1.

Enumerai patru clase de proteine (n raport cu rolul lor funcional), care se

ncadreaz n membrana celular :
-In raport cu rolul lor functional, proteinele membranice pot fi clasate in proteine-fermenti,
proteine de transport, proteine receptori si proteine structurale.
2. Definiia procesului de endocitoz. Reprezentai grafic (cu indicaii) cele dou
manifestri ale endocitozei.

-Mecanism fiziologic de patrundere sau captare in celula a unor substante din mediul
ambiant, care nu pot ajunge intracelular direct, prin difuziune (transport pasiv) sau prin
'transport activ. In timp ce are loc o modificare morfologica reversibila (de obicei
invaginare) a membranei plasmatice. (Endocitoza este procesul de internalizare de
ctre celule a unor macromolecule, particule sau chiar a altor celule.)
Materialul extracelular este nconjurat progresiv de ctre membrana celular care apoi
formeaz o invaginaie nspre interiorul celulei i apoi se desprinde, formnd o vezicul
endocitic ce conine substana ingerat.
n funcie de mrimea veziculelor se disting dou tipuri de endocitoz:

fagocitoza (ingestia unor particule mari, cum ar fi microorganismele);

pinocitoza (ingestia de fluide).
-------------------------------------------------

3. Enumerai patru tipuri de jonciuni (contacte) intercelulare. Care din aceste

tipuri pot servi drept pasaje de intercomunicaie pentru citoplasma celulelor
contactante?
- exista mai multe tipuri de jonctiuni intercelulare printre care se pot enumera : jonctiunea
intercelulara simpla, zona ocludenta, desmozomii, hemidesmozomii, sinapsele si nexusul.
Sinapsele si nexonii sunt jonctiuni comunicante sau de tip gap si pot servi ca pasaje de
intercomunicatie pentru citoplasma celulelor contactante.
4. Ce se ntmpl cu membranele adiacente n cazul unei zone ocludente? Care e
rolul funcional al acestui tip de jonciuni?
- In cazul unei zone ocludente foiele externe ale membranei plasmatice stabilesc un
contact att de strns nct obtureaz complet spaiul intercelular i mpiedic trecerea
substanelor din exterior, protejand mediul intern al organismului.
5. Ce particulariti manifest spaiul intercelular i sectoarele interesate de
plasmalem n cazul unui desmozom? Care este importana funcional a
desmozomului?
- In cazul desmozomilor (maculei adherens) spatial intercelular conine o lamel central
aezat la distane egale de membranele celulare i un material cu densitate sczut.
Iar sectoarele interesate de plasmalema prezinte niste ingrosari, la care se insera, din
interiorul celulei, microfilamente intermediare de diferite tipuri n funcie de tipul
celular: filamente de cheratina(celulele epiteliale), sau de desmina(celulele m. cardiac).
Importanta functionala a maculei adherens reprezinta crearea unor legaturi stranse
intre celulele contactante.
6. Structura jonciunii de tip nexus. Indicai un esut, celulele cruia sunt frecvent
interconectate prin nexusuri.
- Nexusul cuprinde in structura sa spatiul intercelular si conexon(6 molecule proteice
identice, conexinele) . La nivelul muchiului cardiac, fibrele miocardice sunt conectate
prin acest tip de jonciuni. Difuziunea ionilor de calciu prin aceste jonciuni
coordoneaz contracia fibrelor miocardice, a muschiului in ansamblu, contracia, fiind
declanat de creterea concentraiei de Ca++ din celul. Dac jonciunile prezint
perturbaii ale permeabilitii, contraciile nu se mai sincronizeaz i apar fibrilaiile.
7. n care cazuri apare jonciunea de tip sinaps? La ce servete?
- Jonctiunea de tip sinapsa apare in cazul punctelor de contact ale tsesutului nervos intre
neuroni sau neuron si alt element receptor sau efector si serveste la transmiterea, doar
intr-o singura directie, a impulsului.
8. Specificai dou distincii eseniale ntre organite i incluziuni celulare.

