%) sunt usor diferite intre indivizi.
- Alelele sunt forme ale aceleiasi gene cu mici diferente la nivelul secventei
bazelor de ADN.
- Aceste mici diferente contribuie la aspectele fizice unice fiecarei persoane.

ORGANIZAREA CELULARA A MATERIALULUI GENETIC

- Genomul unei celule este alcatuit dintr-un anumit numar de molecule ADN (la
om 24 de molecule diferite)
- Moleculele ADN dintr-o celula sunt organizate / impachetate (impreuna cu
proteine) sub forma cromozomilor.
- 1940 – Beadle si Tatum – fiecare gena codifica o anumita enzima (ipoteza “o
gena – o enzima”)
- Francis Crick – a definit functia esentiala a ADN-ului - ADN codifica ARN, care
codifica proteine.
- ADN - molecula ereditatii care se transmite de la parinti la copii; ea contine
“instructiunile” pentru formarea ARN-ului si a proteinelor care intra in
structura organismului si sunt implicate in majoritatea functiilor lui.

STRUCTURA ACIZILOR NUCLEICI

- ADN si ARN – sunt polimeri. Unitatile monomerice ale ADN-ului sunt
nucleotidele, polimerul este un "polinucleotid”
- Un nucleotid consta din: un nucleozid (o baza azotate atasata covalent de un
zahar – riboza sau deoxiriboza si un grup fosfat.
- ADN – componenta zahar este deoxiriboza
- ARN - componenta zahar este riboza
- Exista 4 baze azotate: adenina (A), timina (T)/uracil (U), guanina (G) si citozina
(C). A si G sunt purine, T/U si C sunt pirimidine.
- A, T, C, G – prezente in structura ADN
- A, U, C, G – prezente in structura ARN
- ADN – molecule dublu catenare
- ARN – molecule mono catenare
- Nucleotidele sunt legate covalent intr-un lant prin grupuri de pentoza si fosfat,
formand o “coloana vertebrala” alternand zahar-fosfatzahar-fosfat.
- Ordinea nucleotidelor reprezinta secventa unui fragment ADN.
- Dublul helix contine 2 lanturi polinucleotidice unite prin legaturi de hidrogen
intre bazele de pe catene diferite (bazele sunt in interiorul dublului helix, iar
“coloana vertebrala” zahar-fosfat este la exterior).
- Complementaritatea perechilor de baze:
 A intotdeauna se leaga de T
 G intotdeauna se leaga de C
- Cele 2 coloane zahar-fosfat se rasuceste una in jurul celeilalte formand un
dublu helix, cu o rasucire completa la fiecare 10 perechi de baze.
- ADN codifica informatia genetica in functie de ordinea (sau secventa)
nucleotidelor de-a lungul fiecarei catene.
- Fiecare baza —A (adenina), C (citozina), T (timina), G (guanina) — poate fi
considerata ca o litera dintr-un alfabet format din 4 litere care descifreaza
mesajele biologice din structura chimica a ADN-ului.
ADN-UL
- contine instructiuni pentru sinteza tuturor tipurilor de molecule de ARN,
incluzand ARNm, ARNt, ARNr.
- Aceste molecule de ARN sunt sintetizate in nucleu si transportate in
citoplasma.

ACIZII RIBONUCLEICI
- Sunt macromolecule prin intermediul carora informatia genetica este
exprimata si vehiculata in organism
- Structura lor moleculara este f asemanatoare cu a ADN-ului cu diferenta ca
glucidul este riboza, iar timina este inlocuita cu uracil
- Se gaseste sub forma monocatenara
- Din totalitatea moleculelor de ARN regasite intr-o celula care este activa dpdv
metabolic:
1. ARNm 3-5%
2. ARNr 90%
3. ARNt 4%
PRINCIPALELE TIPURI DE ARN
1. ARN mesager (ARNm)
2. ARN de transfer (ARNt)
3. ARN ribozomal (ARNr)
4. Alte tipuri de ARN
ARN MESAGER
- Moleculele de ARNm sunt foarte lungi – de ordinul miilor de perechi de baze,
care se pliaza in forme complexe.
- Dupa sintetizare, ARNm este procesat - intronii sunt indepartati ( “splicing” sau
matisare).
- Fiecare molecula de ARNm contine instructiuni pentru sinteza unei protein
- Grupe de 3 nucleotide ("codoni") codifica pentru aminoacizi specifici

ARN TRANSFER
- Transporta aminoacizii, care vor forma proteinele.
- Exista 20 aminoacizi diferiti; fiecare are molecula lui specifica de ARNt
"carrier".
- Proteine speciale numite aminoacyl-ARNt syntheses au rol in potrivirea
aminoacizilor cu moleculele de ARNt si in legarea lor impreuna.
- ARNt are un "anti-codon" la capatul lui care recunoaste un "codon" de 3-
nucleotide pe molecula de ARNm prin complementaritatea perechilor de baze.

