1.

Enumerai patru clase de proteine (n raport cu rolul lor funcional), care se

ncadreaz n membrana celular :
-In raport cu rolul lor functional, proteinele membranice pot fi clasate in protein-fermenti,
protein de transport, protein receptori si protein structural.
2. Definiia procesului de endocitoz. Reprezentai rafic (cu indicaii) cele dou
manifestri ale endocitozei.
-Mecanism fiziolog-ic de patrundere sau captare in celula a unor substante din mediul
ambiant, care nu pot ajunge intracelular direct, prin difuziune (transport pasiv) sau prin
'transport activ. In timpul ce. are loc o modificare morfologica reversibila (de obicei inva-
ginare) a membranei plasmatice. (Endocitoza este procesul de internalizare de ctre
celule a unor macromolecule, particule sau chiar a altor celule.)
Materialul etracelular este !nconjurat progresiv de ctre membrana celular care apoi
formeaz o invagina"ie !nspre interiorul celulei #i apoi se desprinde, form$nd o vezicul
endocitic ce con"ine substan"a ingerat.
%n func"ie de mrimea veziculelor se disting dou tipuri de endocitoz&
fagocitoza (ingestia unor particule mari, cum ar fi microorganismele)'
pinocitoza (ingestia de fluide).
((((-------------------------------------------------
!. Enumerai patru tipuri de "onciuni (contacte) intercelulare. #are din aceste tipuri
pot ser$i drept pasa"e de intercomunicaie pentru citoplasma celulelor
contactante%
- eista mai multe tipuri de jonctiuni intercelulare printre care se pot enumera &
jonctiunea intercelulara simpla, zona ocludenta, desmozomii, hemidesmozomii,
sinapsele si neusul. )inapsele si neonii sunt jonctiuni comunicante sau de tip gap si
pot servi ca pasaje de intercomunicatie pentru citoplasma celulelor contactante.
&. #e se nt'mpl cu membranele adiacente n cazul unei zone ocludente% #are e
rolul funcional al acestui tip de "onciuni%
- In cazul unei zone ocludente foi"ele eterne ale membranei plasmatice stabilesc un
contact at$t de str$ns !nc$t obtureaz complet spa"iul intercelular #i !mpiedic
trecerea substan"elor din eterior, protejand mediul intern al organismului.
(. #e particulariti manifest spaiul intercelular )i sectoarele interesate de
plasmalem n cazul unui desmozom% #are este importana funcional a
desmozomului%
- In cazul desmozomilor (maculei adherens) spatial intercelular con"ine o lamel
central a#ezat la distan"e egale de membranele celulare #i un material cu
densitate sczut. Iar sectoarele interesate de plasmalema prezinte niste ingrosari,
la care se insera, din interiorul celulei, microfilamente intermediare de diferite tipuri !n
func"ie de tipul celular& filamente de chertina(celulele epiteliale), sau de
desmina(celulele m. cardiac). Importanta functionala a maculei adherens reprezinta
crearea unor legaturi stranse intre celulele contactante.
*. +tructura "onciunii de tip ne,us. -ndicai un esut, celulele cruia sunt frec$ent
interconectate prin ne,usuri.
- *eusul cuprinde in structura sa spatiul intercelular si coneon(+ molecule proteice
identice, coneinele) . ,a nivelul mu#chiului cardiac, fibrele miocardice sunt
conectate prin acest tip de jonc"iuni. -ifuziunea ionilor de calciu prin aceste jonc"iuni
coordoneaz contrac"ia fibrelor miocardice, a muschiului in ansamblu, contrac"ia,
fiind declan#at de cre#terea concentra"iei de .a// din celul. -ac jonc"iunile
prezint perturba"ii ale permeabilit"ii, contrac"iile nu se mai sincronizeaz #i apar
fibrila"iile.
.. /n care cazuri apare "onciunea de tip sinaps% 0a ce ser$e)te%
- 0onctiunea de tip sinapsa apare in cazul punctelor de contact ale tsesutului nervos
intre neuroni sau neuron si alt element receptor sau efector si serveste la
transmiterea, doar intr-o singura directie, a impulsului.
1. +pecificai dou distincii eseniale ntre oranite )i incluziuni celulare.
- Incluziunile sunt componenete citoplasmatice vremelnice ,prezenta carora depinde
de activitatea metabolica a celulei ,pe cind organitele sunt prezente mereu in
citoplasma cit timp celula e vie.1 doua deosebire e ca incluziunile pot modifica
culoarea tesuturilor ,ceea ce poate servi la concretizarea diagnosticului
2. Enumerai opt tipuri de oranite de tip eneral. +ubliniai oranitele
amembranice.
- 2eticolul endoplasmatic, 1paratul 3olgi, Mitocondriile, ,izozomii, 4eroizomii,
2ibozomii, Microtubulii , .entriolii.
13. #are oranite condiioneaz prin abundena lor coloraia bazofil a citoplasmei.
#e concluzii de ordin funcional (pri$ind celula n ansamblu) se pot face, in'nd
cont de bazofilia pronunat a citoplasmei%
- 5rganitele care conditioneaza bazofilia citoplasmei sunt ribozomii liberi, reticulul
endoplsmatic rugos si aparatul golgi. 6azofilia mare a citoplasmei indica intensitatea
mare a sintezei proteinelor in celula respectiva.
11. #are sunt funciile specifice ale reticulului endoplasmatic aranulat: 4 5 n cazul
fibrelor musculare striate, 6 5 la 7epatocite%
- 5 specificitate a 27 neted, in cazul fibrelor muscular striate, este depozitarea ionilor
de calciu. Iar in cazul hepatocitelor, 27 neted, prezinta zone acidofile, in cazul unor
intoicatii, ce dezactiveaza diverse substante toice.
12. +unt oare identice noiunile 8comple,ul 9oli8 )i 8dictiozomul8% :ormulai
considerentele respecti$e.
- .onform datelor electronooptice moderne, compleul 3olgi se constituie din 8
elemente structurale& a)complee sau plachete de saci si cisterne aplatizate, b)
vacuole, c)microvezicule. .onstituientele numite alcatuiesc impreuna dictiozomul.
*umarul dictiozomilor dintr-un comple 3olgi in diferite celule poate varia in limite
foarte mari.
1!. +pecificai deosebirile ntre lizozomii primari, lizozomii secundari )i telolizozomi.
- ,izozomii primari reprezinta niste vezicule cu un continut amorf de hidrolaze si
fosfotaza acida active, si sunt sintetizati in 27 rugos. .ontopirea dintre lizozomul
primar si fagozomii, dau nastere asa numitor fagolizozomi - lizozomii secundari,
numiti vacuole digestive intracelulare. In cazul cand lizozomii primari se contopesc
cu organitele modificate si descompun continutul acestora, insa nu pana la sfarsit, se
formeaza niste formatiuni ce contin reziduuri, numite telolizozomi sau corpusculi
reziduali, ce contin o cantitate redusa de fermenti.
1&. ;rezentai rafic (cu cel puin cinci indicaii) aspectul ultramicroscopic al unei
mitocondrii.
.........................................................................................................................................
15membrana mitocondriala e,terna
25membrana mitocondriala interna
!5spatiul intre membrane
&5matricea
(5criste
1(. #e reprezint incluziunile citoplasmatice% Enumerai patru tipuri eseniale de
incluziuni.
- Incluziuni citoplasmatice reprezinta formatiuni ce pot apare sau dispare in
dependenta de starea functionala a celulei. )i putem deosebi 9 tipuri de incluziuni &
de secretie, de ecretie, trofice si pigmentare.
1*. #e proces de importan $ital reflect prezena nucleolului% #um se e,plic
faptul, c, spre e,emplu, spermatozoidul e lipsit de nucleol%
- 4rocesul de sinteza a 12* ribozomal si a subunitatilor ribozomale care ulterior vor
asigura sinteza lantului polipeptidic, adica sar putea de spus ca nucleolul paticipa
indirect la translatie. :aptul ca spermatozoidul e lipsit de nucleol s-ar eplica prine
ceea
ca...................................................................................................................................
.. ;
1.. #e reprezint spaiul perinuclear% #are compartiment citoplasmatic poate a$ea
comunicri directe cu spaiul perinuclear%
- )patiul perinuclear(cistern nucleolemara) reprezinta spatial cuprins intre membrane
eterna si cea interna a nucleului. 1cest spatiu poate avea comunicare directa doar
cu compleul porului;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
11. #are din parametrii porilor nucleari 5 structura, calibrul, numrul lor 5 $ariaz de
la o celul la alta% #e particulariti funconale reflect $ariaia $izat%
- *umarul porilor nucleari variaza de la o celula la alta, deoarece acesta depinde de
activitatea biologica a celulei in cauza, cu cat sunt mai intensive procesele sintetice,
cu atat mai numerosi sunt si porii situati pe o unitate de suprafata nucleara.
12. -n care din fazele 5 91, +, 92, profaz, metafaz, anafaz, telofaz, 9o 5 se afl
imensa ma"oritate a celulelor din oranism%
<<<<<<
+<<<<<<<<<<<<..%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
23. /n care faz a mitozei apare )i ce reprezint a)a numita 8stea matern8%
- In metafaza apare asa numita <stea maternal=, ce reprezinta asezarea cromozomilor
in regiunea ecuatorului, formand lama cromozomala.
21. #e modificri prezint nucleul celular n: a) picnoz% b) cariore,ie%, c) carioliz%
- In cazul picnozei nucleul e caracterizat printr-o aparitie a conglomeratelor in interiorul
sau, carioreia se caracterizeaza printr-o dezintegrare a nucleului in portiuni
separate, iar carioliza prin dizolvarea totala a nucleului.
22. +pecificai cele dou comple,e celulare n cadrul blastocistului la om. #are e
atribuia fiecrui din aceste comple,e n dez$oltarea corpului la embrion )i a
oranelor e,traembrionare%
- 6lastocistul e format din embrioblast si trofoblast. 7mbrioblastul se divide in prima
faza a gastrularii in epiblast si hipoblast. -in epiblast deriva vezicula amniotica, iar
din hipoblast sacul vitelin, organele etraebrionare. 1poi pe baza acestora are loc
formarea mezodermului, placii neurale si tubului neural - organele compleului aial.
>rofoblastul se divide in cito- si sincitiotrofoblast cu rol de asigurare a implantarii si
desigur nutritiv.
2!. ;rezentai rafic (cu indicaia celor cinci pri constituiente) forma unui
spermatozoid.
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
((((((((..
- .apul, nucleul, acrosoma, gatul,coada,
2&. #'t timp dureaz dez$oltarea embrionar la om% Enumerai cele patru etape de
dez$oltare embrionar cu rezultatele finale ale fiecrei etape.
- -ezvoltarea embrionara la om dureaza, in medie, ?@A de zile si nopti.
- :azele& B.fecundarea cu formarea zigotului, ?. segmentarea cu formarea blastulei
(blastocist), 8. gastrularea cu producerea foitelor embrionare si a compleului de
organe aiale, 9. histogeneza si organogeneza cu formarea organelor embrionare
si etra embrionare
2(. Definii stadiul de fecundare= specificai trei fenomene de importan ma"or, ce
caracterizeaz fecundaia.
- :ecundarea reprezinta contopirea celulei seuale masculine cu cea feminina, in
urma careea se restabileste garnitura diploida de crs, cu formarea zigotului.
:ecundarea se caracterizeaza prin& B.capacitatia sau activarea spermatozomilor'
?.interrelatia intre gameti si patrunderea spermei in ovul cu ajutorul reactiei
acrosomale' 8.formarea membranei de fecundare.
2*. ;rezentai o definiie eneral a procesului de sementare. #e denumire poart
celulele formate n cursul sementrii% #are e rezultatul final al sementrii%
- )egmentarea - etapa a embriogenezei care consta dintr-o totalitate de diviziuni
mitotice complete, asincrone si usor inegale a zigotului cu formarea finala a
blastocistului. .elulele& zigot-blastomeri-morula-blastocist. 2ezultatul final al
segmentarii e formarea blastocistului.
2.. #are component al blastulei (trofoblastul% embrioblastul%) e antrenat n
procesele de astrulare la om% /n ce mod se realizeaz aici prima )i a doua faz a
procesului de astrulare%
- 3astrularea - proces de modificari morfo-genetice si chimice ce se caracterizeaza
prin proliferarea, cresterea, deplasarea orientata si diferentierea celulelor. 4rima
etapa a gastrularii se produce prin delaminare. In rezultat se formeaza epiblastul si
hipoblastul. 1 doua etapa a gastrularii are loc in ziua BC-BD a embriogenezei. 7a se
caracterizeaza prin formarea celei de-a treia foite embrionare - mezodermul si a
organelor aiale. In aceasta faza are loc imigrarea, deplasarea celulelor stratului
etern al ectodermului in directia viitoarei margini caudale si ca rezultat formarea
liniei primitive. ,a capatul ei anterior ea are o ingrosare - nodul. 4e linia mediana ,
linia primitiva, se infundeaza si formeaza brazda primitiva. Materialul liniei primitive
se afunda peste marginile brazdei si formeaza mezodermul. .ompleul de organe
aiale e format din coarda, placa neurala, ectodermul, mezodermul si entodermul.
21. Enumerai )ase orane cptu)ite (sau acoperite) de epiteliu pro$enit din
ectoderm.
- 5rganele cptu#ite de epiteliu provenit din ectoderm sunt& cavitatea bucala,
faringele, esofagul, laringele, vaginul si regiunea anala a rectului.
22. #are sunt poriunile fiecrui somit% ce esuturi deri$ din fiecare poriune%
- -ermatom(deriva tes conj al pielii), miotom(tes musc striat) si sclerotom(tes
osos(vertebre si coaste) ).
!3. #e formaiuni se e$ideniaz n reiunea intermediar% n partea lateral a
mezodermului% 0a ce ser$e)te materialul celular al zonelor $izate%
- 4artea laterala a mezodermului - splancnotom, din care deriva tunicile seroase,
corticala suprarenalelor. 4artea intermediara a mezodermului - nefrogonadotom, din
care deriva rinichii, gonadele, ureterele.
!1. #are orane ale corpului deri$ din foia entodermal%
- :icatul, pancreasul
!2. #e prezint mezenc7imul% >nde e situat% Enumerai cinci esuturi de pro$enien
mezenc7imal.
- Mezenchimul - "esutul conjunctiv embrionar ce prezinta niste aglomerari de celule cu
prelungiri si fiind si primordiul embrionar a multor organe si tesuturi cum ar fi &
tesuturile conjunctive, tesutul osos, tesutul cartilaginos, tesutul muscular neted,
sangele.
!!. #e reprezint oranele e,traembrionare (pro$izorii)% Enumerai patru orane
e,traembrionare la om.
- 5rganele etraembrionare reprezinta organele care, in procesul de embriogeneza se
dezvolta in afara corpului embrionului, realizand functii variate ce contribuie la
cresterea si dezvoltarea acestuia. 4rintre acestea se enumera & amnionul, sacul
vitelin, alantoida, carionul, placenta, membrana seroasa.
!&. #e reprezint bariera placentar% Enumerai componenii acestei bariere.
- 6ariera placentara - o totalitate de structuri care previn amestecarea singelui matern
cu cel fetal. .omponente& sincitiotrofoblast, citotrofoblast, M6 a trofoblastului,
tesutul conjunctiv al vilozitatii, membrana bazala a endoteliului si endoteliocitul.
!(. Enumerai cele patru rupuri morfofuncionale de esuturi cu funciile de baz a
fiecrui rup.
- 4e baza caracterelor morfofunc"ionale deosebim& >esutul nervos, >esutul
muscular, >esutul conjunctiv si >esutul epitelial.
!*. Enumerai cinci particulariti eseniale, caracteristice tuturor epiteliilor.