Incluziunile sunt componenete citoplasmatice vremelnice ,prezenta carora depinde de

activitatea metabolica a celulei ,pe cind organitele sunt prezente mereu in citoplasma
cit timp celula e vie.A doua deosebire e ca incluziunile pot modifica culoarea tesuturilor
,ceea ce poate servi la concretizarea diagnosticului
9. Enumerai opt tipuri de organite de tip general. Subliniai organitele
amembranice.
- Reticolul endoplasmatic, Aparatul Golgi, Mitocondriile, Lizozomii, Peroxizomii,
Ribozomii, Centrozomul, Citoskeletul.
10.
Care organite condiioneaz prin abundena lor coloraia bazofil a
citoplasmei. Ce concluzii de ordin funcional (privind celula n ansamblu) se pot
face, innd cont de bazofilia pronunat a citoplasmei?
- Organitele care conditioneaza bazofilia citoplasmei sunt reticulul endoplsmatic rugos.
Bazofilia mare a citoplasmei indica intensitatea mare a sintezei proteinelor in celula
respectiva.
11.
Care sunt funciile specifice ale reticulului endoplasmatic agranulat: A - n
cazul fibrelor musculare striate, B - la hepatocite?
- O specificitate a RE neted, in cazul fibrelor muscular striate, este depozitarea ionilor de
calciu. Iar in cazul hepatocitelor, RE neted, prezinta zone acidofile, in cazul unor
intoxicatii, ce dezactiveaza diverse substante toxice.
12.
Sunt oare identice noiunile "complexul Golgi" i "dictiozomul"? Formulai
considerentele respective.
- Totalitatea dictiozomilor dintr-o celula formeaza complexul Golgi. La microscopul
electronic s-a observat ca dictiozomul este o formatiune lamelara sub forma de
cisterne suprapuse unele peste altele , unite prin partea lor centrala, cu marginile
ramanand libere. O cisterna este formata din doua membrane elementare sudate la
capete, iar intre ele se afla un spatiu plin cu lichid transparent.
13.
Specificai deosebirile ntre lizozomii primari, lizozomii secundari i
telolizozomi.
- Lizozomii primari reprezinta niste vezicule cu un continut amorf de hidrolaze si
fosfotaza acida active, si sunt sintetizati in RE rugos. Contopirea dintre lizozomul
primar si fagozomii, dau nastere asa numitor fagolizozomi - lizozomii secundari, numiti
vacuole digestive intracelulare. In cazul cand lizozomii primari se contopesc cu
organitele modificate si descompun continutul acestora, insa nu pana la sfarsit, se
formeaza niste formatiuni ce contin reziduuri, numite telolizozomi sau corpusculi
reziduali, ce contin o cantitate redusa de fermenti.
14.
Prezentai grafic (cu cel puin cinci indicaii) aspectul ultramicroscopic al
unei mitocondrii.
1-membrana mitocondriala externa
2-membrana mitocondriala interna
3-spatiul intre membrane
4-matricea
5-criste
15.
Ce reprezint incluziunile citoplasmatice? Enumerai patru tipuri eseniale
de incluziuni.
- Incluziuni citoplasmatice reprezinta formatiuni ce pot apare sau dispare in dependenta
de starea functionala a celulei. Si putem deosebi 4 tipuri de incluziuni : de secretie, de
excretie, trofice si pigmentare.
16.
Ce proces de importan vital reflect prezena nucleolului? Cum se
explic faptul, c, spre exemplu, spermatozoidul e lipsit de nucleol?
- Procesul de sinteza a ARN ribozomal si a subunitatilor ribozomale care ulterior vor
asigura sinteza lantului polipeptidic, adica sar putea de spus ca nucleolul paticipa
indirect la translatie. Faptul ca spermatozoidul e lipsit de nucleol s-ar explica prin ceea
ca aici nu are loc biosinteza proteinelor proprii.
17.
Ce reprezint spaiul perinuclear? Care compartiment citoplasmatic poate
avea comunicri directe cu spaiul perinuclear?
- Spatiul perinuclear(cistern nucleolemara) reprezinta spatial cuprins intre membrane
externa si cea interna a nucleului. Acest spatiu poate avea comunicare directa cu REr.
18.
Care din parametrii porilor nucleari - structura, calibrul, numrul lor variaz de la o celul la alta? Ce particulariti funconale reflect variaia
vizat?