ARN RIBOZOMAL
- Ribozomii contin proteine, care ajuta ARNr sa se plieze in forme
corespunzatoare.
- Pentru a sintetiza o proteina, ribozomul citeste ARNm.
- ARNt transporta aminoacizii in ribozomi.
- ARNr leaga aminoacizii impreuna la un anumit moment.

ALTE TIPURI DE ARN- CANTITATI FT MICI

A. . ARN mic nucleolar (ARN sno)
- Reprezinta un grup heterogen de ARN care are 60-360 nucleotide
- Intra in constitutia spliceozomului participand la convertirea preARNm in
ARNm prin sectionarea si indepartarea intronilor
- Participa la procesarea altor clase de ARN
- Regleaza factorii de transcriptie
B.ARN mic nucleolar (ARN sno)
- Grup heterogen: 60-360 nucleotide
- Participa la biogeneza ARNr si ARNt
- Participa la reglarea matisarii=maturarii alternative a unor gene
C. Micro ARN (ARN mi)
- Molecula de ARN cu 21-22 nucleotide
- Blocheaza translatia sau produce degradarea ARNm prin fenomenul de
“interferenta ARN”
 D. ARN interferent mic (ARN si)
- 20-25 nucleotide
- Utilizat posttranscriptional

E. ARN necodant lung

- Peste 200 nucleotide
- Implicat in reglarea expresiei genelor prin modificarea cromatinei, biologia
telomerelor, amprentare, inactivarea cromozomului X
- 24.000 gene care codifică proteine
- Exceptie – revers transcriptaza face o copie ADN a unei molecule ARN

ADN
- Cele 2 catene ale ADN dublu catenar sunt anti-paralele. Dacă o catenă are
capătul 5’ sus, cealalta il va avea jos.

REPLICAREA ADN
- Este procesul prin care se sintetizeaza ADN
- Descris de Watson si Crick: fiecare catena a unei molecule de ADN se
comporta ca o matrita pentru sinteza unei noi molecule de ADN;
- secventa de nucleotide din catena nou formata este determinata de
complementaritatea bazelor
- Replicarea se produce in faza S a ciclului cellular
- Pentru ca replicarea sa se desfasoare intr-o perioada de timp rezonabila sunt
necesare mai multe puncte de start ale replicarii = REPLICONI
- Schematic, dubla spirala a ADN-ului se separa in cele 2 catene componente =>
o structura in forma de Y = FURCA DE REPLICARE

ETAPELE REPLICARII
1. INITIEREA – implica recunoasterea regiunii de pe o molecula de ADN unde
va incepe procesul de replicare
 2. ELONGAREA – eveniment ce se desfasoara la o bifurcatie de replicare unde
catenele parentale sunt copiate in catene fiice (noi)
3. TERMINAREA – incheierea procesului atunci cand molecula parentala a fost
complet replicate

MECANISMELE REPLICARII
- Sub actiunea unor enzime=topoizomeraze, ADN-ul este
despiralizat
- Catenele sunt separate de enzime=helicaze, iar proteinele
SSB (stromal binding protein) stabilizeaza catenele si
impiedica respiralizarea lor
- Desfacerea ADN-ului are loc simultan in mai multe
puncte=repliconi, iar la aceste nivele apar furcile de replicare
- ADN-ul devine monocatenar, iar ambele catene se replica
simultan servind ca matrite pentru catenele noi formate
- Pentru initierea replicarii este nevoie de enzime ADN
PRIMAZA care va aseza primul nucleotid, iar apoi enzimele
necesare replicarii=ADN POLIMERAZA (Pol delta, Pol alfa) vor
elonga catenele

ADN POLIMERAZELE AU 2 CARACTERISTICI

1. Toate sintetizeaza ADN doar in directia 5’- 3’
2. “Nu stiu” sa inceapa sinteza unei catene, ci doar sa o alungeasca, adaugand
un nucleotid la extremitatea 3’ OH
- POLIMERIZAREA celor 2 catene care sunt antiparalele se face diferit deoarece
ADN polimeraza se deplaseaza doar in directia 5’- 3’
- Pentru catena matrita 3’-5’ sinteza catenei noi denumita leading
strand=catena avansata, se realizeaza continuu.
- ADN primaza este necesara doar la inceputul replicarii, iar ADN polimeraza va
adauga nucleotid cu nucleotid la capatul 3’ OH
- Pentru catena matrita 5’-3’ sinteza catenei noi (lagging strand=catena
intarziata) se face discontinuu cu ajutorul Pol delta incepand din punctul cel
mai indepartat al furcii de replicare prin sinteza unor fragmente de 100-1000
nucleotide numite FRAGMENTE OKAZAKI, care apoi sunt legate cu ajutorul
ADN LIGAZEI
- Intr-o faza mai avansata a replicarii, primerii sunt indepartati atat din structura
catenei avansate, cat si din cea intarziata, dupa care golurile sunt umplute de
ADN Pol alfa
- Replicarea este BIDIRECTIONALA, avand loc in ambele sensuri, terminandu-se
cand ADN polimeraza ajunge la capatul repliconului
- Replicarea este SEMICONSERVATIVA: moleculele de ADN fiice fiind formate
dintr-o catena veche si una noua
- Replicarea ADN – in directie 5’ – 3’ (ADN polimerazele pot adauga nucleotide
numai la capatul 3’ al unui polinucleotid)
- Doar o catena ADN a unei gene este transcrisa (catena tipar)- ex.: secventa 5’-
AGTTGCACG-3’ are ca transcript ARN CGUGCAACU
- Genomul uman cuprinde cca. 3 x109 pb ADN
- O celula diploida contine 2 copii ale genomului
- Cromozomul 1 = 245 Mb
- Cromozomul 21 = 47 Mb
- ADN mitocondrial – 16569 pb

