GENELE

Reprezinta unitatea de baza fizica si functionala a ereditatii.

 Constituite din ADN si contin instructiunile pentru sinteza

proteinelor.
 Marime: de la cateva sute de baze de ADN pana la peste 2

milioane de baze.
 Cea mai mica gena – ARNt – 76 pb; cea mai mica gena functionala

– gena care codifica histona – 500 pb.

 Cea mai mare gena – titina - 80,781 pb

Genomul– setul complet de ADN al unui organism incluzand

totalitatea genelor acestuia.
 Genomul uman nuclear – peste 3 miliarde de nucleotide

 Fiecare individ are 2 copii ale fiecarei gene, una mostenita de la

mama, cealalta mostenita de la tata.

 Majoritatea genelor sunt identice la toti indivizii, dar un mic

numar de gene (< 1%) sunt usor diferite intre indivizi.

 Alelele sunt forme ale aceleiasi gene cu mici diferente la nivelul

secventei bazelor de ADN. (aceste mici diferente contribuie la

aspectele fizice unice fiecarei persoane)
 Genomul unei celule este alcatuit dintr-un anumit numar de

molecule ADN (la om 24 de molecule diferite)

 Moleculele ADN sunt organizate/impachetate (impreuna cu

proteine) sub forma cromozomilor.

Functie ADN - codifica ARN, care codifica proteine.

 ADN - molecula ereditatii care se transmite de la parinti la copii;
ea contine “instructiunile” pentru formarea ARN-ului si a
proteinelor care intra in structura organismului si sunt implicate
in majoritatea functiilor lui.
  ADN si ARN – sunt polimeri. Unitatile monomerice ale ADN-ului
sunt nucleotidele, polimerul este un "polinucleotid”
 Un nucleotid consta din: un nucleozid (o baza azotate atasata
covalent de un zahar – riboza sau deoxiriboza si un grup fosfat)
 ADN – componenta zahar este deoxiriboza
 ARN - componenta zahar este riboza
 Exista 4 baze azotate: adenina (A), timina (T)/uracil (U), guanina
(G) si citozina (C).
 A si G sunt purine
 T/U si C sunt pirimidine
 A,T,C,G –in structura ADN
 A, U, C, G –in structura ARN
 ADN – molecule dublu catenare
 ARN – molecule mono catenare

Structura acizilor nucleici

 Nucleotidele sunt legate covalent intr-un lant prin grupuri de

pentoza si fosfat, formand o “coloana vertebrala” alternand zahar-
fosfat- zahar-fosfat.
 Ordinea nucleotidelor reprezinta secventa unui fragment ADN.
 Dublul helix contine 2 lanturi polinucleotidice unite prin legaturi
de hidrogen intre bazele de pe catene diferite (bazele sunt in
interiorul dublului helix, iar “coloana vertebrala” zahar-fosfat este
la exterior).
 Complementaritatea perechilor de baze: A=T; G=C
 Cele 2 coloane zahar-fosfat se rasuceste una in jurul celeilalte
formand un dublu helix, cu o rasucire completa la fiecare 10
perechi de baze. ADN codifica informatia genetica in functie de
ordinea (sau secventa) nucleotidelor de-a lungul fiecarei catene.

ADN-contine instructiuni pentru sinteza tuturor tipurilor de

molecule de ARN, incluzand ARNm, ARNt, ARNr. (molecule de ARN
sunt sintetizate in nucleu si transportate in citoplasma)
ARN-macromolecule prin intermediul carora informatia genetica este
exprimata si vehiculata in organism
 Structura lor moleculara este f asemanatoare cu a ADN-ului cu
diferenta ca glucidul este riboza, iar timina este inlocuita cu uracil

 Se gaseste sub forma monocatenara Din totalitatea moleculelor

de ARN regasite intr-o celula care este activa dpdv metabolic:
ARNm 3-5%
ARNr 90%
ARNt 4%

Tipuri ARN

1)ARN mesager (ARNm)

2)ARN de transfer (ARNt)
3)ARN ribozomal (ARNr)
4)Alte tipuri de ARN

ARN-m
 Moleculele de ARNm sunt foarte lungi – de ordinul miilor de
perechi de baze, care se pliaza in forme complexe.
 Dupa sintetizare, ARNm este procesat - intronii sunt indepartati
( “splicing” sau matisare). Fiecare molecula de ARNm contine
instructiuni pentru sinteza unei proteine.
 Grupe de 3 nucleotide ("codoni") codifica pentru aminoacizi
specifici .

ARN-t
 Transporta aminoacizii, care vor forma proteinele.
 Exista 20 aminoacizi diferiti; fiecare are molecula lui specifica de
ARNt "carrier".
 Proteine speciale numite aminoacyl-ARNt syntheses au rol in
potrivirea aminoacizilor cu moleculele de ARNt si in legarea lor
impreuna.
 ARNt are un "anti-codon" la capatul lui care recunoaste un
"codon" de 3- nucleotide pe molecula de ARNm prin
complementaritatea perechilor de baze.