Numarul porilor nucleari variaza de la o celula la alta, deoarece acesta depinde de

activitatea biologica a celulei in cauza, cu cat sunt mai intensive procesele sintetice, cu
atat mai numerosi sunt si porii situati pe o unitate de suprafata nucleara.
19.
In care din fazele - G1, S, G2, profaz, metafaz, anafaz, telofaz, Go - se
afl imensa majoritate a celulelor din organism?
- In Go se afla cea mai mare parte a celulelor.
20.
n care faz a mitozei apare i ce reprezint aa numita "stea matern"?
- In metafaza apare asa numita stea maternal, ce reprezinta asezarea cromozomilor in
regiunea ecuatorului, formand lama cromozomala.
21.
Ce modificri prezint nucleul celular n: a) picnoz? b) cariorexie?, c)
carioliz?
- In cazul picnozei nucleul e caracterizat printr-o aparitie a conglomeratelor in interiorul
sau, cariorexia se caracterizeaza printr-o dezintegrare a nucleului in portiuni separate,
iar carioliza prin dizolvarea totala a nucleului.
22.
Specificai cele dou complexe celulare n cadrul blastocistului la om. Care
e atribuia fiecrui din aceste complexe n dezvoltarea corpului la embrion i a
organelor extraembrionare?
- Blastocistul e format din embrioblast si trofoblast. Embrioblastul se divide in prima faza
a gastrularii in epiblast si hipoblast. Din epiblast deriva vezicula amniotica, iar din
hipoblast sacul vitelin, organele extraebrionare. Apoi pe baza acestora are loc formarea
mezodermului, placii neurale si tubului neural - organele complexului axial. Trofoblastul
se divide in cito- si sincitiotrofoblast cu rol de asigurare a implantarii si desigur nutritiv.
23.
Prezentai grafic (cu indicaia celor cinci pri constituiente) forma unui
spermatozoid.

..
- Capul, nucleul, acrosoma, gatul,coada,
24.
Ct timp dureaz dezvoltarea embrionar la om? Enumerai cele patru
etape de dezvoltare embrionar cu rezultatele finale ale fiecrei etape.
- Dezvoltarea embrionara la om dureaza, in medie, 280 de zile si nopti.
Fazele: 1.fecundarea cu formarea zigotului, 2. segmentarea cu formarea blastulei
(blastocist),
3. gastrularea cu producerea foitelor embrionare si a complexului de
organe axiale,
4. histogeneza si organogeneza cu formarea organelor embrionare si
extra embrionare
25.
Definii stadiul de fecundare; specificai trei fenomene de importan
major, ce caracterizeaz fecundaia.
- Fecundarea reprezinta contopirea celulei sexuale masculine cu cea feminina, in urma
careea se restabileste garnitura diploida de crs, cu formarea zigotului. Fecundarea se
caracterizeaza prin: 1.capacitatia sau activarea spermatozomilor; 2.interrelatia intre
gameti si patrunderea spermei in ovul cu ajutorul reactiei acrosomale; 3.formarea
membranei de fecundare.
26.
Prezentai o definiie general a procesului de segmentare. Ce denumire
poart celulele formate n cursul segmentrii? Care e rezultatul final al
segmentrii?
- Segmentarea - etapa a embriogenezei care consta dintr-o totalitate de diviziuni
mitotice complete, asincrone si usor inegale a zigotului cu formarea finala a
blastocistului.
Celulele: zigot-blastomeri-morula-blastocist.
Rezultatul final al
segmentarii e formarea blastocistului.

27.
Care component al blastulei (trofoblastul? embrioblastul?) e antrenat n
procesele de gastrulare la om? n ce mod se realizeaz aici prima i a doua faz
a procesului de gastrulare?
- Gastrularea - proces de modificari morfo-genetice si chimice ce se caracterizeaza prin
proliferarea, cresterea, deplasarea orientata si diferentierea celulelor. Prima etapa a

gastrularii se produce prin delaminare. In rezultat se formeaza epiblastul si hipoblastul.

