Sunteți pe pagina 1din 1

“ Moara cu Noroc” este o nuvela realista psihologica scrisa de Ioan Slavici, publicata in

1880 in care este prezentata viziunea autorului despre folclorul romanesc ce are ca tema
analiza psihologica a tipologiilor de romani ai secolului XIX din satul ardelenesc .

Personajul principal al operei este Ghita, un personaj complex ce reprezinta tipul taranului
ardelean dominat de dorinta de a-si schimba statutul social. Acesta este caracterizat in mod
indirect prin limbajul sau si prin relatia sa cu Pintea. Ghita denota un character nepasator si
indiferent prin replica sa “Crede-mă că prea puţin îmi pasă dacă mă crezi aşa ori altfel: eu
tot eu rămân”, „?! zise el cam nepăsător”. De asemenea, Pintea da dovada de incredere
in prietenul sau „ Ştiu că n-am să găsesc nimic, dar trebuie să mă supun la porunca”, desi
acesta se simte atacat „Adică şi asta?!”.

Pe parcursul evolutiei sale, Ghita decade moral si psihologic, toate conflictele sale, fie
interioare fie exterioare fiind cauzate de venirea lui Lica la han. Hanul reprezinta un spatiu
liminal intre lumea binelui si lumea raului, iar Ghita se pare ca a fost tras in prapastia
pacatului odata cu mutarea la Moara. Daca acesta era la inceput un om harnic ce isi iubea
familia si mai ales sotia, iar tot ce facea era pentru ei, Ghita a decazut la a fi un om obsedat
de valoarea baniilor si de satisfacerea pe care acestia i-o dadeau. Odata cu asa zisa
imprietenire cu Lica, Ana observa o schimbare radicala in comportamentul sotului ei , mai
ales cand acesta devine irascibil si brutal. Cu toate acestea Ghita oscila intre iubirea fata de
sotia lui si dorinta pentru bani, caci acesta se temea sa nu o piarda pe Ana dar nici sa piarda
avantajele de a fi prieten cu Lica. Astfel Ghita isi da de bunavoie nevasta pe mainile
prietenului sau chiar de doua ori. Daca prima data nu a fost afectat, a doua oara cand Lica a
atins-o pe Ana, iar aceasta dadea frau jocului, Ghita a fost cuprins de gelozie; gelozie ce l-a
condus la ucidirea propriei sotii si la sfarsitul tragic al nuvelei.

In concluzie, conflictul interior a lui Ghita consta in dorinta de autoafirmare, de egalitate si


dorinta pentru dreptate si iubirea fata de sotie si familie.