- B.asezarea limitanta, ?.aranjarea caracteristica in spatiu'in forma de strat,tub insula,
8.lipsa substantei intercelulare, 9.polaritatea celulelor, C.situarea pe membrana
bazala, +.lipsa vaselor sanguine, D.capacitatea de regenerarea inalta, @.prezenta
organitelor de tip special(cili,flageli...)
!.. Enumerai trei $arieti ale epiteliilor unistratificate izomorfe )i trei $arieti de
epitelii pluristratificate.
- 7piteliilor unistratificate izomorfe& pavimentos, cubic si prismatic'
- 7pitelii pluristratificate& cornificat, necornificat si de tranzitie.
!1. Enumerai cinci orane tapetate la interior de epiteliul pluristratificat pa$imentos
necornificat, specificai localizarea n oranism a epiteliului pluristratificat
cornificat.
- 7piteliului pluristratificat cornificat acopera suprafata pielii
- 7piteliul pluristratificat pavimentos necornificat & segmentul superior al >3-, epiteliul
anterior al corneei, vaginul, zona intermediar a intestinuli rect, esofagul si cavitatea
bucala.
!2. Enumerai n succesiunea reinoirii lor: 45straturile epiteliului pluristratificat
pa$imentos necornificat, 65straturile epiteliului pluristratificat cornificat.
- 1)ordine & stratul bazal-spinos-superficial
- 6)ordine & startul bazal-spinos-granular-lucid -cornos
&3. #lasificarea landelor e,ocrine n dependen de mecanismul de eliminare a
secretiei. ?ferii e,emple pentru fiecare $arietate.
- @erocrineA sudoripare, landele esofaului, stomacului, uterului
- 4pocrineA landele mamare
o 5microapocrin
o 5macroapocrin
- Bolocrine Asebacee
&1. #are este forma tipic a eritrocitelor% #are alte forme pot a$ea eritrocitele% ;rin
ce difer acestea de forma tipic%
- :orma tipica a eritrocitului o prezinta discul biconcav, insa se mai pot intalni si alte
varietati de forme precum & planocite (forma plana), stomatocite (forma de cupola),
sferocite (forma sferica), echinocite (elemente batrane).
&2. ;rezentai rafic n comparaie conturul celulelor )i al nucleilor la cele cinci
$arieti de leucocite. -ndicai formele prezentate cu procenta"ul lor n s'nele
periferic.
- ,eucocitele & *eutrofilele- +C-DCE
7ozinofilele- B-CE
6azofilele- A,BE
,imfocitele- ?A-8CE
Monocitele- +-BAE
............................................................................................................................................
..
&!. 9ranulocitele neutrofile: procenta"ul, aspectul tipic al nucleului, particularitile
microscopice )i ultramicroscopice ale citoplasmei, funciile de baz.
- 3ranulocitele neutrofile & +C-DCE din leucocite ' nucleu format din 8-+ lobi uni"i prin
pun"i de cromatin fin ' in citoplasm se afl numeroase granula"ii specifice
FneutrofileF
foarte fine (A,B-A,?), sunt lizozomi ce con"in enzime hidrolazice. 1u capacitatea de
a fagocita.
&&. 9ranulocitele eozinofile: procenta"ul, aspectul tipic al nucleului, particularitile
microscopice )i ultramicroscopice ale citoplasmei, funciile de baz.
- Granulocitele eozinofile: ?-9E din leucocitele s$ngelui periferic ' nucleul& ? lobi
rotunzi, cu aspect de desaga ' citoplasma & granulatii cu afinitate pentru colorantii
acizi, granule egale ca forma, marime si egal repartizate, granulatiile sunt lizozomi '
functia de fagocitoza dar mai slab pronuntatasi intervin in reactiile alergice .
&(. 9ranulocitele bazofile: procenta"ul, aspectul tipic al nucleului, particularitile
microscopice )i ultastructura microscopice ale citoplasmei, funciile de baz.
- 3ranulocitele bazofile & A,C - BE din leucocitele s$ngelui' nucleul par"ial segmentat
(!n trefl) ' citoplasma cu granulatii puternic bazofile, ce contin & serotonina,
histamina, heparina, granula"ii inegale ca form, mrime #i inegal repartizate !n
citoplasm ' 1u capacitatea de fagocitoz #i mobilitate este redus.
&*. 0imfocitele: procenta"ul, aspectul nucleului, caracteristica citoplasmei, rolul
limfocitelor n oranism.
- ,imfocitele& ?A-8CE din leucocite, celule mici, rotunde, cu nucleu oval in forma de
bob ce ocupa aproape toata citoplasma. .itoplasma e bazofila. Gnele limfocite pot
contine granule azurofile. 2olul limfocitelor este recunoasterea antigenului specific si
prin aceasta asigurarea imunitatii organismului (limfocitele > asigura imunitatea
celulara si o regleaza pe cea umorala ,iar limfocitele6 asigura imunitatea umorala).
&.. #are sunt cele dou tipuri de limfocite )i care e rolul fiecrui tip n eneza
reaciilor de aprare%
- .ele doua tipuri de limfocite sunt& limfocitele > si limfocitele 6. ,imfocite > asigura
imunitatea celulara si o regleaza pe cea umorala, limfocitele 6 asigura imunitatea
umorala.
&1. Enumerai $arietile de limfocite5C cu indicaia rolului lor funcional.
- )e cunosc urmatoarele varietati de limfocite > & >-Hileri(asigura rolul de efectori ai
imunitatii celulare), >-Ielperi (recunosc si sporesc sinteza antigenului), >-)upresori
(inhiba 6- limfocitele), > de memorie (memoreaza structura unui antigen).
&2. @onocitele: procenta"ul, aspectul nucleului, caracteristica citoplasmei. #e se
ntmpl cu monocitele, care prsesc albia sanuin%
- Monocitele & constituie +-@E din nr. >otal de leucocite ' nucleul are o configuratie
variabila, B-8 nucleoli, a periferia sa se observa granule mici azurofile(lizozomi) '
citoplasma are prelungiri, si ii sunt caracteristice vacuolele de fagocitoza ' -upa ce
nimeresc in tes conj se transforma in macrofage si au functia esentiala in fagocitoza
(3. ;rezentai 7emorama )i formula leucocitar la oranismul matur.
Hemograma :
- 7ritrocite- 8,DJBAKB?- C,CJBAKB?Llitru
- Ib- B?A- B9AgLl
- ,eucocite- 8,@JBAKM- MJBAKMLlitru
- >rombocite- ?AA- 9AAJBAKMLlitru Formula leucocitar :
*eutrofile segmentate- +C-DCE
*eutrofile nesegmentate- B-CE
7ozinofile- B-CE
6azofile- A,BE
,imfocite- ?A-8CE
Monocite- +-BAE
(1. Enumerai nou tipuri de celule componente ale esutului con"uncti$ la,.
- .elulele componente ale >.:, & fibroblaste, fibrocite, fibroclaste, macrofage,
plasmocite, mastocite, adipocite, pericite, pigmentocite, celule adventitiale.
(2. :ibroblastele: aspectul tipic al nucleului, particularitile microscopice )i
ultramicroscopice ale citoplasmei, funciile de baz.
- *ucleu&de forma ovala, eucromatic, B-? nucleoli
- .itoplasm& slab bazofil cu multe organite, precursori ai colagenului
- :ibroblastele asigura sinteza fibrelor de colagen, a matricei si substantei
fundamentale, restabilirea integritatii dupa lezare, formarea cicatricei, formarea
capsulei conjunctive din jurul unui corp strain.
(!. Definii sistemul macrofaic= enumerai cel puin cinci tipuri de celule
componente ale sistemului macrofaic.
- )istemul macrofagic - totalitatea celulelor cu func"ie fagocitar din organism, care
deriv din monocitele circulante, printre acestea enumerandu-se& Macrofagul
conjunctiv' Macrofagul alveolar (<celula prfoas=)' .elula Hupffer (ficat)' Microglia
(sistemul nervos central)' 5steoclastul ("esutul osos)' Monocit tisular' Monocit
sanguin.
(&. ;ro$eniena )i funcia de baz a plasmocitelor. #are dintre oranitele
citoplasmatice e dez$oltat n ambunden la plasmocite%
- 4lasmocitele provin din 6-limfocite si produc anticorpi. 27 granular este foarte bine
dezvoltat (n ambunden).
((. 4dipocitele: forma celulei, confiuraia )i localizarea nucleului, specificul
citoplasmei.
- 1dipocitele au o forma rotunda, ovala sau poliedrica(CA-BCAmicroni in diametru),
nucleul aplatizat, situat periferic, hipercrom ' citoplasma subtire si contine colesterol,
fosfolipide, acizi grasi liberi.
(*. ;rezentai rafic aspectul microscopic al esutului reticular din anlionul
limfatic cu indicaiile: a 5 celule reticulare, b 5 fibre reticulare, c A limfocite.
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
<<<<<<<<<<<<
(.. #are din elementele celulare )i structuri intercelulare predomin cantitati$ la
esutul con"uncti$ dens% +pecificai deosebirea esenial dintre esutul
con"uncti$ dens ordonat )i esutul con"uncti$ dens neordonat.
- >.:- se caracterizeaza printr-un numar mare de fibre aranjate compact si o
cantitate mica de substanta fundamentala. In functie de aranjarea fibrelor de colagen
deosebim >.:- ordonat si neordonat. In cel ordonat fibrele au o orientare stricta,
care in fiecare caz corespund conditiilor de functionare, iar in cel neordonat fibrele
de colagen au o orientare in toate directiile.
(1. ;rezentai rafic (cu indicaii) sc7ema structurii tendonului cu: a) fascicule de
radul nt'i, b) fascicule de radul doi, c) fibrocite, d) endotenon.
((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
((((((((((((((((..
(2. Enumerai patru $arieti de esut con"uncti$ cu proprieti speciale. +pecificai
localizarea lor n oranism.
- In categoria tesuturilor conjunctive cu proprietati speciale putem distinge & tesutul
reticular(stroma organelor hematopoietice), tesutul adipos(sub piele), tesutul
mucos(intalnit doar la embrion, in corpul vitros, in cordonul ombilical al fatului) si
tesutul pigmentar(in jurul mameloanelor, scrotului, orificiului anal, coroida, irisul
ocular).
*3. +pecificai structurile comune )i particularitile distincti$e la cartilaele 7ialin )i
elastic.
- >esuturilor cartiaginoase le sunt caracteristice condrocitele, condroblastele,
substanta intercelulara si pericondrul. .a particularitate distinctiva a cartilajului
elastic, fata de cel hialin, este prezenta in substanta intercelulara a fibrelor elastice '
matricea etracelulara e mai redusa, iar cantitatea de lipide, glicogen si
condroitinsulfati este mai mica. In cartilajul elastic nu are loc calcifierea.
*1. ;rezentai rafic (cu indicaia componenilor) aspectul microscopic: 4 5 a
cartila"ului 7ialin, 6 5 a cartila"ului elastic.
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
<<<<<<<<<<<<..
*2. ?steocitele: confiuraia corpului celular, aspectul nucleului, coloraia )i
particularitile ultramicroscopice ale citoplasmei, funcia de baz.
- 5steocitele(celulele osoase) sunt niste celule cu prelungiri ale tesutului osos, le sunt
caracteristice un nucleu compact, relativ mare, citoplasma slab bazofila cu organite
relativ reduse. 1ctivitatea de baz a osteocitelor const in demineralizarea #i
reminelarizarea continu a osului perilacunar, intervenind direct in homeostazia
calciului.
*!. ?steoblastele: confiuraia corpului celular, aspectul nucleului, coloraia )i
particularitile ultramicroscopice ale citoplasmei, funcia de baz.
- 5steoblastele prezinta niste celule diferentiate ce secreta matrice osoasa, cu un
aspect poliedric sau cuboidal cu prelungiri, nucleu central, eucromatic cu un nucleol.
.itoplasma bazofila cu numeroase organite si incluziuni. )intetizeaz osein,
colagen I #i proteine noncolagene si mai servesc ca receptori pentru parathormon.
*&. ?steoclastele: confiuraia corpului celular, aspectul nucleului, coloraia )i
particularitile ultramicroscopice ale citoplasmei, funcia de baz.
- 5steoclastul prezinta o celula giganta multinucleata, cu BA- +A nuclei la polul opus
suprafetei de contact, citoplasma acidofila & lizozomi(fosfataz acid, colagenaz).
5steoclastele - celule de natura hematogena capabile sa disruga osul si cartilajul
calcificat, diametrul variaza de la MA mcm si m. mult. )e contin de la 8 la citeva zeci,
citoplsma e slab bazofila, uneori oifila, bogata in Mt.,27 rugos ,13. ,a locul unde
osteoclastele adera la suprafata in distrugere se disting ? zone & zona mai
voluminoasa si zona de contact densa. 5steoclastele provin din precursorii comuni
cu monocitele si granulocitele.
*(. ;rezentai rafic (cu indicaia componenilor) aspectul microscopic al unui
osteon n seciune trans$ersal.
...........................................................................................................................................
...
**. Reprezentai rafic (cu indicaii) aspectul microscopic: 45al unui miocit neted, 65
unei fibre musculare striate, #5unui cardiomiocit.
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
<<<<<<<<<<<<<<.
*.. #elulele mioepiteliale: sursa de dez$oltare, localizarea n oranism, confiuraia
corpului celular.
- .elulele mioepiteliale se dezvolta din ectodermul cutanat, se localizeaza in glandele
sudoripare, mamare, lacrimale, salivare. 1u forma stelata si cuprind cu prelungirile
lor ducturile secretorii si ecretorii mici ale glandelor eocrine.
*1. #e reprezint fibra funcional a mu)c7iului cardiac% #e reprezint discurile
intercalare%
- :ibra functionala a muschiului cardiac reprezinta lantul de cardiomiocite contractile
cu grosimea de BA-?A mcm, iar discurile intercalare nu-s altceva decat regiunile de
contact dintre aceste cardiomiocite.
*2. Reprezentai rafic (cu indicaii) sc7ema ultrastructurii unui sarcomer.
......................................................................................................................................
....
.3. >nitatea morfofuncional a esutului muscular striat sc7eletal 5 denumirea,
confiuraia, particularitile structurii microscopice.
- Gnitatea morfofunc"ional a "esutului muscular striat e fibra musculara striata.
1ceasta e formata din miosimplast si miosatelitocite, inconjurata de sarcoplasma,
care formeaza niste invaginari numite tubi >. )arcoplasma e formata din membrana
bazala in care sunt intercalate fibre reticulare si de colagen care se prelungesc in
tesutul conjunctiv ambiant. Miosimplastele sunt acoperite cu plasmalema, sub care
se afla nucleii de forma rotunda, la polii lui se afla organitele de tip general, se mai
intilnesc organite de tip special-miofibrile.
.1. #um se prezint reticulul endoplasmatic aranulat n fibra muscular striat%
#are incluziuni citoplasmatice sunt foarte abundente n fibra muscular striat%
- 27 agranulat adera la sistemele > ' In citoplasma se observa incluziuni de glicogen,
mioglobina, lipide.
.2. @iosatelitocitele: localizarea, forma )i rolul funcional.
- Miosatlitocitele sunt niste celule uninucleare, cu nucleu mic, rotund, organite
speciale lipsesc. 1dera la suprafata simplastulu si reprezinta elemente cambiale ale
tesutului muscular striat scheletal.
.!. Reprezentai rafic (cu indicaii) aspectul microscopic al celor patru tipuri de
neuroni conform clasificaiei morfoloice.
((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
((((((((((((((((((
.&. Rolul funcional al neuronilor senziti$i. #are $arieti de neuroni (conform
clasificrii morfoloice) e,ercit, ca reul, funcia senziti$%
- *euronii senzitivi - transmit impulsul de la receptori la )*., ca regula (conform
clasificrii morfoloice) neuronii unipolari eercita functia senzitiva.