A doua etapa a gastrularii are loc in ziua 15-17 a embriogenezei. Ea se caracterizeaza
prin formarea celei de-a treia foite embrionare - mezodermul si a organelor axiale. In
aceasta faza are loc imigrarea, deplasarea celulelor stratului extern al ectodermului in
directia viitoarei margini caudale si ca rezultat formarea liniei primitive. La capatul ei
anterior ea are o ingrosare - nodul. Pe linia mediana , linia primitiva, se infundeaza si
formeaza brazda primitiva. Materialul liniei primitive se afunda peste marginile brazdei
si formeaza mezodermul. Complexul de organe axiale e format din coarda, placa
neurala, ectodermul, mezodermul si entodermul.
28.
Enumerai ase organe cptuite (sau acoperite) de epiteliu provenit din
ectoderm.
- Organele cptuite de epiteliu provenit din ectoderm sunt: cavitatea bucala, faringele,
esofagul, laringele, vaginul si regiunea anala a rectului.
29.
Care sunt poriunile fiecrui somit? ce esuturi deriv din fiecare poriune?
- Dermatom(deriva tes conj al pielii), miotom(tes musc striat) si sclerotom(tes
osos(vertebre si coaste) ).
30.
Ce formaiuni se evideniaz n regiunea intermediar? n partea lateral a
mezodermului? La ce servete materialul celular al zonelor vizate?
- Partea laterala a mezodermului - splancnotom, din care deriva tunicile seroase,
corticala suprarenalelor. Partea intermediara a mezodermului - nefrogonadotom, din
care deriva rinichii, gonadele, ureterele.
31.
Care organe ale corpului deriv din foia entodermal?
- Ficatul, pancreasul
32.
Ce prezint mezenchimul? Unde e situat? Enumerai cinci esuturi de
provenien mezenchimal.
- Mezenchimul - esutul conjunctiv embrionar ce prezinta niste aglomerari de celule cu
prelungiri si fiind si primordiul embrionar a multor organe si tesuturi cum ar fi :
tesuturile conjunctive, tesutul osos, tesutul cartilaginos, tesutul muscular neted,
sangele.
33.
Ce reprezint organele extraembrionare (provizorii)? Enumerai patru
organe extraembrionare la om.
- Organele extraembrionare reprezinta organele care, in procesul de embriogeneza se
dezvolta in afara corpului embrionului, realizand functii variate ce contribuie la
cresterea si dezvoltarea acestuia. Printre acestea se enumera : amnionul, sacul vitelin,
alantoida, carionul, placenta, membrana seroasa.
34.
Ce reprezint bariera placentar? Enumerai componenii acestei bariere.
- Bariera placentara - o totalitate de structuri care previn amestecarea singelui matern
cu cel fetal. Componente: sincitiotrofoblast, citotrofoblast, MB a trofoblastului, tesutul
conjunctiv al vilozitatii, membrana bazala a endoteliului si endoteliocitul.
35.
Enumerai cele patru grupuri morfofuncionale de esuturi cu funciile de
baz a fiecrui grup.

Pe baza caracterelor morfofuncionale deosebim 4 grupe principale de tesuturi,

si anume: Tesuturile Nervoase (asigura reactii interactive pe baza generarii si
transmiterii impulsului nervos) ; Tesuturile Mediului Intern (sangele, tesuturile
conjunctive, limfa : asigura homeostazia, stau la baza functiei trofice, de
sustinere si aparare) ; Tesuturile Epiteliale (functia de bariera) ; Tesuturile
Musculare (miscarea corpului).

36.

Enumerai cinci particulariti eseniale, caracteristice tuturor epiteliilor.

1. Asezarea limitanta, 2. Lipsa substantei intercelulare, sau daca e prezenta, atunci in
cantitati foarte reduse. 3. Situarea pe membrana bazala, 4. Capacitatea de regenerarea
inalta, 5. Abundant inervate.

37.
Enumerai trei varieti ale epiteliilor unistratificate izomorfe i trei
varieti de epitelii pluristratificate.
- Epiteliilor unistratificate izomorfe: pavimentos, cubic si prismatic;
- Epitelii pluristratificate: cornificat, necornificat si de tranzitie.
38.
Enumerai cinci organe tapetate la interior de epiteliul pluristratificat
pavimentos necornificat, specificai localizarea n organism a epiteliului
pluristratificat cornificat.