STRUCTURA GENELOR
- Segmente codificatoare = exoni
- Secvente non-codificatoare = introni
- Gena are structura discontinua
- O gena umana medie are 9 exoni de cca. 145 pb fiecare si introni de cca. 3365
pb fiecare
SPLICING-UL TRANSCRIPTULUI PRIMAR
- Transcript primar = rezulta prin transcrierea intregii secvente de exoni si
introni
- Intronii sunt separati de exoni, care sunt apoi matisati (splicing)
- Splicing-ul are loc in nucleu cu ajutorul unei masini multimoleculare =
spliceosom (complex de proteine si molecule ARN mici)

RECUNOASTEREA INTRONILOR
- Intronii incep cu GU (donor splice site) si se termina cu AG (acceptor splice
site)

TRANSLATIA SI CODUL GENETIC

- ARNm matur – exportat in citoplasma
- AA sunt specificati de triplete succesive de nucleotide (codoni) din ARNm
- Un ribozom se ataseaza la capatul 5’ al ARNm – se deplaseaza pana intalneste
codonul initiator (start) AUG din secventa consens (secventa Kozak) si capteaza
primul AA
- ARN de transfer (ARNt) ataseaza AA la ribozomi
- Procesul continua (rezultand un lant polipeptidic) pana intalneste un stop
codon si translatia mesajului este complete
- Exista 3 stopi codoni – UAG, UAA, UGA
- ribozomul se desprinde de ARNm si se disociaza in cele 2 subunitati, iar
polipeptidul este eliberat
- Proteina matura, pliata si modificata chimic, este transportata la locul intra-
sau extracelular corespunzator

TRANSFORMAREA POLIPEPTIDULUI INTR-O PROTEINA

FUNCTIONALA
- Plierea lantului polipeptidic intr-o structura tridimensionala corecta – molecule
“chaperone” asista acest proces; proteinele pliate gresit sunt detectate si
degradate
- Modificari chimice: glicozilare, clivare, cross-linkare (cisteina), hidroxilare
(prolina)
- Transportarea proteinei catre locul corespunzator;
- destinatia – specificata de un peptid-semnal N-terminal scurt, sau de o
secventa de AA localizata in interiorul lantului (ex., fibroza chistica - una din
genele CFTR poarta o mutatie care nu permite proteinei sa fie corect localizata
in membrana celulara)
- Proteinele structurale pot fi modificate si la nivelul localizarii lor finale

ADN MITOCONDRIAL
- Mitocondriile sunt organite celulare a caror functie este producerea de
energie. Majoritatea ADN-ului (98%) este in nucleu, mitocondriile prezentand
si ele ADN propriu=ADN MITOCONDRIAL (ADN mt)
- Genomul mitocondrial este compact si contine 37 de gene: 28 pe catena H + 9
pe catena L
- 13 gene codifica enzime implicate in fosforilare oxidative
- 22 gene codifica ARNt
- 2 gene codifica ARNr
- Numarul copilor de ADN variaza de la o mitocondrie la alta, intre 2-20
- ADNmt se transmite exclusiv pe cale maternal
- Rata mutatiilor este de 10-15 ori mai mare decat in ADN nuclear si de obicei se
produce fenomenul de HETEROPLASMIE =>intr-o mitocondrie exista atat ADN
normal, cat si cu mutatie
- Mutatiile ADN mt – boli neurodegenerative severe cu un debut tardiv si
evolutie progresiva, ex.: miopatie mitocondriala; neuropatie optica ereditara
Leber
- Majoritatea functiilor mitocondriale depind de proteine codificate de genele
nucleare, transportate in mitocondrie dupa ce au fost sintetizate.
- ADN extras din sangele pacientului include ADN mitocondrial si nuclear
- Diagnosticul va fi confirmat daca se gasesc mutatii ale ADN mitocondrial
caracteristice

ADN MITOCONDRIAL-CARACTERISTICI
- Circular, bicatenar, format din 16.569 perechi de baze
- Are 2 catene: Catena H (grea) / Catena L (usoara)
- Intr-o regiune mica=bucla D in care se afla situsul de initiere al transcriptiei,
ADN-ul are 3 catene: catena H, Catena L, Secventa ADN 7S