.(. Rolul funcional al neuronilor motori. #are $arietate de neuroni (conform
clasificrii morfoloice) e,ercit aceast funcie%
- *euronii motori - transmit impulsul de la )*. la organe efectoare, ca regula
(conform clasificrii morfologice) neuronii multipolari eercita functia motora.
.*. Rolul funcional al neuronilor asociati$i. #are $arietate de neuroni (conform
clasificrii morfoloice) e,ercit, ca reul, aceast funcie%
- *euronii asociativi N mediaza relatia intre neuronii senzitivi si cei motori, ca
regula (conform clasificrii morfoloice) neuronii multipolari au functie mita.
... #e reprezint dendritele neuronului% Rolul lor funcional. Cipurile de neuroni
dup numrul de preluniri.
- -endritele sunt prelungiri neuronale care primesc stimuli si conduc impulsul nervos
spre corpul neuronului. >ipurile de neuroni dup numrul de
prelungiri &....... ......................................................................................................... ;
.1. #e reprezint substana cromatofil a neuronilor n plan ultramicroscopic%
- )ubstanta cromatofila a neuronilor in plan ultramicroscopic reprezinta sectoarele de
citoplasma, ce contin aglomerari de cisterne aplatizate ale reticulului endoplasmatic
rugos, aranjate paralel intre ele.
.2. Ependimocitele: localizarea n oranism, particularitile de structur, rolul
funcional.
- 7pendimocitele-captusesc canalul central al maduvei spinarii, ventriculii cerebrali. )e
diferentiaza din glioblastele tubului neural, polul apical al celulei prezinta cili care
vibrind misca ,.2, polul bazal e inzestrat cu apofize lungi. .itoplasma contine
mitocondrii si incluziuni. 5 parte din ependimocite au functie secretorie, eliminind
diferite substante active in singe
13. +pecificai cele dou tipuri de astrocite conform: a) localizrii n oranism, b)
particularitilor de structur, c) rolului funcional.
- 1vem astrocite protoplasmatice si fibroase
- .ele protoplasmatice se gasesc in substanta cenusie a )*., se caracterizeza prin
prezenta nucleului mare, rotund, lucid si numeroase prelungiri scurte intens
ramificate ' in citoplasma gasim un nr. redus de ribozomi liberi, microtubuli, cisterne
ale 27, dar un nr. mare de mitocondrii. :unctia indemplinita este cea de demarcatie
si cea trofica.
- .ele fibroase se gasesc in substanta alba a creierului, formeaza fibre gliale, ce
alcatuiesc aparatul de suport al creierului, au aproimativ ?A-9A de prelungiri lungi,
putin neramificate, membrana nucleara formeaza uneori cute adanci, citoplasma
transparenta ce contine numeroase fibre cu diametrul de @-M nm, unite in fascicule in
componenta prelungirilor lor. :unctia principala fiind cea de suport si izolare a
neuronilor.
11. ?liodendrocitele: particularitile de structur, localizarea n oranism,
specificul interaciunii lor cu neuronii.
- 5ligodendrocitele prezinta niste celule mici, ovale sau unghiulare, cu prelungiri
putine, ce inconjoara corpul neuronilor din )* central si periferic, si joaca un rol
major in formarea membranelor din jurul prelungirilor neuronilor ' Gn oligodendrocit
reprezinta mielina pentru mai mul"i aoni, iar *ucleul este situat la distan" de aonul
pe care !l mielinizeaz.
12. Reprezentai rafic (cu indicaii) raportul dintre lemocit )i cilindrii a,iali n cazul
unei fibre ner$oase de tip cablu.
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
<<<<<<<<<<<<..
1!. #are ultrastructuri )i n ce mod contribuie acestea la apariia tecii mielinice% #e
reprezint stranulaiunile Ran$ier%
..............................................................................%
1&. Enumerai cele trei elemente constituiti$e ale unei terminaiuni ner$oase
senziti$e incapsulate.
- 2amificatiile cilindraului, celulele gliale si capsula de tesut conjunctiv reprezinta cele
8 elemente constitutive ale unei terminatiuni nervoase senzitive incapsulate.
1(. Reprezentai rafic (cu indicaii) sc7ema eneral de ultrastructur a unei
sinapse.
...........................................................................................................................................
.....
1*. +pecificai cele trei tipuri de sinapse interneuronale.
- )e cunosc trei tipuri de sinapse interneuronale dupa mecanismul de transmitere, si
anume & sinapse chimice (cu neurotransmitatori), sinapse electrice (prin jonctiuni
gap) si sinapse mite (cuplaj intre sinapsa electrica si cea chimica).
1.. +pecificai tipul de neurocite (conform clasificrii morfoloice )i celei
funcionale) din componena anlionilor senziti$i= cum se prezint )i la ce
ser$e)te poriunea terminal dendritic a acestor neuroni%
- In ganglionii senzitivi putem distunge neurocitele senzitive pseudounipolare.
-endritele lor intra in component portiunii sensitive a nervilor rahidieni micsti si la
periferie se termina cu
receptori. .................................................................................................................. ;
;;
11. Enumerai straturile scoarei cerebelare. #are strat e antrenat la formarea fibrelor
eferente ale scoarei cerebelare%
- )traturile scoartei cerebelare& Intern(granular), Mijlociu(corpul neuronilor 4urOinje),
7tern(molecular). )tratul granular e antrenat la formarea fibrelor eferente.
12. +pecificai cele dou tipuri de fibre aferente n scoara cerebelar. 0a care din
elementele scoarei cerebelare aduce impulsuri fiecare tip%
- .ele doua tipuri de fibre aferente in scoarta cerebelara sunt fibrele talamo-corticale
si fibrele cortico-corticale. :ibrele talamo-corticale - se termina in stratul 9 al scoartei
, fibrele cortico-corticale - formeaza sinapse in toate straturile scoartei si apoi ajung
la stratul molecular unde formeaza ramuri orizontale.
23. Enumerai (n succesi$itatea lor) straturile de neuroni ai scoarei cerebrale.
- )traturile de neurini ai scoartei cerebrale & molecular, granular etern, piramidal
etern, granular intern, piramidal intern(ganglionar), polimorf .
21. #aracterizai bariera 7ematocefalic: structurile componente )i importana
funcional.
- .a structure component ale barierei hematoencefalice distingem& endoteliul
hemocapilarului, membrane bazala a capilarului, prelungirile astrocitelor. 5
importanta majora o are in mentinerea constantei mediului inconjurator, in protejarea
creierului de toinele circulante, in prevenirea patrunderii neurotransmitatorilor in
circulatia generala.
22. Enumerai cele trei componente de baz (membrane) ale lobului ocular.
+pecificai straturile coroidei. #are formaiuni ale lobului ocular se prezint n
calitate de deri$ate a coroidei%
- .ele trei componente de baza (membrane) ale globului ocular sunt & sclera(m.)
fibroasa, coroida (m. vasculara) si retina (m. Interna). )traturile coroidei sunt
urmatoarele & compleul bazal, corio-capilar, vascular si supracoroid. .a derivat a
coroidei se distinge irisul.
2!. Enumerai n succesiunea lor straturile corneei, specificai componena lor
tisular.
- )traturile corneei& 7piteliul anterior(ep. pluristratificat pavimentos necornificat),
Membrana limitanta anterioara(membrane 6oPman), )ubstanta proprie(lamele
subtiri de tesut conjunctiv), Membrana limitanta posterioara( membrane -escemet),
7piteliul posterior(ep. Gnistratificat pavimentos izomorf, endoteliu).
2&. Enumerai n succesiunea lor (de la periferie spre centru) straturile retinei. #are
elemente celulare contribue la formarea straturilor: nuclear e,tern% nuclear
intern%
- )traturile retinei& pigmentar, fotosenzorial, nuclear etern, pleiform etern, nuclear
intern, pleiform intern, ganglionar si fibre nervoase. ,a formarea stratului nuclear
etern contribuie nuclei celulelor fotosenzoriale, iar la cel nuclear intern- nuclei
neuronilor bipolari, orizontali, amacrini si celulele Muler.
2(. Enumerai n succesiunea lor (de la periferie spre centru) straturile retinei. #are
$arieti de neuroni sunt antrenai n sinapsele stratului ple,iform e,tern%
ple,iform intern%
- )traturile retinei& pigmentar, fotosenzorial, nuclear etern, pleiform etern, nuclear
intern, pleiform intern, ganglionar si fibre nervoase. In sinapsele stratului pleiform
etern sunt antrenati neuronii bipolari si celulele fotosenzoriale, iar in sinapsele
stratului pleiform intern- neuronii bipolari si cei ganglionari.
2*. +tratul pimentar al retinei: toporafia n cadrul peretelui ocular, structura
microscopic, particularitile ultramicroscopice ale poriunilor apicale ale
celulelor. /n ce direcii se deplaseaz pimentul la ntuneric% la lumin% #are e
semnificaia fizioloic a acestor deplasri%
- )tratul pigmentar al retinei este situate intre stratul fotosenzorial al retinei si
compleul bazala al coroidei. ,a lumina are loc trecerea pigmentului din citoplasma
in microviozitatile pigmentocitelor (prelungirilor apicale), iar la intuneric invers, din
microvili in citoplasma. 1stfel aceste depasari contribuie la regenerarea fiziologica a
celulelor cu bastonase si cu con.
2.. Varietile de baz a celulelor neurosenzoriale ale ochiului: particularitile
comune i deosebirele n ce privete ultrastructura, pigmenii vizuali i
perceperea luminii.
- .elulele neurosenzoriale ale ochiului receptioneaza razele de lumina cu partile lor periferice.
-eosebim celule fotosenzoriale cu bastonas - partea periferica in forma de bastonas si celule
fotosenzoriale cu con - partea periferica in forma de con ' celulele fotosenzoriale cu con se
deosebesc de cele cu bastonase printr-un volum mai mare, iar structura eterna e prezentata
de semidiscuri (ce contin pigmentul rodopsina), fata de cele cu bastonase caracteristica prin
discuri(ce contin pigmentul iodopsina). In structura celulelor cu con se mai intalnesc si
incluziuni de lipide. .elulele cu con prezinta receptorii vederii diurne, iar cele cu bastonas -
nocturne.
21. ?ranul olfacti$: localizarea, componena celular, ultrastructura boldurilor
olfacti$e.
- 5rganul olfactiv se afla in regiunea superioara a foselor nazale, mucoasa olfactiva
este alcatuita din epiteliocite olfactive neurosenzoriale, de sustinere si bazale.
4relungirile periferice ale epiteliocitelor olfactive neurosenzoriale se termina cu niste
ingrosari, ce reprezinta nu altceva decat boldurile
olfactive. ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; 1cestea au pe suprafata sa circa BA-B? cili
olfactivi mobili. (((((((((((((((((((((((((((
22. Reprezentai rafic (cu indicaia elementelor de baz) sc7ema de structur a unui
muure ustati$.
...........................................................................................................................................
133. #are sunt cele trei spaii, n care e di$izat ca$itatea labirintului osos n
oranul spiral% care e coninutul lic7id ale acestor spaii% #are dintre aceste
spaii intercomunic )i unde e situat pasa"ul de intercomunicare%
- .ele 8 spatii ale organului spiralat & rampa vestibulara, rampa timpanica, ductul
cohlear. In primele ? se afla perilimfa , in duct - endolimfa. 2ampa vestibulara
cominica cu cea timpanica printr-un orificiu - helicotrema.
131. Enumerai )ase $arieti (conform particularitilor morfo5funcionale) de
$ase sanuine. #are component al peretelui $ascular e prezent la toate aceste
$arieti%
- .onform particularit"ilor morfo-func"ionale se disting + varietati de vase sangvine &
artere, arteriole, hemocapilare, venule, vene si anastamoze arteriolo-
ventriculare. .................................................................................... ;
132. 4rterele de tip elastic: planul eneral de structur a peretelui,
particularitile structurale ale tunicii medii.
- 4eretele arterei de tip elastic este constituit din trei tunici & tunica interna(endoteliu,
subendoteliu si pleul fibrelor elastice), tunica medie si tunica eterna(numeroase
fibre elastice si colagene). >unica medie e formata din numeroase membrane
elastica fenestrate printre care sunt situate celulele musculare netede- amplasate
oblic fata de membrane.
13!. 4rterele de tip muscular: planul eneral de structur a peretelui,
particularitile structurale ale tunicii medii.
- 4eretele arterei de tip muscular este constituit din trei tunici& tunica interna(endoteliu,
M6, subendoteliu si Membrana elastica interna), tunica medie si tunica
eterna(tesut conjunctiv fibros la, nervi si vase sanguine). >unica medie e
constituita din celule musculare netede, printre care se gasesc fibroblaste, fibre
elastice si colagene ' o astfel de structura atribuie vasului elasticitate si rezistenta.
13&. ;lanul eneral de structur a capilarului de tip somatic. #aracteristica
microscopic )i ultramicroscopic a stratului intern la peretele de capilar.
- ............................................................................................................... ;;;;;;;;;;;;;
;;
13(. ;rezentai rafic (cu indicaii) aspectul ultramicroscopic al structurii
capilarului de tip fenestrat ($isceral)= n care orane e,ist astfel de capilare%
...........................................................................................................................................
- .apilarele de tip fenestrate le putem intalni in glandele endocrine, in tractul
gastro-intestinal, in pleurile coroidesi in rinichi (unde nu au diafragma)
13*. #apilare de tip sinusoid: particularitile de structur, localizarea n
oranism.
- .apilarele de tip sinusoid au atat stratul de celule endoteliale cat si membrana bazala
discontinuue' pericitele lipsesc' le putem intalni in& lobulul hepatic, splina, maduva osoasa,
hipofiza anterioara.
13.. ;rezentai rafic (cu indicaii) structura peretelui la o $en de tip muscular.
...........................................................................................................................................
..
131. Enumerai (n succesiunea lor) cele )ase clase de elemente celulare ce reflect
procesul de 7ematopoiez.
- .lasele de elemente celulare ce reflecta hematopoieza & celula stem hematopoietica,
celula semistem progenitoare a mielopoiezei si limfopoiezei, celule precursoare
unipotente, blastele, celulele tineresi celulele mature
132. +pecificai cele dou tipuri de celule, pro$enite din celulele5stem. #are
elemente definiti$e ale s'nelui deri$ din fiecare tip%
- -in celulele stem provin& .elula semistem precursoare a mielopoezei(din care
deriva& eritrocitul, grnulocitul, monocitul si trombocitul) si .elula semistem
precursoare a limfopoiezei(din care deriva limfocitul 6 si >).
113. Enumerai cele dou orane centrale )i trei orane periferice ale sistemului
imun
- 5rganele hematopoietice #i de protec"ie imun sunt centrale(maduva hematogena si
timusul) si periferice(ganglionii limfatici, splina, nodulii limfoizi solitari si agregati,
amigdalele si apendecile vermicular).
111. #are esut formeaz stroma oranelor 7ematopoietice% #are oran
7ematopoietic face e,cepie n aceast pri$in% ;rin ce se e,prim e,cepia%
- >esutul reticular formeaza stroma tuturor organelor hematopoietice, cu eceptia
timusului , stroma caruia prezinta o retea de cellule epiteliale.
112. #are e rolul barierii 7ematotimice% +pecificai componentele barierii
7ematotimice.
- 6ariera hemato-timica izoleaza limfocitele substantei corticale de sange(protejandu-le
de un contact prea intens cu antigenii). .omponentele structurale ale barierei
hemato-timice sunt & celulele endoteliale, membrana bazala a hemocapilarelor,
spatiul pericapilar, ce contine limfocite, macrophage si substanta intercelulara,
epiteioreticulocite cu M6.