Epiteliului pluristratificat cornificat se afla supradermal, constituind epidermul pielii.

Epiteliul pluristratificat pavimentos necornificat : epiteliul anterior al corneei, esofagul
si cavitatea bucala, vaginul, zona intermediar a intestinului rect.
39.
Enumerai
n
succesiunea
reinoirii
lor:
A-straturile
epiteliului
pluristratificat pavimentos necornificat, B-straturile epiteliului pluristratificat
cornificat.
- A)ordine : stratul bazal-spinos-superficial(pavimentos);
- B)ordine : startul bazal-spinos-granular-lucid(poate lipsi) cornos.
40.
Clasificarea glandelor exocrine n dependen de mecanismul de eliminare
a secretiei. Oferii exemple pentru fiecare varietate.
- Merocrine sudoripare, glandele esofagului, stomacului, uterului
- Apocrine glandele mamare
o -microapocrin
o -macroapocrin
- Holocrine sebacee
41.
Care este forma tipic a eritrocitelor? Care alte forme pot avea
eritrocitele? Prin ce difer acestea de forma tipic?
- Forma tipica a eritrocitului o prezinta discul biconcav, insa se mai pot intalni si alte
varietati de forme precum : planocite (forma plana), stomatocite (forma de cupola),
sferocite (forma sferica), echinocite (elemente batrane).
42.
Prezentai grafic n comparaie conturul celulelor i al nucleilor la cele
cinci varieti de leucocite. Indicai formele prezentate cu procentajul lor n
sngele periferic.
- Leucocitele :
Neutrofilele- 65-75%
Eozinofilele- 1-5%
Bazofilele- 0- 1%
Limfocitele- 20-35%
Monocitele- 6-10%
........................................................................................................................
......................
43.
Granulocitele neutrofile: procentajul, aspectul tipic al nucleului,
particularitile microscopice i ultramicroscopice ale citoplasmei, funciile de
baz.
- Granulocitele neutrofile : 65-75% din leucocite ; nucleu format din 3-6 lobi unii prin
puni de cromatin fin ; in citoplasm se afl numeroase granulaii specifice
"neutrofile"
foarte fine (0,1-0,2), sunt lizozomi ce conin enzime hidrolazice. Au capacitatea de a
fagocita.
44.
Granulocitele eozinofile: procentajul, aspectul tipic al nucleului,
particularitile microscopice i ultramicroscopice ale citoplasmei, funciile de
baz.
- Granulocitele eozinofile: 2-4% din leucocitele sngelui periferic ;
nucleul: 2 lobi
rotunzi, cu aspect de desaga ;
citoplasma : granulatii cu afinitate pentru colorantii
acizi, granule egale ca forma, marime si egal repartizate, granulatiile sunt lizozomi ;
functia de fagocitoza dar mai slab pronuntatasi intervin in reactiile alergice .
45.
Granulocitele
bazofile:
procentajul,
aspectul
tipic
al
nucleului,
particularitile microscopice i ultastructura microscopice ale citoplasmei,
funciile de baz.
- Granulocitele bazofile : 0,5 - 1% din leucocitele sngelui; nucleul parial segmentat (n
trefl) ; citoplasma cu granulatii puternic bazofile, ce contin : serotonina, histamina,
heparina, granulaii inegale ca form, mrime i inegal repartizate n citoplasm ; Au
capacitatea de fagocitoz i mobilitate este redus.
46.
Limfocitele: procentajul, aspectul nucleului, caracteristica citoplasmei,
rolul limfocitelor n organism.
- Limfocitele: 20-35% din leucocite, celule mici, rotunde, cu nucleu oval in forma de bob
ce ocupa aproape toata citoplasma. Citoplasma e bazofila. Unele limfocite pot contine
granule azurofile. Rolul limfocitelor este recunoasterea antigenului specific si prin
aceasta asigurarea imunitatii organismului (limfocitele T asigura imunitatea celulara si
o regleaza pe cea umorala ,iar limfociteleB asigura imunitatea umorala).