ARN-r
 Ribozomii contin proteine, care ajuta ARNr sa se plieze in forme
corespunzatoare.
 Pentru a sintetiza o proteina, ribozomul citeste ARNm.
 ARNt transporta aminoacizii in ribozomi.
 ARNr leaga aminoacizii impreuna la un anumit moment

Alte tipuri de ARN:

1. ARN mic nuclear (ARN sn) - un grup heterogen de ARN care are 60-
360 nucleotide
- Intra in constitutia spliceozomului participand la convertirea
preARNm in ARNm prin sectionarea si indepartarea intronilor
- Participa la procesarea altor clase de ARN
- Regleaza factorii de transcriptie

2. ARN mic nucleolar (ARN sno)- grup heterogen: 60-360 nucleotide

- Participa la biogeneza ARNr si ARNt
- Participa la reglarea matisarii=maturarii alternative a unor gene

3. Micro ARN (ARN mi) - molecula de ARN cu 21-22 nucleotide

- Blocheaza translatia sau produce degradarea ARNm prin
fenomenul de “interferenta ARN”

4. ARN interferent mic (ARN si) - 20-25 nucleotide

 - Utilizat posttranscriptional

5. ARN necodant lung - peste 200 nucleotide

- Implicat in reglarea expresiei genelor prin modificarea
cromatinei, biologia telomerelor, amprentare, inactivarea
cromozomului X

24.000 gene care codifică proteine

! Exceptie – revers transcriptaza face o copie ADN a unei molecule
ARN

ADN - cele 2 catene ale ADN dublu catenar sunt anti-paralele;

dacă o catenă are capătul 5’ sus, cealalta il va avea jos.

Replicarea ADN - procesul prin care se sintetizeaza ADN

- fiecare catena a unei molecule de ADN se comporta ca o matrita
pentru sinteza unei noi molecule de ADN;
- secventa de nucleotide din catena nou formata este determinata
de complementaritatea bazelor
- replicarea se produce in faza S a ciclului celular
- pentru ca replicarea sa se desfasoare intr-o perioada de timp
rezonabila sunt necesare mai multe puncte de start ale replicarii =
REPLICONI
- dubla spirala a ADN-ului se separa in cele 2 catene componente
=> o structura in forma de Y = FURCA DE REPLICARE

Etapele replicarii:

1) INITIEREA – implica recunoasterea regiunii de pe o molecula de

ADN unde va incepe procesul de replicare
 2) ELONGAREA – eveniment ce se desfasoara la o bifurcatie de
replicare unde catenele parentale sunt copiate in catene fiice (noi)
3) TERMINAREA – incheierea procesului atunci cand molecula
parentala a fost complet replicata

Mecanism:
 Sub actiunea unor enzime=topoizomeraze, ADN-ul este

despiralizat
 Catenele sunt separate de enzime=helicaze, iar proteinele SSB

(stromal binding protein) stabilizeaza catenele si impiedica

respiralizarea lor
 Desfacerea ADN-ului are loc simultan in mai multe

puncte=repliconi, iar la aceste nivele apar furcile de replicare

 ADN-ul devine monocatenar, iar ambele catene se replica

simultan servind ca matrite pentru catenele noi formate

 Pentru initierea replicarii este nevoie de enzime ADN PRIMAZA

care va aseza primul nucleotid, iar apoi enzimele necesare

replicarii=ADN POLIMERAZA (Pol delta, Pol alfa) vor elonga
catenele

Caracteristici:
1) Toate sintetizeaza ADN doar in directia 5’- 3’
2) “Nu stiu” sa inceapa sinteza unei catene, ci doar sa o alungeasca,
adaugand un nucleotid la extremitatea 3’ OH

POLIMERIZAREA celor 2 catene care sunt antiparalele se face diferit

deoarece ADN polimeraza se deplaseaza doar in directia 5’- 3’
 Pentru catena matrita 3’-5’ sinteza catenei noi denumita leading
strand=catena avansata, se realizeaza continuu.
 ADN primaza este necesara doar la inceputul replicarii, iar ADN
polimeraza va adauga nucleotid cu nucleotid la capatul 3’ OH
 Pentru catena matrita 5’-3’ sinteza catenei noi (lagging
strand=catena intarziata) se face discontinuu cu ajutorul Pol delta
incepand din punctul cel mai indepartat al furcii de replicare prin
sinteza unor fragmente de 100-1000 nucleotide numite
FRAGMENTE OKAZAKI, care apoi sunt legate cu ajutorul ADN
LIGAZEI

Intr-o faza mai avansata a replicarii, primerii sunt indepartati atat din
structura catenei avansate, cat si din cea intarziata, dupa care
golurile sunt umplute de ADN Pol alfa.