11!. #e formaiuni specifice se ntlnesc n substana medular a timusului%
+tructura microscopic a acestor formaiuni.
- In substanta medulara a timusului se intalnesc astfel de structure specific ca
corpusculii Iassall. 1cestia prezinta niste cellule epiteliale dispuse concentric '
degenerate central, citoplasma carora e bogata in vacuole mari, granule de Oeratina
si fascicule de fibre.
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
<<<<<<<<<<<<.
11&. #are formaiuni specifice caracterizeaz substana cortical a anlionului
limfatic% #are este aran"amentul elementelor constituiti$e ale acestor formaiuni%
#e procese au loc n reiunea lor central%
- :olicolii limfoizi reprezinta niste formatiuni specifice ce caracterizeaza substanta
corticala a ganglionului limfatic. 1u forma rotunda cu diametrul de A,C-B mm. In
stroma reticulara a nodulilor limfatici deosebim fibre reticulare cu aspect ondulat
repartizate circular, iar printre acestes se afla limfocite, limfoblaste, macrofage.
,imfocitele mici se afla doar la periferia nodulului, unde acesta din urma e acoperit
de celule reticuloendoteliale. 4ortiunea centrala a nodulului e constituita din
limfoblaste, macrofage tipice, cele reticuloide, aceasta zona numindu-se centru
germinativ. pag. 8@D
11(. Dona paracortical a anlionului limfatic: toporafia, tipul preponderent
de elemente celulare, procesele n care sunt antrenate aceste elemente.
- Qona paracorticala e situate la hotarul dintre substanta corticala sic ea medulara a
ganglionului limfatic. 1ceasta zona este constituita, in marea parte a sa, din
limfocite->. In aceasta zona are loc atat prolifierea acestor limfocite, cat si
transformarea formelor lor tinere si diferentierea in cellule efectoare(celule Hilleri).
4ag. 8MA.
11*. #e $arietate de esut formeaz stroma splinei% Elementele constituente (cu
$arietilele respecti$e) ale acestui esut%
- >esutul reticular este cel ce formeaza stroma splinei , 1cesta e format din celule
reticulare(fibroblaste, fagocite) si fibre de reticulina ce contin precolagen si colagen
tip III.
11.. Enumerai cele patru zone ale unui nodul limfatic al splinei. +pecificai dou
tipuri de elemente celulare caracteristice zonei periarteriale.
- )e distung 9 zone intr-un nodul limfatic & zona periarteriala, .entrul germinativ,
mantia si zona marginala. Qonei periarteriale ii sunt caracteristice limfocitele N
>,......... .................... ;;
111. +pecificai cele dou ci, pe care 7ipotalamusul releaz di$erse acti$iti
funcionale n oranism. #are oran constitue inta 7ormonilor 7ipotalamici%
- Metodele prin care hipotalamusul regleaz diverse activit"i func"ionale !n organism &
metoda trans adeni-hipifizara, conform careia liberinele hipotalamusului activeaza
lobul anterior al hipofizei la producerea secretiei hormonilor tropi respectivi, ce ca
rezultat actioneaza asupra glandelor tinta ' si metoda parahipofizara, conform
careea, hipotalamusul trimite impulsuri eferente catre efectorii reglatori directi prin
nervii simpatico si parasimpatici
112. /n care reiune a 7ipotalamusului are loc producia liberinelor )i care este
efectul acestor 7ormoni%
- In nuclei hipotalamusului medial are loc produntia liberinelor, ce stimuleaza ecretia si
producerea hormonilor in lobii anteriori si intermediari ai hipofizei. 4ag. 9A8.
123. ;rezentai o clasificare a adenocitelor din lobul anterior al 7ipofizei conform
proprietilor de coloraie a citoplasmei precum )i a produ)ilor acti$itii lor
funcionale.
.lasificarea celulelor din lobul anterior se face dupa metode imunocitochimice, in celule
granulare si celule agranulare.
celulele granulare sunt endocrine si elaboreaza hormonii. -enumirea este data de
hormonul sintetizat&
somatotrofe (acidofile, 41) negative) - sintetizeaza somatotropul ()>IR3I)
lactotrofe (acidofile, 41) negative) - sintetizeaza prolactina (42,)
corticotrofe (bazofile, 41) pozitive) - sintetizeaza proopiomelanocortina
(45M.)
tireotrofe (bazofile. 41) pozitive) - sintetizeaza h. tireotrop (>2I)
gonadotrofe (bazofile, 41) pozitive) - sintetizeaza h. foliculostimulant (:)I)
si h. luteinizant (,I) sau h. de stimulare a celulelor interstitiale (I.)I)
1ceste celule pot fi &
* cromofile (fieaza colorantul) acidofile sau bazofile)
* cromofobe (nu fieaza colorantul)
1ceste celule pot fi 41) pozitive sau negative in functie de natura hormonului
secretat& )>I si 42, sunt peptide si deci 41) negative iar 45M., >2I si :)I
sunt glicoproteine si deci 41) pozitive.
celulele agranulare pot fi foliculostelare (bazofile) sau celule )>7M (cromofobe)
celulele foliculostlare au la mijloc cordoane celulare. ,a polul apical au
microvili si ocazional cili. 7le nu au rol secretor ci rol metabolic, trofic pentru
celulele adiacente.
despre celulele cromofobe eista doua supozitii&
B. sunt precursoare ale celulelor granulare, de unde si denumirea de
)>7M (de origine)
?. reprezinta un stadiu final de evolutie a celulelor granulare (o celule
granulara care si-a pierdut granulatiile)
121. Endocrinocitele bazofile din lobul anterior al 7ipofizei: particularitile
citoplasmei, $arietile acestor celule, rolul funcional n oranism.
- 4entru endocrinocitele bazofile sunt caracteristice granulatiile proteice ce fieaza
colorantii bazici, si contin glicoproteide(material pentru sinteza hormonilor produsi de
acestea). >ireotrope - rolul secretia hormonului tireotrop, ce la randul sau
actioneaza asupra celulelor foliculare din tiroida cu stimularea secretiei tiroinei si
triiodtiroinei ' gonadotrope && de doua tipuri & celule ce secrete hormonul foliculo
stimulant, ce asigura cesterea folicuelor in ovare si spermatogeneza, si celulele ce
secreta hormonul luteinizant, ce asigura ovulatia cu formarea corpului galben, iar la
barbati asigura secretia testosteronului ,,,, si celulele adrenocorticotrope & secreta
adrenocorticotropina, ce stimuleaza secretia zonei fasciculare si reticulare a
substantei corticale a substantei suprarenale.
122. Endocrinocitele acidofile din lobul anterior al 7ipofizei: particularitile
citoplasmei, $arietile acestor celule, rolul lor funcional n oranism.
- 7ndocrinocitele acidofile au aceasta denumire datorita faptului ca granuatiile lor
proteice mari si dense fieaza colorantii acizi. .itoplasma rosie si nucleu albastru.
7empe& cellule somatotrope- secreta somatotropina, ce stimuleaza osteogeneza si
condrogeneza, nucleul la celulele date e situate central iar in citoplasma se afla
granule acidofile & celulele mamotrope- secreta prolactina, ce actioneaza asupra
glandelor mamareincepand cu sarcinasi pana la terminarea lactatiei. 4ag. 9A@
12!. ;oriunea intermediar a 7ipofizei: aspectul microscopic, contribuia la
relarea endocrin a proceselor din oranism.
- ,obul intermidiar al hipofizei e reprezentat de o bandeleta intunecata formata din
celulele bazofile, cu prezenta pseudofoliculilor, acici se sintetizeaza ? hormoni&
melanotrop, ce regleaza metabolismul pigmentar si lipotrop, ce regleaza
metabolismul lipidic.
12&. +pecificai (n succesiunea lor) componentele sistemului circulator
7ipotalamo57ipofizar, rolul funcional al acestui sistem.
- )istmul port hipotalao-hipofizar, componentele& arterele hipofizare aferente, peul
capilar primar al venei porte, reteaua capilara secundara si venele eferente. :unctia
de transport al hormonilor hipotalamici in lobul anterior al hipofizei si mai apoi in
circulatia generala.
12(. Epifiza: componena tisular, tipurile )i $arietile de pinealocite. +pecificai trei
aspecte de manifestare a acti$itii endocrine.
- 3landa endocrina centrala acoperita la eterior de pia mater, de la care pornesc
septuri ce delimiteaza lobuli. )troma e formata din fibre de reticulina si celule gliale.
4arenOimul e format din celule stelate mari, ce contin in citoplasma 27 neted si
rugos, Mt, 13. In epifiza deosebim pinealocite lucide si dense. 7pifiza inhiba
dezvoltarea aparatului genital & B.pinelocitele elaboreaza serotonina, ce trece in
melatonina si reduce secretia gonadoliberinei din hipotalamus ' ?.pinealocitele
secreta antigonadotropina, ce micsoreaza secretia lutropinei ' 8. 4inealocitele
elaboreaza un hormon protetic, ce mareste concentratia de potasiu in sange, si
regleaza metabulismul mineral.
12*. >nitatea morfofuncional a landei tiroide: forma, aspectul microscopic al
peretelui, coninutul. #um se sc7imb dimensiunile acestei uniti n raport cu
starea de 7ipo5 sau 7iperfuncie%
- Gnitatea morfo-functionaa a tiroidei e foliculul tiroidian. :oliculul tiroidian - formatiune
veziculoasa, inchisa de forma sferica sau putin alungita, ce are in interior o cavitate
umpluta Ou Ooloid, acesta reprezentand tireoglobulina. :oliculul e tapetat din interior
de un rand de cellule foliculare - tirocite. ,a polul apical ele au microvili si vezicule de
pinocitoza, in norma tirocitele au forma OubiOa. In hiperfunctie acestea-s mai inalte,
prismatice, iar Ooloidul e liOid, in hipofunctie celulele sunt plate, iar Ouloidul vascos.
12.. Endocrinocitele parafoliculare ale landei tiroide: localizarea lor,
particularitile ultrastructurii, 7ormonii elaborai, spectrul de aciune al acestor
7ormoni.
- 7ndoOrinocitele parafoliculare sunt situate izolat sau in grupuri mic, in septurile de
>.:,, ce separa foliculii, sau in peretele foliculului, dar fara sa-i atinga lumenul. 1u
forma rotunda, sau unghiulara, in citoplasma se afla granulatii secretoare, 27 rugos
si 13 bine dezvoltate, si secreta ? hormani& Oalcitonina, ce miOsoreaza nivelul de
calciu in sange, si somatostatina.
121. ;aratirocitele: tipurile de baz )i $arietile lor, 7ormonul elaborat, aciunea
7ormonului dat n oranism.
- 4aratirocitele reprezinta niste celule epiteliale endocrine, ce pot fi de doua tipuri &
paratirocite principale si paratirocite oifile. 4aratirocitle principale sunt bazofile si se
disting doua tipuri & lucide si dense, iar paratirocitele oifile sint acidofile.
4aratirocitele sunt raspunzatoare de producerea hormonului proteic- ;aratirina, ce
raspunde de eliberarea ionilor de calciu in organism, avand o actiune
hipercalcemica.
122. Enumerai zonele substanei corticale la suprarenale. +pecificai
particularitile structurale ale endocrinocitelor din zona lomerulat, 7ormonii
elaborai, aciunea acestor 7ormoni.
- ,a suprarenale in substanta cortical se disting trei zone esentiale & zona glomerulata,
zona fasciculata si zona reticulata. In zona glomerulata se intalnesc endocrinocitele
corticale, (formeaza glomeruli), acestea sunt niste celule mici, cu citoplasma
acidofila si rare incluziuni lipidice, 13 e bine dezvoltat. In zona glomerulata se
secreta aldosteronul(controleaza continutul de natriu in organism, astfel aldosteronul
intervine in mentinerea volemiei, izoionemiei si izohidriei, deci a hemostazei
hidroelecrolitice). 4ag. 9?C
1!3. Enumerai zonele substanei corticale la suprarenale. +pecificai
particularitile de ultrastrucrur a endocrinocitelor din zona fasciculat,
7ormonii elaborai, spectrul de aciune al acestor 7ormoni.
- ,a suprarenale in substanta cortical se disting trei zone esentiale & zona glomerulata,
zona fasciculata si zona reticulata. In zona fasciculata intalnim endocrinocite
corticale de dimensiuni mari, cubice, sau prismatice, cu microvilozitati, citoplasma
carora contine multe incluziuni de lipide, 27 agranular e destul de accentuat, Mt
destul de voluminoase. 4entru aceasta zona e caracteristica producerea urmatorilor
hormoni & corticosteronul, cortizonul si hidrocortizonul, toti acesti hormoni contribuind
la formarea substantelor bogate in energie, asigurand cu energie toate procesele
vitale. 4ag. 9?+
1!1. Enumerai zonele substanei corticale la suprarenale. +pecificai
particularitile de ultrastructur a endocrinocitelor din zona reticulat, 7ormonii
elaborai, spectrul de aciune al acestor 7ormoni.
- ,a suprarenale in substanta cortical se disting trei zone esentiale & zona glomerulata,
zona fasciculata si zona reticulata. In zona reticulata intalnim endocrinocite corticale
de dimensiuni mici, cubice, rotunde sau unghiulare, cu un continut de lipide ceva mai
scazut, 27 este vacuolar, Mt se caracterizeaza prin niste criste tubulare, iar in
citoplasma predomina ribozomii liberi. 4entru aceasta zona e caracteristica
producerea hormonului androgensteroid, si in cantitati nu prea mari(estrogeni si
progesteron), pag. 9?D
1!2. +ubstana medular a suprarenalelor: $arietile de endocrinocite,
particularitile ultrastructurii endocrinocitelor, 7ormonii elaborai, spectrul de
aciune al acestor 7ormoni.
- )ubstanta medulara a suprarenalelor este caracterizata prin prezenta unor celule
relativ mari si rotunde- endocrinocite medulare. 1cestea din urma se impart in
endocrinocite lucide (seceta adrenalina, ce are o actiune dominanta pe musculatura
neteda si metabolism) si endocrinocite dense (secreta noradrenalina, ce are o
actiune dominanta pe aparatul cardio- vascular). .itoplasma acestora prezinta
granulatii secretoare, iar miezul granulei il constituie proteina, ce acumuleaza
catecolaminele respectiv secretate.
1!!. 0imba: particularitile epiteliului, tipul )i aran"amentul elementelor
musculare, tipul eneral de structur )i $arietile landelor linuale.
- ,imba- mucoasa suprafetei dorsale si ventrale contine 744*. MusOii limbii se imparte
in& proprii, ce au originea si insertia in profunzima limbii & longitudinal superior si
inferior, transversal si vertical, si musOii sOeletici & au originea in profunzimea limbii si
insertia pe oase & genioglos, stiloglos si hioglos. 3landele salivare se imparte in
proteice, muOoase si mite. .ele proteice se afla in grosimea limbii - simple tubulare
ramifiOate, cele mucoas se afla la radacina limbii- alveulotubulare ramificate, si mite
se afla in partea anterioara a limbii.
1!&. Reprezentai rafic (cu indicaii) prin conturarea suprafeei )i a traectului
membranei bazale cele patru tipuri de papile linuale. ;a &&3.
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
<<<<<<<<<<<<<<<<..
1!(. #are tip de epiteliu tapeteaz amidalele palatine% #e particulariti
prezint acest epiteliu n reiunea de aderen cu nodulii limfoizi% ;a. &&&
- 7 tapetata de 744*, in reg de aderenta epiteliul e infiltrat cu limfocite, din cauza
discontinuitatii acestuia, in regiunea criptelor.
1!*. ;rezentai rafic (cu indicaia elementelor celulare constituiti$e) sc7ema
structurii acinilor secretori de tip: 4 5 seros, 6 5 mucos, # 5 mi,t. ;a. &&*.
