Structura şi compoziţia chimică

a acidului ribonucleic.
Tipuri de ARN
Molecula ARN cuprinde 3 constituienţi principali, ca şi la ADN:
- baze azotate: purinice: A şi G
pirimidinice: C şi Uracilul
- o pentoză: riboza
- radicali fosfat.

Din unirea ribozei cu fiecare din cele patru baze se formează şi

ribonucleozide
- Prin fosforilarea acestora rezultă ribonucleotidele.
- În funcţie de numărul de radicali fosfat ataşaţi la moleculă,
ribonucleotidele pot fi mono-, di- şi trifosfat.
 înlănţuirea nucleotidelor,
mediată de legăturile fosfo-
esterice în poziţiile 3'-5',
se formează un lanţ
polinucleotidic de ARN.

 scheletul moleculei de
ARN este constituit din
legăturile pentozo-fosfat
de care se ataşează cele
patru baze azotate.

ARN-ul este format

dintr-un singur lanţ
polinucleotidic, având deci
o structură monocatenară
 Din punctul de vedere al rolului biologic, ARN-ul poate fi de două categorii:
- ARN viral
-ARN celular

1. ARN viral - controlează ereditatea la ribovirusuri şi viroizi (procariote ce au ca

material genetic o moleculă de ARN)
- joacă rolul ADN-ului de la celelalte organisme, deţinând
informaţia genetică transmisă de la o generaţie la alta;
- De regulă, se replică folosind ca matriţă propria moleculă;
- La ribovirusurile tumorale replicarea se realizează cu ajutorul
reverstranscriptazei, enzimă care asigură transcripţia informaţiei genetice de la
ARN la ADN.
2. ARN celular - se cunosc trei tipuri de bază:
- ARN mesager sau informaţional (notat cu ARNm, sau cu
ARNi),
- ARN solubil sau de transfer (notat cu ARNs, dar mai frecvent
cu ARNt)
- ARN ribozomal (ARNr).

ARN-ul celular nu codifică informaţie genetică, şi nu îndeplineşte

rolul de matriţă pentru sinteza proprie.
1. ARN mesager sau informaţional (ARN m)

 are o formă lineară, dimensiuni variabile,

 se sintetizează rapid în celulă în momentul transcripţiei informaţiei genetice din
ADN
 reprezintă, în general, copia unui segment din ADN (a unei gene), care dictează
secvenţa aminoacizilor în proteinele sintetizate.
 Se numeşte informaţional pentru că el deţine informaţia genetică preluată de la
ADN, şi mesager sau de mesaj pentru că poartă mesajul genetic de la ADN la
ribozomii din citoplasmă - locul de sinteză a proteinelor.
 reprezintă cca 2-5% din cantitatea totală a ARN-ului celular şi are o greutate
moleculară care diferă de la o specie la alta, şi în funcţie de mărimea genelor
copiate.
 Procesul prin care se realizează sinteza ARNm = TRANSCRIPŢIE
2. ARN solubil sau de transfer (ARNt)

 Are o structură particulară – formă de frunză de trifoi, o moleculă de dimensiuni

reduse (70-90 de nucleotide) şi o greutate moleculară mai mică (cca 25.000).
 Reprezintă aproximativ 10-15% din ARN-ul celular
 Are rolul de a transfera aminoacizii din citoplasmă la ribozomi (locul de sinteză a
proteinelor).
 După includerea aminoacidului transferat în lanţul polipeptidic, ARNt este eliberat şi
poate participa la transferul altor aminoacizi.

 Pentru recunoaşterea anumitor molecule sau structuri din celulă,

ARNt prezintă trei regiuni caracteristice:

a) regiunea pentru recunoaşterea aminoacidului, situată pe braţul cu aceeaşi denumire,

regiune care fixează un anume aminoacid, cu ajutorul enzimei amino-acil-ARNt-
sintetaza; pentru fiecare tip de aminoacid există o asemenea enzimă specifică;

b) regiunea anticodonului, care prezintă o tripletă de nucleotide (anticodon)

complementară unei triplete (codon) din ARNm;

c) regiunea pentru recunoaşterea ribozomului - o secvenţă de 5 nucleotide care asigură o

asociere temporară a ARNt cu ribozomul în timpul sintezei proteinelor.
3. ARN ribozomal (ARNr)

 ARNr reprezintă cca 80% din ARN-ul celular şi intră în structura

ribozomilor, organite la nivelul cărora se realizează sinteza proteinelor.

 are o configuraţie tridimensională neregulată, datorită faptului că în

molecula lui regiunile unicatenare alternează cu cele bicatenare.

 La procariote, - ribozomi de tip 70S („S” - coeficienţi de sedimentare -

exprimaţi în unităţi Svedberg (S));
- subunitatea mică a ribozomului – de 30S,
- subunitatea mare – de 50S

 La eucariote - ribozomul este de dimensiuni mai mari - 80S;

- subunitatea mică a ribozomului – de 40S,
- subunitatea mare – de 60S.

 Sinteza acestor fracţii diferite de ARNr este determinată de gene speciale

(ADNr) aflate în mai multe exemplare identice.
 Subunitate
a mare

Subunitatea
mică

ANTICODON