- Replicarea este BIDIRECTIONALA, avand loc in ambele sensuri,

terminandu-se cand ADN polimeraza ajunge la capatul repliconului
- Replicarea este SEMICONSERVATIVA: moleculele de ADN fiice fiind
formate dintr-o catena veche si una noua
- Replicarea ADN – in directie 5’ – 3’ (ADN polimerazele pot adauga
nucleotide numai la capatul 3’ al unui polinucleotid)
- Doar o catena ADN a unei gene este transcrisa (catena tipar)- ex.:
secventa 5’- AGTTGCACG-3’ are ca transcript ARN CGUGCAACU

 Genomul uman cuprinde cca. 3 x109 pb ADN

 O celula diploida contine 2 copii ale genomului
 Cromozomul 1 = 245 Mb
 Cromozomul 21 = 47 Mb
 ADN mitocondrial – 16569 pb

Structura genelor
- Segmente codificatoare = exoni
- Secvente non-codificatoare = introni  Gena are structura
discontinua.
- O gena umana medie are 9 exoni de cca. 145 pb fiecare si introni de
cca. 3365 pb fiecare

Splicing-ul transcriptului uman

-Transcript primar = rezulta prin transcrierea intregii secvente de

exoni si introni
-Intronii sunt separati de exoni, care sunt apoi matisati (splicing)
- Intronii incep cu GU (donor splice site) si se termina cu AG (acceptor
splice site)
-Splicing-ul are loc in nucleu cu ajutorul unei masini multimoleculare
= spliceosom (complex de proteine si molecule ARN mici)

Translatia si codul genetic

ARNm matur – exportat in citoplasma

- AA sunt specificati de triplete succesive de nucleotide (codoni) din
ARNm
- Un ribozom se ataseaza la capatul 5’ al ARNm – se deplaseaza pana
intalneste codonul initiator (start) AUG din secventa consens
(secventa Kozak) si capteaza primul AA
- ARN de transfer (ARNt) ataseaza AA la ribozomi
- Procesul continua (rezultand un lant polipeptidic) pana intalneste
un stop codon si translatia mesajului este completa
- Exista 3 stopi codoni – UAG, UAA, UGA
- ribozomul se desprinde de ARNm si se disociaza in cele 2 subunitati,
iar polipeptidul este eliberat
- Proteina matura, pliata si modificata chimic, este transportata la
locul intra- sau extracelular corespunzator
Transformarea polipeptidului intr-o proteina functionala

- Plierea lantului polipeptidic intr-o structura tridimensionala corecta

– molecule “chaperone” asista acest proces;
- Proteinele pliate gresit sunt detectate si degradate
- Modificari chimice: glicozilare, clivare, cross-linkare (cisteina),
hidroxilare (prolina)
- transportarea proteinei catre locul corespunzator;
- destinatia – specificata de un peptid-semnal N-terminal scurt, sau
de o secventa de AA localizata in interiorul lantului (ex., fibroza
chistica - una din genele CFTR poarta o mutatie care nu permite
proteinei sa fie corect localizata in membrana celulara)
- Proteinele structurale pot fi modificate si la nivelul localizarii lor
finale

ADN Mitocondrial

 Circular, bicatenar, format din 16.569 perechi de baze

 Are 2 catene:
- catena H (grea)
- catena L (usoara)
 Intr-o regiune mica=bucla D in care se afla situsul de initiere al
transcriptiei, ADN-ul are 3 catene: catena H, Catena L, Secventa
ADN 7S
 Genomul mitocondrial este compact si contine 37 de gene:
28 pe catena H + 9 pe catena L
 13 gene codifica enzime implicate in fosforilare oxidativa
 22 gene codifica ARNt
 2 gene codifica ARNr
 Numarul copilor de ADN variaza de la o mitocondrie la alta, intre
2-20
 ADNmt se transmite exclusiv pe cale materna
 Rata mutatiilor este de 10-15 ori mai mare decat in ADN nuclear si
de obicei se produce fenomenul de HETEROPLASMIE =>intr-o
mitocondrie exista atat ADN normal, cat si cu mutatie
 Mutatiile ADN mt – boli neurodegenerative severe cu un debut
tardiv si evolutie progresiva, ex.: miopatie mitocondriala;
neuropatie optica ereditara Leber
 Majoritatea functiilor mitocondriale depind de proteine codificate
de genele nucleare, transportate in mitocondrie dupa ce au fost
sintetizate.
 ADN extras din sangele pacientului include ADN mitocondrial si
nuclear.
 Diagnosticul va fi confirmat daca se gasesc mutatii ale ADN
mitocondrial caracteristice.