47.
Care sunt cele dou tipuri de limfocite i care e rolul fiecrui tip n geneza
reaciilor de aprare?
- Cele doua tipuri de limfocite sunt: limfocitele T si limfocitele B. Limfocite T asigura
imunitatea celulara si o regleaza pe cea umorala, limfocitele B asigura imunitatea
umorala.
48.
Enumerai varietile de limfocite-T cu indicaia rolului lor funcional.
- Se cunosc urmatoarele varietati de limfocite T : T-Kileri(asigura rolul de efectori ai
imunitatii celulare), T-Helperi (recunosc si sporesc sinteza antigenului), T-Supresori
(inhiba Blimfocitele), T de memorie (memoreaza structura unui antigen).
49.
Monocitele: procentajul, aspectul nucleului, caracteristica citoplasmei. Ce
se ntmpl cu monocitele, care prsesc albia sanguin?
Monocitele : constituie 6-8% din nr. Total de leucocite ; nucleul are o configuratie
variabila, 1-3 nucleoli, a periferia sa se observa granule mici azurofile(lizozomi) ;
citoplasma are prelungiri, si ii sunt caracteristice vacuolele de fagocitoza ; Dupa ce
nimeresc in tes conj se transforma in macrofage si au functia esentiala in fagocitoza
50.
Prezentai hemograma i formula leucocitar la organismul matur.
Hemograma :
- Eritrocite- 3,7-5,5x1012/l
- Hb- 120-140 g/l
- Leucocite- 3,8-9x109/l
- Trombocite- 200-400x109/l
Formula leucocitar :
Leucocite 3,8-9x109/l
Neutrofile segmentate- 65-75%
Neutrofile nesegmentate- 1-5%
Eozinofile- 1-5%
Bazofile- 0- 1%
Limfocite- 20-35%
Monocite- 6-10%
51.
Enumerai nou tipuri de celule componente ale esutului conjunctiv lax.
- Celulele componente ale TCFL : fibroblaste, fibrocite, fibroclaste,
macrofage,
plasmocite, mastocite, adipocite, pericite, pigmentocite, celule adventitiale.
52.
Fibroblastele: aspectul tipic al nucleului, particularitile microscopice i
ultramicroscopice ale citoplasmei, funciile de baz.
- Nucleu:de forma ovala, eucromatic, 1-2 nucleoli, Rer si AG bine dezvoltate.
- Citoplasm: slab bazofil cu multe organite, precursori ai colagenului
- Fibroblastele asigura sinteza fibrelor de colagen, a matricei
si substantei
fundamentale, restabilirea integritatii dupa lezare, formarea cicatricei, formarea
capsulei conjunctive din jurul unui corp strain.
53.
Definii sistemul macrofagic; enumerai cel puin cinci tipuri de celule
componente ale sistemului macrofagic.
- Sistemul macrofagic - totalitatea celulelor cu funcie fagocitar din organism, care
deriv din monocitele circulante, printre acestea enumerandu-se:
Macrofagul
conjunctiv; Macrofagul alveolar (celula prfoas); Celula Kupffer (ficat); Microglia
(sistemul nervos central); Osteoclastul (esutul osos); Monocit tisular; Monocit sanguin.

54.
Proveniena i funcia de baz a plasmocitelor. Care dintre organitele
citoplasmatice e dezvoltat n ambunden la plasmocite?
- Plasmocitele provin din B-limfocite si produc anticorpi. RE granular este foarte bine
dezvoltat (n ambunden).
55.
Adipocitele: forma celulei, configuraia i localizarea nucleului, specificul
citoplasmei.
- Adipocitele au o forma rotunda, ovala sau poliedrica(50-150microni in diametru),
nucleul aplatizat, situat periferic, hipercrom ; citoplasma subtire si contine colesterol,
fosfolipide, acizi grasi liberi.
56.
Prezentai grafic aspectul microscopic al esutului reticular din ganglionul
limfatic cu indicaiile: a - celule reticulare, b - fibre reticulare, c limfocite.