................................................................................................
..........
1!.. ;rezentai rafic (cu indicaii) o sc7em cu membrana bazal, celula
mioepitelial )i ultrastructura unei celule secretoare de tip seros la landele
sali$are. Sezi B8+.
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
<<<<<<<<<<<<<.
1!1. Enumerai n succesiunea lor canalele e,cretoare la landele sali$are mari.
+pecificai particularitile microscopice )i ultramicroscopice ale celulelor din
canalele sali$are striate.
- .analul colector, canale interlobulare, canale intralobulare(ce include canalele
intercalare si cele striate). In epiteliocitele canalelor salivare striate distingem
microvili, situati in partea apicala, granule secretoare, 13' in partea bazala
observam striatia bazala. .itoplasma caracteristic acidofila.
1!2. +malul dintelui: indicai localizarea, raportul dintre substanele oranice )i
anoranice, permeabilitatea pentru di$erse substane. Enumerai factorii ce
sporesc permeabilitatea smalului.
- )mal"ul - cel mai dur "esut din organismul uman, tapeteaz dintele la eterior, la nivelul
coroanei. )ubstanta organica reprezinta ?-9E pe cand cea anorganica M+-M@E.
)maltul este permeabil pentru apa, ioni, vitamine, glucoza, aminoacizi, si alte
substante, permiabilitatea maima a sa fiind pana la B8 ani- perioada maturizarii lui
complete, iar dupa 9A ani, aceasta scade considerabil. :actorii ce sporesc
permiabilitatea smaltului sunt& alcoolul, acizii, calcitonina, lipsa calciului, fluorului,
fosforului, etc.
1&3. Dentina: localizarea (limitele comune cu alte formaiuni ale dintelui),
raportul substanelor oranice )i anoranice= indicai structurile ce se
e$ideniaz n subsana fundamental a dentinei.
- -entina reprezinta un tesut conjunctiv dur, ce inconjoara pulpa si e situata subiacent
smaltului- la nivel coronar- comunicand cu acesta prin jonctiunea amelodentinara si
subiacent cimentului- la nivel radicular- comunicand cu acesta prin jonctiunea
cementodentinara. -entina consta din ?@E substanta organica si D?E substanta
anorganica. )ubstanta fundamentala a acesteia e constituita din o multime de fibre
de colagen, mucoproteine si tubi dentinali(prin care trec prelungirile
dentinoblastelor).
1&1. Reprezentai rafic (cu indicaii) sc7ema ultrastructurii unui dentinoblast.
......................................................................................................................................
.....
1. -entina'
?. 4redentina'
8. 4relungire distala a dentinoblastului'
9. *ucleul'
C. 1paratul 3olgi'
+. 2eticolul 7ndoplasmatic'
D. Mitocondrii
1&2. #imentul dintelui: localizarea, raportul substanelor oranice )i anoranice.
+pecificai elementele celulare )i componenii intercelulari ai cimentului.
- .imentul este dispus in straturi concentric in jurul dentine la nivel radicular, acesta
continand 8AE substanta organic si DAE substanta anorganica. In dependent de
tipul de ciment, putem distinge& in cimentul cellular- cimentocitele si numeroase fibre
de collagen pe cand cel acelular- nu contine celule, aici distingem doar fibre de
colagen si substanta amorfa lianta.
1&!. ;ulpa dintelui: componena tisular, straturile, elementele constituiti$e ale
stratului periferic 5 structura, importana funcional.
- 4ulpa dintelui este constituit dintr-un "esut conjunctiv fibros la, nemineralizat, foarte
bine inervat si vascularizat, acesta prezentandu-se sub forma de trei straturi
distinctive& stratul periferic(zona odontoblastica), stratul intermediar si stratul
central(miezul pulpei). 7lementele constitutive ale stratului periferic sunt
odontoblastele- niste celule cu o lungime, nu mai mare de 8A mcm si latimea de +
mcm' citoplasma intens bazofila, cu nucleul in partea bazala, iar de la partea apicala
a odontoblastului isi ia originea o prelungire lunga(prelungirea >omes), ce patrunde
in tubul dentinal si asigura cu saruri minerale dentina si adamantina, participa la
elaborarea si biomineralizarea dentinei. Insa forma si dimensiunile acestora variaza
in dependenta de localizarea sa& - la nivelul coarnelor pulpare se disting niste celule
inalte, prismatice, cu nucleu oval in partea bazala, - lateral si cervical fata de
coarnele pulpare- au forma cuboidala, cu nuclei rotunzi si situati central, iar la nivelul
pulpei radiculare- niste celule aplatizate, pavimentoase.
1&&. #e reprezint papila dentar n dez$oltarea dintelui% #are formaiuni
definiti$e ale dintelui oriineaz din papila dentar%
- 4apila dentara reprezinta nu altceva decat o structura ectomezenchimala condensata
din componenta germenelui dentar. 1stfel din papila dentara se va forma dentina si
pulpa dintelui pag. 99C
1&(. #e prezint sacul dentar% #e formaiuni definiti$e ale dintelui oriineaz
din materialul sacului dentar%
- )acul dentar reprezinta acea structura compacta de celule ectomezenchimale de la
periferia germenului dentar. 1stfel din sacul dentar se vor forma componentele
paradontului.
1&*. /n care primordiu dentar )i n care reiune a primordiului dat apar
dentinoblastele% :ormarea cror componente ale dentinei e asiurat de
dentinoblaste%
.......................................................................... ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
1&.. /n care primordiu dentar )i n care reiune a primordiului dat apar
enameloblastele% :ormarea cror structuri ale smalului e asiurat de
enameloblaste%
........................................................................... ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
;;
1&1. Enumerai cele patru tunici ale esofaului cu straturile lor. +pecificai
componena tisular a straturilor.
- -in punct de vedere histologic peretele esofagului are 9 tunici & tunica
mucoasa(744*/lama proprie(>.:,)/lama musOulara), lama submucoasa(>.:,),
tunica muscular(BL8 super. > musOular striat, BL8 medie >. Muscular striat / t.
muscular neted, iar BL8 inf. >.m.n.) si tunica adventitial(>.:,, iar sub diafragma
aceasta e seroasa).
1&2. Enumerai cele patru tunici ale peretelui la stomac cu straturile lor.
+pecificai componena tisular a straturilor.
- -in punct de vedere histologic peretele stomacului are 9 tunici & tunica mucoasa, lama
submucoasa, tunica muscular si tunica seroasa.
((((((((((((((((((..;;;;;;;;.
1(3. Cunica mucoas a stomacului: straturile cu componena lor tisular,
particularitile reliefului. +pecificai particularitatea unical a epiteliului de
cptu)ire la stomac.
- 744*/ lama proprie(>.:,) si lama musculara(t>.M.*). relieful e reprezentat de arii
gastrice, ridicaturi rotunde, foveole gastrice- adinncituri ale epiteliuluo in lama
proprie. 4artiOularitatea unica N epiteliul e de tip glandular, toate epiteliocitele
superficiale elimina continuu mucus.
1(1. Enumerai cele trei $arieti de e,ocrinocite la landele proprii ale
stomacului. E,ocrinocitele principale: localizarea n cadrul landei, forma,
particularitile ultramicroscopice, produsul secretor, rolul acestui produs.
- 7ocrinocite principale, eocrinocite parietale si eocrinocite mucoase. 7ocrinocitele
principale sunt concentrate, in special, in regiunea fundului si corpului glandei
gastrice, partii bazale a eocrinocitelor principale ii este caracteristica o bazofilie
pronuntata, aici aflandu-se aparatul sintetic al celulei, partii apicale ii sunt
caracteristice granulele de secretie proteica, iar la suprafata celulei- microvii scurti.
7ocrinocitele principale secreta pepsinogenul- proferment, care in prezenta ac. I.l
trece in forma activa- pepsina, de asemeea celulele date mai secreta si chimozina-
acestea scindeaza proteinele laptelui.
1(2. Enumerai cele trei $arieti de e,ocrinocite la landele proprii ale
stomacului. E,ocrinocitele parietale: localizarea n cadrul landei, particularitile
ultrastructurii, produsul secretor, rolul acestui produs.
- 7ocrinocite principale, eocrinocite parietale si eocrinocite mucoase. 7ocrinocitele
parietale sunt situate la eterior de eocrinocitele principale si mucoase. 1cestea
sunt situate, in special, in regiunea corpului si coletului glandei gastrice, se
caracterizeaza printr-o forma rotunda, neuniforma,(mai mari ca cele principale), cu
unul sau doi nuclei rotunzi, amplasati in partea centrala a citoplaspei, aceasta din
urma caracterizandu-se printr-o oifilie pronuntata si o structura granulara. In
interiorul eocrinocitelor parietale putem distinge o multime de canalicule
intracelulare(cu o multime de microvili) care, ulterior, trec in canalicule intercelulare
(intre eocrinocitele principale si mucoase). 7ocrinocitele parietale au proprietatea
de a secreta clorurile, din care ,mai apoi, se formeaza acidul I.l. 4ag 9D+
1(!. Enumerai cele trei $arieti de e,ocrinocite la landele proprii ale
stomacului. E,ocrinocitele mucoase: localizarea n cadrul landei,
particularitile ultrastructurii, rolul funcional.
- 7ocrinocite principale, eocrinocite parietale si eocrinocite mucoase. 7ocrinocitele
mucoase sunt de ? tipuri & B. )e afla in corpul gandei proprii, ?. )e afla in coletul
glandei. 7ocrinocitele au partea bazala cu nucleu bine condensat, si cea apicala cu
granule rotunde, ovale, 13, Mt. *ucleii sunt aplatisati sau triunghiulari, secreta
mucus, cu rol de protectie si de formare a Oimului gastriO.
1(&. Eilozitatea intestinal: specificai tipul de epiteliu, componena tisular )i
formaiunile caracteristice lamei proprii.
- ,a suprafata vilozitatea intestinala e captusita de epiteliu unistratificat prismatic
columnar , lama proprie reprezinta un tesut conjunctiv fibros la, cu v. )anguine,
fibroblaste, limfocite, plasmocite, mastocite, euzinofile, si lama musculara(t.m.n)
4ag. 9@9
1((. Earietile de epiteliocite la $ilozitatea intestinal cu particularitile lor
microscopice, ultramicroscopice )i rolul funcional.
- 7piteliocite columnare(Ou margina in perie)- poseda polaritate pronuntata pe suprafata
apicala contine microvilozitati, ce formeaza marginea striata, ce mareste suprafata
de absorbtie, aici sunt situati fermenti ce participa la disocierea si transportul
substantelor obtinute- digestie parietala. *ucleul e rotund, oval, iar in partea apicala
se disting Mt., 13, ribozomi. .elulele caliciforme - celule tipice mucoase, amplasate
intre celulele columnare. 13 si Mt. sunt langa nucleu, deasupra lui se afla granule de
mucus. )i celulele endocrine - elaboreaza substante biologic active cu efect loOal.
1(*. @arinea striat a celulelor columnare din intestin: aspectul microscopic,
particularitile 7istoc7imice )i rolul funcional.
- ,a suprafata apicala a celulelor columnare se distinge marginea striata, constituita
dintr-o multime de microvilozitati, ce maresc suprafata de absorbtie a intestinului de
9A de ori. In aceste microvilozitati persista o concentratie mare de fermenti, ce
participa la disocierea si transportul substantelor absorbite. .a concluzie putem
afirma ca marginea striata are un rol primordial in descompunerea substantelor
nutritive si ulterioara lor absorbtie, acest fenomen fiind denumit ca- digestie parietala.
1(.. Reprezentai rafic (cu indicaii) sc7ema ultrastructurii unei cripte
intestinale cu epiteliocite: 4 5 nedifereniate , 6 5 columnare, # 5 caliciforme, D 5
e,ocrinocite cu ranule acidofile.
1(1. 9landele duodenale: tipul (conform clasificrii morfoloice )i a secreiei),
localizarea n profunzimea peretelui, participarea la formarea sucului intestinal.
- ............................................................................................ ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
;;
1(2. Enumrai tunicile )i straturile peretelui la apendicele $ermicular.
+pecificai formaiunile tipice ale apendicelui $ermicular 5 toporafia,
componena, modul de oranizare.
- 1pendicele vermicular este constituit din 9 tunici & tunica mucoasa(membrana bazala,
lamina proprie si membrana mucoasei), tunica submucoasa, tunica
musculara(stratul intern si eterne) si tunica seroasa. .a formatiuni tipice se
evidentiaza aglomerarile mari de tesut limfoid din lama proprie si submucoasa -
noduli limfatici ;;;;;;;;;;;;;;
1*3. >nitatea morfofuncional (modelul clasic) a ficatului: confiuraia
tridimensional )i a,ul acestei uniti.
- -upa conceptul clasic, unitatea morfofunctionala a ficatului e reprezentata de catre
lobul hepatic. 1cesta are forma de heagon, e delimitat de ceilalti lobi prin sepuri de
tesut conjunctiv si e forat din stroma(spatii perisinusoidale si capilare sinusoidale) si
parenchim- format din cordoane hepatice, dispuse radial fata de aul lobului(vena
centrala), iar un cordon hepatic, la randul sau, e format din ? randuri de hepatocite,
separate prin septuri de tesut conjunctiv fibros la, ce contin capilare sinusoidale.
4ag. 8+ (prelegeri)
1*1. Reprezentai conturul unui lobul 7epatic (modelul clasic) n seciune
trans$ersal. 4mplasai (cu indicaii) n cadrul fiurii structura central )i dou
cordoane 7epatice cu elementele constituiti$e )i cu formaiunile dintre cordoane.
...........................................................................................................................................
1*2. /n ce direcii sunt orientai cei doi poli ai a,ei funcionale la 7epatocite% #e
procese fizioloice se produc la un pol )i la altul ale 7epatocitelor.
- Iepatocitele contin doi poli & vascular si biliar. 4olul vascular este orientat spre peretele
capilarilor sinusoidale, ce delimiteaza cordoanele hepatice, iar polul biliar al
hepatocitelor e orientat spre capilarle biliare, partile biliare ale hepatocitelor si
alcatuind peretii capilarelor biliare, ce intra in componenta
cordonuluihepatic.............................. . pag. CAC.
1*!. +pecificai toporafia )i componena triadei 7epatice%
- Intre lobulii hepatici se delimiteaza niste spatii interlobulare unde se localizeaza
triadele hepatice, constituite din& artera interlobulara, vena interlobulara si ductul
biliar interlobular.
1*&. >nitatea morfo5funcional a pancreasului e,ocrin: $arietile de celule,
particularitile microscopice )i ultramicroscopice ale pancreocitelor e,ocrine,
rolul lor funcional.
- Gnitatea morfo-functionala a partii eocrine a pancreasului este reprezentata de acinul
pancreatic, ce consta din @-B? acinocite sau pancreocite eocrine, situate pe M6 si
cateva epiteliocite mici. 1cinocitele au forma conica cu microvilozitati la polul apical,
acesta fiind acidofil, fapt cauzat de prezenta granulelor de zimogen- formand zona
zimogena, pe cand parttea bazala a celulei este bazofila, datorita prezentei 27
granular in cantitati mari, si bine dezvoltat - formand zona omogena. -easupra
nucleului e situat 13, bine dezvotat. 1cinocitele indeplinesc functia secretorie,
sintetizand fermentii digestivi ai sucului pancreatic.
1*(. Enumerai cele cinci $arieti de endocrinocite ale insulelor pancreatice,
punnd n dreptul fiecruia 7ormonul elaborat.
- )e cunosc C varietati de endocrinocite ale insulelor pancreatice& .elulele 6(hormonul
insulina), .elulele 1(hormonul glucagonul), .elulele - (hormonul somatostatina),
.elule -B(polipeptidul vasoactiv intestinal) si .elulele 44(polipeptidul pancreatic).
1**. Enumerai tunicile )i straturile (cu componena lor tisular) peretelui la
tra7ee. 9landele tra7eei 5 tipul (conform clasificrii morfoloice), localizarea, rolul
funcional.
- >raheea e constituita din tunica mucoasa(captusita de epiteliu anizomorf prismatic
ciliat in care distingem celule ciliate, caliciforme, endocrine si bazale, iar sub epiteliul
dat se afla lama proprie delimitata de acesta prin membrana bazala, si constituita din
tesut conjunctiv fibros la) ' tunica submucoasa(tesut conjunctiv fibros la), tunica
fibro-cartilaginoasa(BC-?A de inelede cartilaj hiain) si tunica adventitia(tesut
conjunctiv fibros la neordonat). In lama submucoasa se situeaza glandele mite
seromucoase cu rol ....secreta mucus ciu rol de a ingloba corpii straini si particulele
straine, contribuind la purificarea aerului.
1*.. ;rezentai particularitile microscopice distincti$e ale peretelui la
bron7iile: a) de calibru mare= b) de calibru mediu= c) de calibru mic= d) la
bron7iole.
- 6ronhiile de calibru mare se disting prin tunica mucoasa plisata, tapetata de epiteliu
anizomorf ciliat, prezenta glandelor in lama submucoasa si placilor mari de cartilaj in
tunica fibro-cartilaginoasa. 6ronhiile de calibru mediu- aici tunica mucoasa devine
mai subtire, corespunzator si inaltimea stratului epitelial se micsoreaza, tunica
musculara e mai bine dezvoltata, iar tunica fibro-cartilaginoasa e reprezentata de
inele de cartilaj hialin elastic. In bronhiile de calibru mic epiteliul este bistratificat,
care mai in adancime trece in unistratificat, glandele, cartilajul, si tunica fibro-
cartilaginoasa lipsesc, astfel peretele lor fiind format in special din tunica mucoasa.
6ronhiolele sunt captusite de tunica mucoasa epiteliu unistratificat cubic ciliat, cu
margine in perie, in lama proprie se afla fibre elastice cu orientare longitudinala, intre
care se afla fasciOule de celule musculare netede. ,ipsesc cartilagele si glandele, iar
lama musculara a tunicii mucoase e mai pronuntata. ....... pag. C?+
1*1. #are este unitatea morfo5funcional a sementului respirator la plm'ni%
Enumerai n succesiunea lor poriunile componente acestei uniti.
- Gnitatea morfo-functionala a segmentului respirator la plamani este acinul pulmonar,
care incepe cu bronhiole respiratorii de ordinul I, apoi bronhiole respiratorii de ordinul
II, bronhiole respiratorii de ordinul III, ducturi alveolare si acestea din urma
terminandu-se cu ? saci alveolari.
1*2. 4l$eolele pulmonare: descriei confiuraia tridimensional, specificai
tipurile de epiteliocite ale peretelui, componena tisular a spaiilor interal$eolare.
- 1lveolele pulmonare apar ca un fund de sac, cu un orificiu ce se deschid in sacii
alveolari. In cadrul alveolelor distingem doua tipuri de celule & epiteliocite respiratorii,
mari si (la animale avem al III-lea tip- celule cu TU margine in perieUU).
1.3. Enumerai cele patru componente ale barierei aero57ematice la plm'n. #e
prezint surfractantul% De unde apare% #are e rolul lui funcional%
- .omponentele barierei aero-hematice sunt & alveulocit de ordinul I, M6 a alveulocitului,
M6 a endoteliului hemocapilarului si endoteliocitele. )urfactantul reprezinta un
component al barierei aero-hematice la plaman, e format din doua faze &
membranoasa si lichida, este elaborat de alveolocitele de tipul ?, si joaca un rol
important in prevenirea colabarii alveolelor. .omponentele surfactantului sunt
elaborate de celulele secretorii din componenta epiteliului alveolar.
1.1. #omponena tisular )i sursele de dez$oltare ale celor dou componente
de baz ale pielii. #aracterizai componenta celular a stratului ce separ pielea
de esuturile subiacente. #are e rolul acestui strat%
- 4ielea se dezvolta din doua primordii embrionare. 4rimul component de baza al pielii-
invelisul epitelial(epidermul) se dezvolta din ectodermul cutanat, iar cel de-al doilea
component de baza- tesutul conjunctiv(dermul) din dermatomi. )tratul celulo-adipos
subcutanat N hipoderma separ pielea de "esuturile subiacente si joaca un rol
important in diminuarea diversilor factorimecanici, limiteaza termoliza.
1.2. Enumerai n succesiunea lor straturile epidermului. +pecificai cele dou
tipuri de celule ale stratului bazal: forma, proprietile, rolul funcional.
- In componenta epidermului distingem stratul bazal, stratul spinos, stratul granular,
stratul lucid(care poate lipsi) si cornos. )tratul bazal N epiteliocite bazalesi
melanocite. 7piteliocitele bazale& form cilindric sau oval, cu o citoplasm bazofil
si un nucleu sferic bogat !n cromatin, mai contin si tonofibrile e caracteristica
prezen"a granulelor mici de melanin !n unele celule. 1cestea reprezinta sursa de
regenerare a epiteliului. Melanocitele au o forma ovala cu prelungiri, celule deschise
la colorarea cu hematoilin #i eozin' la impregnare cu argint se disting prelungiri
lungi ramificate. *u prezint desmozomi, situate liber, con"in !n ambunden" granule
de melanin incluse !n melanosome, lipsesc tonofibrilele. 5riginea N creasta
neural. -epozitarea pigmentului melanina si sinteza acestuia.
1.!. ;rezentai particularitile microscopice ale celor dou straturi ale
dermului.
- -ermul contine doua straturi & papilar si reticular. )tratul papilar("esut conjunctiv fibros
la)- localizat nemijlocit sub epiderm, con"inut ambundent de fibre sub"iri de colagen,
elastice, reticulare, fibroblaste, mastocite, etc. 4rezen"a celulelor musculare netede,
ce formaz fascicule mici legate sau nelegate de rdcina prului. )tratul reticular
("esut conjunctiv dens neordonat) cu fascicule groase de fibre de colagen #i re"ea
de fibre elastice. 7lementele celulare N fibroblastele. 3landele cutanate (sudoripare
#i sebaceece), rdcina prului.
1.&. #are tip de celule enereaz pimentul pielii% ;ro$eniena lor% #are
$arieti de epiteliocite pot acumula acest piment%
- Melanocitele stratului bazal al epidermului genereaza pigmentul pielii, acestea provin
din creasta neurala. $arieti de epiteliocite ce pot acumula acest piment
sunt& macrofagele intraepidermale si melanocitee dermal.
1.(. Enumerai tipurile de lande ale pielii. 9landele sudoripare: planul eneral
de structur, $arietile, modul de formare a secretului.
- 3landele cutanate pot fi sudoripare si sebacee. 3landele sudoripare sunt glande
simple, tubulare, neramificate, merocrine. 4artea secretorie a glandei reprezinta
untub incolocit, lumenul cilindric- este acoperit cu epiteliu unistratificat, unde
deosebim doua tipuri de celule & clare(secreta componenta lichida a secretului si ionii
de metal) si intunecate(secreta macromoleculele organice). 3landele sudoripare pot
fi merocrine si apocrine ....................... ;................
1.*. Enumerai tipurile de lande ale pielii. 9landele sebacee: planul eneral de
structur, modul de formare a secretului.
- 3landele cutanate pot fi sudoripare si sebacee. 3landele sebacee sunt glande simple
alveolare, ramificate, holocrine. )egmentul terminal contine celule slab specializate
ce se divid mitotic, si celule ce se afla in diferite stadii de degenerescenta grasa,
portiunea interna e formata din celule mari, ce au in citoplasma picaturi de grasimi,
procesul de sinteza a grasimilor se intensifica treptat si celulele se deplaseaza spre
canalulecetor, apoi celulele se necrotizeaza, se dezagrega si constituie produsul de
secretie- sebumulpag. C98.
1... Reprezentai rafic (cu indicaii) sc7ema unui nefron cu prile
constituente.
...........................................................................................................................................
.
1.1. #e reprezint lomerulul $ascular al corpusculului renal% @enionai
deosebirea esenial dintre $asele de aflu, )i reflu,, efectul acestei deosebiri.
- 3lomeruul vascular reprezinta totalitatea capilarelor ce deriva de la arteriola aferenta.
.apilarele sunt captusite de celule endoteliale ce formeaza numeroase fenestre.
-eosebirea dintre ariola efer, si aferenta consta inaceea ca presiunea ssangvina in
aferenta este de ? ori mai mare ca in cea eferenta, aceasta deosebire determina o
presiune sangvina de CA de milim ai coloanei de mercur capilare, conditia necesara
pentru prima faza de formare a urinei.
1.2. Enumerai cele trei componente ale barierei de filtraie la rinic7i. Descriei
particularitile ultramicroscopice ale celulelor endoteliale ale barierei. #are
componente ale s'nelui tra$erseaz endoteliul n procesul de filtraie )i care
sunt aici reinute%
- .ele trei componente ale barierei de filtratie le rinichi sunt & citoplasma fenestrata a
celulelor endoteliale ' membrana bazala tristratificata ' prelungirile citoplasmatice ale
podocitelor. >raverseaza apa , electronii si molecule cu masa moleculara mica ca &
glucuza, inulina. *u e permiabila pentru elem. :igurate ale sangelui si
proteinelesangvine & albuminele, globulinele si fibrinogen.

113. Enumerai cele trei componente ale barierei de filtraie la rinic7i. Descriei
ultrastructura membranei bazale. #are componente ale s'nelui tra$erseaz
membrana bazal n procesul de filtraie )i pentru care 5 membrana bazal e
impermiabil%
- .ele trei componente ale barierei de filtratie le rinichi sunt & citoplasma fenestrata a
celulelor endoteliale ' membrana bazala tristratificata ' prelungirile citoplasmatice ale
podocitelor. M6 este formata din trei straturi & un strat mijlociu intunecat alcatuit din fibrile
fine de colagen IS, doua straturi & intern si etern clare la fluul de electroni cu foarte rare
fibre de colagen, dar au multe molecule de heparansulfat. M6 este un filtru pentru sange
in vederea formarii urinei primare, trecand numai anumite tipuri de molecule& >raverseaza
apa , electronii si molecule cu masa moleculara mica ca & glucuza, inulina. *u e permiabila
pentru elem. :igurate ale sangelui si proteinelesangvine & albuminele, globulinele si
fibrinogen.
111. Enumerai cele trei componente ale barierei de filtraie la rinic7i. Descriei
particularitile ultramicroscopice ale podocitelor.
- .ele trei componente ale barierei de filtratie le rinichi sunt & citoplasma fenestrata a
celulelor endoteliale ' membrana bazala tristratificata ' prelungirile citoplasmatice ale
podocitelor. 4odocitele reprezinta niste epiteliocite mari, de forma nereguata, de la
corpul carora pornesc niste prelungiri late - citotrabecule, de la care iau nastere
numeroase prelungiri mai mici N citopodiile, ce se fieaza de M6 tristratificata.
112. Enumerai n succesiunea lor fireasc prile constituente a nefronului.
Descriei particularitile microscopice )i ultramicroscopice ale peretelui poriunii
pro,imale, rolul acestei formaiuni la formarea urinei.
- )tructura nefronului & capsula corpusculului renal, glomerulul vascular, tubul contort
proimal, tubul rectiliniu proimal, ansa Ienle( tubul atenuat, tubul rectiliniu distal),
tubul contort distal. >ubul contort proimal are un diametru de circa +A mcm. 7piteliul
de tapetare este unistratificat cubic cu microvili in partea apicala a celulei si
striatie(plici ale citolemei) in partea bazala a celulei, nucleul rotund, mare, cu
mitocondrii si lizozomi, si multiple vezicule de pinocitoza si vacuole. .a functie
principala o reprezinta reabsorbtia din urina primara a proteinelor, glucozei,
electrolitilor, fosfatilor, apei, si ecretia preparatelor medicamentoase si a
metabolitilor lor. -ezaharizarea, si absorbtia proteinelor din urina primara.
11!. 4paratul "u,talomerular al rinic7ilor: enumerai cei trei componeni,
specificai localizarea, particularitile de structur )i rolul funcional al celulelor
"u,talomerulare.
- .ele trei componente distinctive ale aparatului jutaglomerular sunt & macula densa,
celulele jutavasculare si celulele jutaglomerulare. Celulele u!taglomerulare&
reprezint celule modificate musculare ale celulelor netede musculare ale arterei
aferente, cu o forma rotunda sau poligonal, aparatul 3olgi si reticulul endoplasmatic
bine dezvoltate. .itoplasma se caracterizeaza prin lipsa filamentelor, insa un
continut bogat de granule secretoare mari N renin. 1ceste celule catalizeaz
formarea angiotensinei N ac"iune vasoconstrictoare, stimuleaz producerea
aldostronului de ctre suprarenale, ac"iune !n producerea eritropoetinelor.
11&. ;eretele $ezicii urinare: enumerai tunicile, straturile, specificai
componena lor tisular.
- 4eretele vezicii urinare este constituit din & tunica mucoasa, tunica submucoasa, tunica
musculara si tunica seroasa. >unica mucoasa- epiteliu de tranzitie/ lamina proprie a
mucoasei(tesut conjunctiv fibros la), ce contine glande. >unica submucoasa(tesut
conjunctiv fibros la) N formeaza multipla plici in stare relaata si lipseste in regiunea
patrunderii ureterelor si iesirii uretrei. >unica musculara e formata din 8 straturi, cel
intern si etern se caracterizeaza printr-o dispozitie longitudinala a celulelor
musculare, iar cel mediu- circular, acesta din urma formand sfincter in regiunea
vezicii urinare. >unica seroasa(tesut conjunctiv fibros la) se coracterizeaza prin
prezenta sa pe suprafetele superioare, posterioare si partial cele laterale, in celelalte
portiuni aceasta fiind adventitiala.
11(. ;eretele ureterelor: enumerai tunicile, straturile, specificai componena
lor tisular.
- 4eretele ureterului este constituit din & tunica mucoasa, tunica submucoasa, tunica
musculara si adventitia. >unica mucoasa se distinge prin uroteliu si lama proprie a
mucoasei(tesut conjunctiv fibros la). >unica submucoasa(tesut conjunctiv fibros
la)- prezinta glande tubuloalveolare mici. >unica musculara prezinta ? straturi in
partea superioara & intern- longitudinal si etern- circular si 8 atraturi in partea
inferioara, distala& intern si etern-nlongitudinal si mediu- circular. 1dventitia- tesut
conjunctiv fibros la.
11*. #e reprezint )i la ce ser$e)te bariera 7ematotesticular% Enumerai n
succesiunea lor cele cinci componente ale barierei 7ematotesticulare.
- 6ariera hematotesticulara reprezinta o multitudine de componente structurale
amplasate intre lumenul capilarelor si lumenul tubilor seminiferi, si asigura selectarea
substante ce patrund din sange in epiteliul spermatogen. ...componente&
endoteliocitele hemocapilarului, M6 a
endoteliocitelor, ..................................................................;;;;;;;;;;;;;
11.. +pecificai cele dou populaii celulare, zduite de tubii seminiferi
contori. +ustentocitele: forma, particularitile ultrastructurii, modul prin care
acestea separ spermatooniile de alte elemente din linia spermatoen.