57.
Care din elementele celulare i structuri intercelulare predomin cantitativ
la esutul conjunctiv dens? Specificai deosebirea esenial dintre esutul
conjunctiv dens ordonat i esutul conjunctiv dens neordonat.
- TCFD se caracterizeaza printr-un numar mare de fibre aranjate compact si o cantitate
mica de substanta fundamentala. In functie de aranjarea fibrelor de colagen deosebim
TCFD ordonat si neordonat. In cel ordonat fibrele au o orientare stricta, care in fiecare
caz corespund conditiilor de functionare, iar in cel neordonat fibrele de colagen au o
orientare in toate directiile.
58.
Prezentai grafic (cu indicaii) schema structurii tendonului cu: a) fascicule
de gradul nti, b) fascicule de gradul doi, c) fibrocite(tendonocite), d)
endotendoniu.

..
59.
Enumerai patru varieti de esut conjunctiv cu proprieti speciale.
Specificai localizarea lor n organism.
- In categoria tesuturilor conjunctive cu proprietati speciale putem distinge : tesutul
reticular(stroma organelor hematopoietice), tesutul adipos(sub piele), tesutul
mucos(intalnit doar la embrion, in corpul vitros, in cordonul ombilical al fatului) si
tesutul pigmentar(in jurul mameloanelor, scrotului, orificiului anal, coroida, irisul
ocular).
60.
Specificai structurile comune i particularitile distinctive la cartilagele
hialin i elastic.
- Tesuturilor cartiaginoase, atat hialin cat si elastic, le sunt caracteristice pericondrul,
condrocitele, condroblastele, grupuri izogene de condrocite, matricea teritoriala si
interteritoriala, vase sangvine. Ca particularitate distinctiva a cartilajului elastic, fata de
cel hialin, este prezenta in matricea intercelulara a fibrelor elastice ; matricea
extracelulara e mai redusa, iar cantitatea de lipide, glicogen si condroitinsulfati este
mai mica. In cartilajul elastic nu are loc calcifierea.
61.
Prezentai grafic (cu indicaia componenilor) aspectul microscopic: A - a
cartilajului hialin, B - a cartilajului elastic.

..
62.
Osteocitele: configuraia corpului celular, aspectul nucleului, coloraia i
particularitile ultramicroscopice ale citoplasmei, funcia de baz.
- Osteocitele(celulele osoase mature) sunt niste celule ovale cu prelungiri, le sunt
caracteristice un nucleu compact, oval, relativ mare, citoplasma slab bazofila cu
organite relativ reduse. Activitatea de baz a osteocitelor const in demineralizarea i
reminelarizarea continu a osului perilacunar, intervenind direct in homeostazia
calciului.
63.
Osteoblastele: configuraia corpului celular, aspectul nucleului, coloraia i
particularitile ultramicroscopice ale citoplasmei, funcia de baz.
- Osteoblastele prezinta niste celule diferentiate cu un aspect al corpului celular poliedric
sau cuboidal cu prelungiri, nucleu central, eucromatic cu un nucleol. Citoplasma
bazofila cu numeroase organite si incluziuni, este bine dezvoltat RE rugos, AG, Mt.
Sintetizeaz osein, colagen I i proteine noncolagene, secreta matrice osoasa si mai
servesc ca receptori pentru parathormon.

64.
Osteoclastele: configuraia corpului celular, aspectul nucleului, coloraia i
particularitile ultramicroscopice ale citoplasmei, funcia de baz.
- Osteoclastul prezinta o celula giganta multinucleata cu microvili, diametrul variaza de
la 90 mcm si m. mult, cu 10 - 60 nuclei la polul opus suprafetei de contact, citoplasma
acidofila : lizozomi (fosfataz acid, colagenaz), bogata in Mt. Osteoclastele - celule
de natura hematogena capabile sa disruga osul si cartilajul calcificat.
65.
Prezentai grafic (cu indicaia componenilor) aspectul microscopic al unui
osteon n seciune transversal.
.......................................................................................................................
.......................
66.
Reprezentai grafic (cu indicaii) aspectul microscopic: A-al unui miocit

neted, B-unei fibre musculare striate, C-unui cardiomiocit.