- .ele doua populatii celulare sunt & sustentocitele si celulele spermatogene(in diverse
stadii de diferentiere). )ustentocitele au forma piramidala, cu nuclei neuniformi
pentru care sunt caracteristice invaginari, nucleoli trimembri. .itopasma este
caracterizata prin 1paratul 3olgi si 2eticolul 7ndoplasmatic neted bine dezvoltate ,
precum si microtubuli, microfilamente, lizozomi, incluziuni cristaloide speciale si chir
lipidice. 4e suprafetele laterale ale celulelor sunt prezentedepresiuni(sediul
spermatocitelor si spermatidelor in curs de diferentiere). Intre sustentocite se
formeaza jonctiuni de tipul zonei ocludente ce delimiteaza ? compartimente ale
epiteliului spermatogen, intern Nbazal, etern- adluminal, in compartimentul bazal se
afla doar spermatogoniile, iar in adluminal restul elementelor din linia spermatogena.
pag CD?
111. ;rezentai o sc7em a celor & faze ale spermatoenezei cu $arietile de
forme celulare, ce reprezint fiecare faz.
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
<<<<<<<<<<<<<
112. Endocrinocitele testiculului: localizarea, particularitile microscopice )i
ultramicroscopice, funcia.
- 7. t. sau celulele ,eiding sunt situate in septuri de tcfl din juru tubilor seminiferi. )unt
celule mari de forma ovala sau poligonala, dispuse in grupuri sau izolat, dar mereu
langa v. )angvine. .itoplasma acidofila, cu 27 neted bine dezvoltat, 13, lizozomi si
peroizomi. *ucleul sferic situat ecentric. 1ceste celule elimina produsul de
secretie- testosteronul- hormonul de care depinde functionarea sis. 3enital mascul.
pa. (.*.
123. ?$arul: enumerai patru tipuri de foliculi n succesiunea lor fireasc. #are
din ei sunt cei mai numero)i%
- .ele 9 tipuri de foliculi ovarieni sunt & f. 4rimordiali, f. 4rimari, f. )ecundari si f. Maturi.
121. :oliculul o$arian matur ($eziculos): caracteristica microscopic a peretelui
folicular )i a coninutului 7ormonal al foliculului .
- :oliculul tertiar este format intre ziua a BA-B9 a ciclului ovarian menstrual. .resterea sa
e dependent de hormonal foliculostimulant. :oliculul reprezinta o vezicula mare,
acupa toata grosimea substantei corticale si proemina pe suprafata libera a ovarului.
.ontine o cavitate mare umpluta cu liOid foliOular, ce contine estrogeni. .elulele
coroanei radiate, aflate in vecinatatea ovocitului, poseda microvilozitati lungi si
ramificate, ce strabat zona pelucida si ajung pana la ovocit, alimentandu-l.
122. Reprezentai rafic (cu indicaii) s7ema unui folicul o$arian matur cu toate
structurile cel caracterizeaz.
......................................................................................................................................
12!. #are faz a ciclului menstrual e sincronizat cu procesul de cre)tere a
foliculului o$arian% #are 7ormon o$arian e elaborat pe parcursul fazei $izate%
- :aza postmenstruala e sincronizata cu procesul de crestere a foliculului ovarian, in
aceasta faza este elaborat hormonul luteotrop.
12&. /n care inter$al 5 zile ale ciclului menstrual 5 are loc o$ulaia% #are
componente ale foliculului $eziculos rm'n n cadrul o$arului )i care sunt
e,pulzate%
- 5vulatia are loc in ziua a B8-BC a ciclului menstrual, este pulzat ovocitul de ordinul II
iar in interiorul ovulului ramane epiteliul folicular
12(. #are componente ale foliculului o$arian particip la formarea corpului
alben% Enumerai n succesiunea lor stadiile de dez$oltare a corpului alben.
- .orpul galben se dezvolt din folicul ter"iar #i const din celulele foliculare luteinizate #i
celulele tecii interne (teaca interna-luteocite).
- %n perioada dezvoltrii corpului galben se disting 9 stadii&
B N prolifera"ia #i vasculariza"ia'
? N metamorfoz glandular (hipertrofia celulelor foliculare cu acumularea
pigmentului galben luteinei, form$nd (celule luteice sau granulozo-luteice)'
8 N de dezvoltare avansat (corpul galben produce progesteron). .orp galben
menstrual (B?-B9 zile) (B,C-? VW). .orpul galben gesta"ional N !n cazul fertilizrii (mai
mult de C Vm)'
9 N )tadiu de involu"ie N atrofia celulelor glandulare, evoluarea "esutului conjunctiv
cicatricial si :ormarea corpului alb.
12*. Enumerai componentele (tunicile, straturile) peretelui la trompele uterine
cu specificarea componenei lui tisulare.
5 4eretele trompelor uterine e constituit din 8 tunici, si anume& t. mucoasa (formeaz
multiple plici), t. musculara #i t. seroasa.
- >. mucoasa tapetat de un epiteliu unistratificat prismatic (celule ciliate #i
secretorii), aceasta incluzand deasemenea si lamina proprie a mucoasei, constituit din
"esut conjunctiv fibros la cu o ambunden" de vase sanguine'
->. musculara format din ? straturi de celule musculare netede& intern circular #i
etern longitudinal.
- >. )eroasa- tesut conjunctiv fibros la.--------------------;
12.. Enumerai componentele (tunicile, straturile) peretelui la uter cu
specificarea componenei lui tisulare. #are din componentele peretelui manifest
o 7ipertrofie puternic n cazul sarcinei%
- 4eretele uterului este constituit din 8 tunici, si anume & t. Mucoasa(endometriu),
t.Musculara(miometriu) si t. )eroasa(perimetriu).
- 7ndometriu reprezinta stratul func"ional ce manifest modificri perturbante profunde
pe parcursul perioadei ciclului menstrual sub ac"iunea hormonilor ovarieni. Mucoasa
este tapetat de un epiteliu unistratificat prismatic (ciliar #i secretor), iar lamina
proprie a mucoasei (sufera o hipertrofie in timpul sarcinei, si anume celulele
deciduale)N format din "esut conjunctiv fibros la.
- Miometriul const din 8 straturi de "esut muscular neted& intern (submucos)' mediu
(vascular) #i etern(supravascular). 5rientarea fibrelor musculare& intern N
longetudinal #i circular' mediu N oblic #i longetudinal' supravascular oblic #i
longetudinal. 4rintre fasciculele de fibre musculare netede se determin f$#ii de
"esut conjunctiv fibros cu o ambunden" de fibre elastice #i histiocite.
- 4erimetriul reprezinta Mezoteliu / "esutu conjunctiv fibros la. Membrana seroas
acoper majoritatea din suprafe"ele uterului. 7cep"ie& partea anterioar #i lateral a
colului uterin, regiunea supravaginal, ce-s acoperite de 4arametriu N abunden"a
"esutului adipos in zona data.
121. Endometrul: specificai componenii tisulari, tipul de lande,
particularitile $ascularizrii la cele dou straturi ale endometrului. #e prezint
celulele deciduale%
- 7ndometriul este prezentat de stratul bazal #i func"ional. )tratul func"ional manifest
modificri perturbante profunde pe parcursul perioadei a ciclului menstrual sub
ac"iunea hormonilor ovarieni. Mucoasa este tapetat de epiteliu unistratificat
prismatic (ciliar #i secretor). ,amina proprie a mucoasei este format din "esut
conjunctiv fibros la. 3landele uterine sunt prezentate de cripte tubulare simple ce
se deschid !n cavitatea uterin. 1rteriile uterine !n regiunea endometriului se
sub!mpart !n ? tipuri& spiralate (asigur vasculariza"ia stratului func"ional al
endometriului) #i rectilinii (caracteristice doar pentru stratul bazal al endometriului).
.elulele deciduale reprezinta celulele tcfl modificate
122. +pecificai tipurile de epiteliu ce tapeteaz uterul )i $ainul, $arietile de
epiteliocite la endometru. #um se produce (raduat% brusc%) tranziia de la
epiteliul endometrului la cel $ainal%
- Gterul este tapetat de epiteliu unistratificat prismatic(ciliar si secretor) pe cand vaginul e
tapetat de epiteliu pluristratificat pavimentos neOeratinizat plat. 7piteliocite ciliate...
se produce graduat............................................................. ;;;;;;;;;;;
233. +pecificai particularitile microscopice )i ultramicroscopice ale
elementelor celulare la acinii secretori ai landei mamare.
- 7lementele celulare ale acinilor secretori ai glandelor mamare sunt reprezentate, in
primul rand, de lactocite, ce sunt celule glandulare din alveole, ce comunica prin
jonctiune de tip zona ocludenta si desmozomi, si sunt amplasate intr-un strat pe M6.
,a suprafata apicala a lactocitelor proimina microvili mici. )ub portiunile bazale ale
lactocitelor se afla celule cu aspect de cosulet, ce inconjoara cu prelungirile lor
suprafata eterna a alveolei.
"#$%E&'%" (E )%*+", )E#$%- +'C-,$'$E' (E .$*/'$*,*0"E.
1. Din ce primordiu embrionar )i c'nd se formeaz arcurile bran7iale%
- 1rcurile branhiale apar dintro invaginare a ectodermului- stomadeum, in saptamana
a C-a de dezvoltare embrionara...................................;;;;;;;;;;;;;;
2. Enumerai deri$atele embrionare ale - arc bran7ial.
- -erivatele embrionare ale I arc branhial sunt& mandibula, mailarul, premailarul,
osul zigomatic si o parte din osul temporal
!. Denumii deri$atele definiti$e ale - perec7i de puni bran7iale.
- -erivatele definitive ale I perechi de pungi branhiale sunt& trompa auditiva si
cavitatea timpanica a urechii medii.
&. Denumii deri$atele definiti$e ale arcului bran7ial --.
- -erivatele definitive ale arcului branhial II sunt& scarita, procesul stiloid al osului
temporal, ligamentul stilohioidian si osul hioid(osul mic si portiunea superioara).
(. #e se dez$olta ulterior din primordiul punilor bran7iale --%
- -in primordiul pungilor branhiale II se dezvolta amigdala palatina.
*. Denumii deri$atele definiti$e ale punilor bran7iale --- )i -E%
- -erivatele definitive ale pingilor brahiale lll si lS sunt& glanda paratiroida inferioara,
timusul, glanda paratiroida superioara, celulele parafoliculare ale timusului.
.. Denumii primordiile embrionare ce contureaz peretii urii primare.
- 4roeminenta frontala si primul arc branhial..................;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
1. Denumii cele trei pri ale buzelor )i epiteliul lor de acoperire.
- 6uzele sunt formate din trei componente& versantul etern(epiteliu pluristratificat
pavimentos Oeratinizat), versantul intern(epiteliu pluristratificat pavimentos
neOeratinizat) si marginea libera(trecerea de la epiteliu pluristratificat pavimentos
Oeratinizat la epiteliu pluristratificat pavimentos neOeratinizat ).
2. Denumii componentele tisulare ale iniei
- 744H sau 744*, 744 paraOeratinizat si lama proprie(>.:,)
13. Denumii componentele tisulare ale palatului dur.
- 744H, si lama promprie(>.:-*)
11. Datorita crui fapt tunica mucoas a suprafeii inferioare a limbii este mobil, iar
celei superioare 5 imobil%
- -atorita prezentei lamei submucoase sub lama proprie a tunicii mucoase a
suprafetei inferioare a limbii aceasta din urma e mabila, iar tunica mucoasa a
suprafetei superioare a limbii e concrescuta cu tunica muscuara si astfel devenind
imobila.
12. Denumii $arietile de papile linuale: a)care conin= b)nu conin muuri ustati$i.
- 4apilele linguale&
a)care contin muguri gustativi&valate, foliate, fungiforme'
b)care nu contin muguri gustativi&filiforme.
1!. @oti$ai absena sau raritatea proceselor inflamatorii n amidala linual%
- 1bsenta sau raritatea proceselor inflamatorii in amigdalele linguale s-ar eplica prin
specificitatea epiteliului si lamei proprii a mucoasei amigdalelor linguale de a contine
limfocite.............................................;;;;;;;;;;..................sau poate.......
- 1bsenta sau raritatea proceselor inflamatorii in amigdalele linguale s-ar eplica pein
faptul ca eista mai multe duzini de cripte, unele fara ramificatii, la baza carora se
deschid canale ale glandelor salivare minorede tip seromucos. )ecretia acestor
glande contribuie la eliminarea materialului strain retinut. 1cumularea de reziduri
sau infectii este rara aici, deoarece detritusurile sunt incontinuu departate.
1&. Enumerai (n succesi$itate) ducturile e,cretorii ale landelor sali$are.
- -ucturile ecretorii ale glandelor salivare&
-ductul intralobular'
-ductul intercalar'
-ductul striat'
- ductul interlobular'
-ductul colector.
1(. #e tip de land (conform structurii )i caracterului secreiei) este landa
parotid%
- 3landa parotida& glanda compusa alveolara seroasa.
1*. #e tip de land (conform structurii )i caracterului secreiei predominante) este
landa subma,ilar%
- 3landa submailara& glanda alveolara mita, cu prevalarea secretiei mucoase.
1.. #e tip de land (conform structurii si caracterului secreiei predominante) este
landa sublinual%
- 3landa sublinguala& glanda tubulo-alveolara ramificata mita' cu prevalarea secretiei
mucoase.
11. E$ideniai particularitile structurale ale canalelor striate din landele sali$are.
.analele striate din glandele salivare&
- )unt tapetate de un epiteliu simplu prismatic cu cellule inalte, avind citoplasma
intens eozinofila distinct si nuclei ovali, centrali. .itoplasma prezinta in treimea
bazala striatii evidente. In structura labirintului bazal se gasesc numeroase
mitocondrii dispuse in aul longitudinal dintre pliuri. 1lte organite celulare inafara
mitocondriilor modest reprezentate& 27r, 13 perinuclear, vezicule dispersate, 27n,
ribozomi liberi si lizozomi apicali. 4e marginile laterale ale celulelor membrana
citoplasmatica realizeaza prelungiri citoplasmatice primare, din care emit prelungiri
mai mici, mai fine
12. #e epiteliu tapeteaz canalele e,cretorii ale landelor sali$are: a)intralobulare=
b)interlobulare= c)principal. >nde se desc7ide ultimul%
.analele intralobulare-epiteliu unistratificat cubic sau prismatic'
.analele interloblare-epiteliu bistratificat care trece in pluristratificat'
.anale principale-epiteliu pluristratificat pavimintos necornificat'
.analul principal se deschide la glanda parotida, la suprafata mucoasei jugale, la
nivelul molarului.
23. Denumii patru straturi de celule ale oranului smalului n stadiu de clopot.
- )traturile organului smaltului in stadiul de clopot & epiteliu etern' epiteliu
reticular' epiteliu intermediar' epiteliu intern.
21. ;rezentai rafic )i indicai patru componente ale oranului smalial
............................................................................................................................................
.
22. +pecificai structura )i rolul epiteliului reticular al oranului smalian.
- 7piteliul reticular al organului smaltului& -structura N celulele la acest nivel au nucleii
mici rotunzi iar citoplasma prezinta un aspect stelat, de tip reticular, din corpul cellular
ramificindu-se numeroase prelungiri , care se anastamozeaza intre ele. 1pare astfel
imaginea de retea sau de reticul epitelial, zona fiind denumita si pulpa smaltului. --2olul
acestui epiteliu este de a conferi o consistenta de tip elastic, importanta ulterior in
sutinerea si protectia celulelor formatoare de smalt.
2!. #aracterizai unitatea structural a smalului.
Gnitatea structurala a smaltului este reprezentata de prisma smaltului. 4risma N forma
de cilindru, este organizata intr-un dispozitiv de cristale de hidroiapatita, orientate cu
aul longitudinal paralel cu aul longitudinal al prismei. 2egiunea interprismatica este
zona din jurul prismei cu rol de cimentare a prismelor. 1meloblastele , prin prelungirele
>omes, sunt responsabile de formarea prismelor. 5 prisma este formata doar de un
ameloblast, dar o regiune interprismatica este formata - de 8 ameloblaste vecine. .a
directie de dispunere generala prismele sunt orientate in directie ocluzala , iar regiunile
interprismatice corespondente catre regiunele cervicale ale coroanei.In plan longitudinal
si in sectiune longitudinala prismele au traiect continuu de la jonctiunea amelodentinara
la suprafata eterna a coroanei. In plan trensversal prismele formeaza siruri dispuse
circumferentiar,de jur imprejurul aului longitudinal al dintelui. 4rismele oscileaza in
directie orizontala la stinga si la dreapta si in directia verticala in sus si si in jos.
2&. ;rin ce se e,plic striaia trans$ersal a prismelor smaliene%
)triatia transversala a prismelor smaltiene se presupune ca ar prezenta liniile de
crestere ce indica ritmul circardian de depunere zilnica a matricei organice, sau ceea ce
par a fi striatii transversale pe prisme sectionate longitudinal sunt in realitate grupuri de
prisme sectionate oblic.
2(. #e reprezint benzile Bunter5+re7er pe o seciune lonitudinala a dintelui%
@oti$ai apariia lor.
- 6enzile Iunter-)regher - )unt localizate in treimea interna a smaltului mijlociu, si
sunt epresii a unui fenomen optic, ce are ca corespondenta alterarea benzilor clare
si intunecate. -irectia lor este perpendiculara sau oblica pe liniile 2etzius. 6enzile
Iunter-)regher se formeaza datorita variatiei unghiului de pornire a grupelor de
prisme de la nivelul jonctiunii amelodentinare spre eteriorul smaltului. Gn grup de
prisme poate prezenta orientarea meziala iar altul orientare distala. 1par datorita
mersului sinuos in forma de ) al prismelor, fapt ce conditioneaza alternarea
prismelor clare si intunecate ale smaltului.
2*. >nde se distin 7istoloic liniile Rettius )i ce reprezint structural%
- ,iniile 2etzius - Indica zonele de crestere saptaminala a smaltului. In sectiune
longitudinala ele se observa sub forma unor linii intunecate, paralele supuse la
anumite intervale, orientate de la jonctiunea amelodentinara spre suprafata
smaltului. In sectiunea transversala apar sub forma de inele concentrice. :ormarea
striilor 2etzius se datoreaza unei constrictii temporare a prelungirilor >omes,
concomitent cu o crestere a ariei secretorii responseabile de producerea smaltului
interprismatic.
2.. #e reprezint tufele smaliene% 0ocalizarea )i rolul lor%
- >ufele smaltiene - )e formeaza in zonele in care mineralizarea nu este completa.
4roteinele smaltului tinar nefiind complet transformate in timpul maturizarii. 7le se
caracterizeaza implicit printr-un continut organic ridicat. 5rientarea tufelor este in
plan longitudinal pe aceeasi directie ca si lamelele. >ufele au o forma ramificata cu o
zona de implantare, ca o radacina bazala, la nivelul jonctiunii amelodentinare sau
chiar in dentina. 4ornind de la nivelul jonctiunii amelodentinare se etind pina la
treimea interna a smaltului
mijlociu. ...............................................................................2olul;
21. #e reprezint fusurile smaliene% 0ocalizarea )i rolul lor%
- :usurile smaltiene - isi au originea in dentina, ele apar in urma patrunderii unor
prelungiri ale odontoblastelor printre ameloblaste inainte de momentul in care incepe
depunerea smaltului. )unt caracterizate printr-un continut organic necunoscut
comparativ cu zonele de smalt adiacent. ,ocalizate in raport direct cu jonctiunea
amelodentinara, fusele sunt distribuite la intimplare. *u au o orientare precisa si nu
urmeaza directia gliprismelor smaltului, directia fuselor este divirgenta fata de
prisme. 2olul-receptor pentru durere specific smaltului.
22. #omponenta oranica )i anoranica a dentinei= raportul lor procentual.
- .omponenta anorganica - 7ste formata din este formata din .a, 4, cristale de
hidroi apatita, constituie DAE
- .omponenta organica - 7ste formata din colagen tip B-C in asociere cu protioglicani
si glicoproteine, constituie 8AE
!3. #e reprezint tubulii dentinari% #e conin )i care e rolul lor%
- >ubii dentinali - ei reprezinta unitatea morfofunctionala a dentinei, se formeza in
urma patrunderii odontoblastelor in dentina. .analiculele incep in pulpa linga
suprafata interna a dentinei si divizindu-se in forma de evantai, se termina pe
suprafata ei eterna. In prelungirile dentinoblastelor a fost descoperita
acetilcolinesteraza, care joaca un rol in transmiterea impulsului nervos. In canalicule
se afla limfa care joaca rol de nutritie. In interiorul tubului a fost identificata o
componenta organica care contine molecule de protioglicani, tenascina, albumina,
transferina. 1pare astfel un hidrogel, daca acest hidrogel este degradat enzimatic
conductibilitatea poate creste de citeva ori. Gn alt element eistent in interiorul tubilor
dentinali este colagenul tipB si tipC, si fibre nervoase. 5 acumularea de colagen duce
la disparitia precoce a prelungirilor odontoblastice. )tructurile morfologice prezente
in interiorul tubulilor dentinali sunt invelite intr-o substanta fluida numita fluid dentinar
- corespondent al fluidului tisular, care poate actiona intratubular, curatind tubulii si
impiedicind patrunderea bacteriilor pe aceasta cale.
!1. #e reprezint fibrele $on Forff % 0ocalizarea )i orientarea lor 7istoloic.
- :ibrele Son Horff - )unt fibre de colagen de tipB si tipC, ce se desfac in evantai la
jonctiunea amelodentinara , orientarea lor este tangentiala.
!2. E$ideniai particularitile dentinei peritubulare.
- -entina peritubulara - 4rimul strat de dentina care tapeteaza lumenul tubului
dentinar este denumit dentina peritubulara(intratubulara). In sectiune perpendicuara
pe tubulii dentinali dentina peritubulara apare sub forma unui inel hipermineralizat,
fie lipsit complet de colagen, fie cu un continut foarte redus. -atorita gradului inalt de
mineralizare, dentina peritubulara se pierde in sectiunile decalcificate. Inelul de
dentina peritubulara creste de la jonctiune dentinopulpara la jonctiunea
amelodentinara. -entina peritubulara lipseste in ariile de dentina interglobulara si in
dentina manta.
!!. E$ideniai patru straturi ale pulpei coronare a dintelui.
- )traturile pulpei coronare a dintelui& Qona odontoblastica' Qona acelulara
Seil(stratul subodontoblastic)' Qona bogata celulara' Miezul pulpei.
!&. +pecificai componenta tisulara )i rolul periodoniului.
- .omponenta
tisulara&...................................................................................LLLLL;;;;;;;;;;;;;
- 2olul periodontului &
B.de sustinere(atasare)-este asigurat prin faptul ca ataseaza dintele in alveola dentara'
?.formativa-creeaza o legatura intre ciment si os.,igamentul paradontal participa la
formarea osului, a cimentului si la rezorptia osului.7l functioneaza ca un dublu periost
pentru cele ? tesuturi mineralizate.
8.nutritiva(trofica)-asigura prin vascularizarea sa, furnizarea nutrimentelor pentru intregul
paradontiu.
9.senzoriala-consta in perceperea senzatiilor tactile si de presiune eercitate asupra
dintelui.
!(. Enumerai componentele structurale ale parodoniului.
>otalitatea tesuturilor de suport si de tapetarea a dintelui & -ciment, -ligament paradontal,
-procesele alveolare, - >esut de tapetare implica teritoriul gingival care este in directa
legatura cu dintele.
!*. Enumerai tipurile mucoasei orale. -ndicai localizarea n ca$itatea bucal
pentru fiecare tip.
- Mucoasa de tapetare& 1copera toate tesuturile moi ale cavitatii orale&interiorul
buzelor, obrajii, suprafata ventrala a limbii, palatul moale, planseul gurii si
procesele alveolare pina la gingie.
- Mucoasa masticatorie tapeteaza gingia si palatul dur, iar in edentatie acopera
intreaga suprafata masticatorie a arcurilor dentare.
- Mucoasa specializata acopera fata dorsala a limbii.
!.. +pecificai trasaturile morfoloice ce caracterizeaz mucoasa de tapetare.
- Mucoasa de tapetare&
- 1copera toate tesuturile moi ale cavitatii orale&interiorul buzelor, obrajii, suprafata
ventrala a limbii, palatul moale, planseul gurii si procesele alveolare pina la gingie.
- 1spectul macroscopic al mucoasei este neted si stralucitor, culoare roz deschis la
roz inchis si rosu.7piteliul oral este un epiteliu stratificat pavimentos
neOeratinizat.,amina propria contine fibre de colagen elastice si de reticulina, fibrele
de colagen nu sint atit de groase ele avind un traiect mai neregulat.
- Interfata epitelio conjunctiva este relativ neteda.)tructura mucoasei de tapetare,in
special prin fibrele de colagen si elastice ale laminei propria,permite un anumit grad
de etensie si fleibilitate.In ariile submucoasei de tapetare ,legatura cu structurile
subiacente se face prin intermediul unei submucoase lae si frecvent elastice.
!1. +pecificai trasaturile morfoloice ce caracterizeaz mucoasa masticatorie.
- Mucoasa masticatorie - tapeteaza gingia si palatul dur iar in edentatie acopera
intreaga suprafata masticatorie a arcurilor dentar.
- 7piteliu oral este un epiteliu stratificat pavimentos orto-Oeratinizat.1re un caracter
inetensibil iar grosimea sa este moderata.,amina propria este groasa ,fibrele de
colagen sunt organizate in retea densa constituita din fascicule mari strins
impachetate, aceste fascicule au orientare directa printre punctele de
ancorare.Interfata epitelio conjunctiva este etrem de ondulata cu numeroase papile
conjunctive elongate, inalte, dispuse alternativ cu creste epiteliale adinci.
- )tructura mucoasei masticatorii in special prin organizarea fasciculelor de fibre de
colagen in lamia propria determina un grad redus de laitate si un nivel inalt de
rezistenta.Mucoasa masticatorie adera pe planuri osoase imobile.1derarea se face
fie direct la nivelul proceselor alveolare,fie indirect la nivelul palatului dur pritr-o
submucoase speciala, cu caracter fibros sau bogata in elemente de tesut adipos
glandular.
!2. +pecificai trasaturile morfoloice ce caracterizeaz mucoasa specializat.
- Mucoasa specializata - acopera fata dorsala a limbii. 7ste considerata o mucoasa cu
caracter de specializare, deoarece la acest nivel se organizeaza structuri
individualizate, papile linguale. Gnele papile au rol mecanic altele senzorial, datorat
prezentei mugurilor gustativi. Mucoasa prezinta un epiteliu stratificat pavimentos
Oerantinizat sau neOeratinizat si o lamia propria bagat vascularizata si enervata care
contine glande salivare minore in zona posterioara. *u eista o submucoasa
individualizata, fibrele conjunctive ale laminei propria se etind profund, intre
fasciculele musculare ale limbii.
&3. Reprezentai rafic (cu indicaii) sc7ema muurelui dentar.
...........................................................................................................................
....
&1. E,plicai noiunea de diafram epitelial. #are este rolul funcional al
diaframului epitelial.
- -upa formarea coroanei , ansa cervicala se transforma in teaca epiteliala, iar
portiunile indoite ale tecii epiteliale radiculare se numeste diafragm
epitelial...................rolul.........................;;;;;
&2. Definii urmtoarele noiuni: nodul smalian, cordon smalian, ni)a
smaliana. Rolul lor funcional.
- *odul smaltian N este o arie de proliferare celulara cu baza in epiteliu intern al
organului smaltului.
- .ordonul smaltului - de nod pleaca uneori un cordon celular orient catre
epiteliul etern al organului smalt care da senzatia ca divide organul smaltului
i ? compartimente. 5 ipoteza acceptata sustine faptul ca nodul si cordonul
smaltului ar interveni in stabilirea pozitiei initiale a primului cuspid al coroanei.
- *isa smaltului Neste probabil o structura artefact care apare pe unele sectiuni
histologice. *u are functie.
&!. Enumerai etapele )i stadiile de dez$oltare a dintelui. E,plicai procesul de
inducie reciproc, care diri"eaz (coordoneaz) dez$oltarea dintelui.
- )tadiile de dezvoltare a dintilor. I etapa N initierea, efectul caracteristic este
stadiul de mugure' II etapa N proliferarea-stadiul de capison' III etapa- histo si
morfodiferent-stadiul de clopot' IS etapa N opozitia Nfinalizarea stadiului de
clopot si formarea coroanei.
- Inductia reciproca consta in faptul ca amieloblastele induc diferentierea
odontoblastelor care prin depunerea primului strat de dentina vor induce la
rindul lor depunerea smaltului.
&&. +pecificai: trasaturile morfoloice, localizarea, semnificaia dentinei
teriare.
- -entina teritara sub aspect morfologic poate prezenta tubulii dentinali
aproimativ regulati, in continuiitate relativa cu cei din dentina secundara,
tubulii dentinari diminuati numeric complet dezorganizati si dezordonati,
orientati la intimplare sau uneori tubulii dentinali pot lipsi complet. -entina
tertiara se depune numai in teritoriile afectate fiind produsa de celulele din
zonele care au fost afectate direct.In dentina tertiara eista o noua matrice
tubulara, depusa de noi odontoblaste care liniaza suprafetele dezvoltate dupa
lezarea si moartea odontoblastelor initiale. 4rotejeaza contra proceselor
carioase, proceduri restaurative, eroziune a diversilor stimuli eterni sau
iritativi.
&(. Reprezentai rafic ameloblastul cu marinea ncreit )i ameloblastul cu
marinea neteda. ;entru fiecare tip subscrieti rolul n procesul de
ameloenez.
.................................................................................................................................
....
&*. Epiteliul redus al oranului smalian: componentele structurale, importana
funcional.
5 Epiteliul redus al oranului smalian 5 2eprezinta mai multe rinduri, de celule
cubice, uniforme, formate din ameloblaste si epiteliu stratificat, acest epiteliu
acopera smaltul dur, avand functiile de&
-morfogenetica - intervine in modelarea coroanei'
-inductiva - initiaza dentinogeneza,determina forma ,dimensiunile, si numarul de
radacini'
-formativa - intirvine in depunerea smaltului'
-protectiva - izoleaza smaltul de componentele tesutului conjunctiv din sacul
dentar si permite eruptia fara a epune tesutul conjuctiv.
&.. Enumerai tipurile de dentina n funcie de mineralizare.
- >ipurile de dentina in functie de mineralizare& -predentina' -dentina globulara'
-dentina interglobulara' -stratul granular >omes.
&1. Descriei analiza comparati$ dintre denticulii reali )i cei fal)i.
- -enticuli reali- au o structura interna de tubuli dentinali si sunt inconjurati de
celule asemanatoare osteoblastelor.
- -enticuli falsi-sunt compusi din structuri concentrice de matrice dentinara
mineralizata, formate de obicei prin depunerea in jurul unor fibre de colagen,
a unor trombi de singe sau a unor celule in curs de degradare, nu contin
tubuli dentinari, pe suprafata lor pot fi atasate celule aplatizate sau
fuziforme.1paritia unor denticuli falsi, in model concentric sau linear, se poate
datora unor arii neregulate de calcificare, distrofica, localizate in pulpa
centrala.
&2. Enumerai factorii condiionali implicai n procesul de erupie a dinilor.
.........................................................................................................................%%%
%%
(3. #omponena oranic )i anoranic a smalului= raportul lor procentual.
- .omponenta anorganica reprezinta M+-M@E(cristale de hidroiapatita calcica)
- .omponenta organica-?-9E(proteine specifice smaltului,cristale de
hidroiapatita).