.
67.
Celulele mioepiteliale: sursa de dezvoltare, localizarea n organism,
configuraia corpului celular.
- Celulele mioepiteliale se dezvolta din ectodermul cutanat, se localizeaza in glandele
sudoripare, mamare, lacrimale, salivare. Au forma stelata si cuprind cu prelungirile lor
ducturile secretorii si excretorii mici ale glandelor exocrine.
68.
Ce reprezint fibra funcional a muchiului cardiac? Ce reprezint
discurile intercalare?
- Fibra functionala a muschiului cardiac reprezinta lantul de cardiomiocite contractile cu
grosimea de 10-20 mcm, iar discurile intercalare nu-s altceva decat regiunile de
contact dintre aceste cardiomiocite.
69.
Reprezentai grafic (cu indicaii) schema ultrastructurii unui sarcomer.
....................................................................................................................
......................
70.
Unitatea morfofuncional a esutului muscular striat scheletal denumirea, configuraia, particularitile structurii microscopice.
- Unitatea morfofuncional a esutului muscular striat e fibra musculara striata. Aceasta
e formata din miosimplast si miosatelitocite, inconjurata de sarcoplasma, care
formeaza niste invaginari numite tubi T. Sarcoplasma e formata din membrana bazala
in care sunt intercalate fibre reticulare si de colagen care se prelungesc in tesutul
conjunctiv ambiant. Miosimplastele sunt acoperite cu plasmalema, sub care se afla
nucleii de forma rotunda, la polii lui se afla organitele de tip general, se mai intilnesc
organite de tip special-miofibrile.
71.
Cum se prezint reticulul endoplasmatic agranulat n fibra muscular
striat? Care incluziuni citoplasmatice sunt foarte abundente n fibra muscular
striat?
- RE agranulat adera la sistemele T ; In citoplasma se observa incluziuni de glicogen,
mioglobina, lipide.
72.
Miosatelitocitele: localizarea, forma i rolul funcional.
- Miosatlitocitele sunt niste celule uninucleare, cu nucleu mic, rotund, organite speciale
lipsesc. Adera la suprafata simplastulu si reprezinta elemente cambiale ale tesutului
muscular striat scheletal.
73.
Reprezentai grafic (cu indicaii) aspectul microscopic al celor patru tipuri
de neuroni conform clasificaiei morfologice.

74.
Rolul funcional al neuronilor senzitivi. Care varieti de neuroni (conform
clasificrii morfologice) exercit, ca regul, funcia senzitiv?
- Neuronii senzitivi - transmit impulsul de la receptori la SNC, ca regula (conform
clasificrii morfologice) neuronii unipolari exercita functia senzitiva.
75.
Rolul funcional al neuronilor motori. Care varietate de neuroni (conform
clasificrii morfologice) exercit aceast funcie?
- Neuronii motori - transmit impulsul de la SNC la organe efectoare, ca regula (conform
clasificrii morfologice) neuronii multipolari exercita functia motora.

76.
Rolul funcional al neuronilor asociativi. Care varietate de neuroni
(conform clasificrii morfologice) exercit, ca regul, aceast funcie?
- Neuronii asociativi mediaza relatia intre neuronii senzitivi si cei motori , ca regula
(conform clasificrii morfologice) neuronii multipolari au functie mixta.
77.
Ce reprezint dendritele neuronului? Rolul lor funcional. Tipurile de
neuroni dup numrul de prelungiri.
- Dendritele sunt prelungiri nemielinizate neuronale care primesc stimuli si conduc
impulsul nervos spre corpul neuronului si contin corpi Nissl, ribozomi, elemente
golgiene, neurofilamente i neurotubuli. Tipurile de neuroni dup numrul de
prelungiri sunt unipolari, bipolari, multipolari.................. ?
78.
Ce reprezint substana cromatofil a neuronilor n plan ultramicroscopic?

Substanta cromatofila a neuronilor in plan ultramicroscopic reprezinta sectoarele ale

citoplasmei, ce contin aglomerari de cisterne aplatizate ale reticulului endoplasmatic
rugos, aranjate paralel intre ele, si se mai afla ribozomii liberi.
79.
Ependimocitele: localizarea n organism, particularitile de structur,
rolul funcional.
- Ependimocitele-captusesc canalul central al maduvei spinarii, ventriculii cerebrali. Se
diferentiaza din glioblastele tubului neural, polul apical al celulei prezinta cili care
vibrind misca LCR, polul bazal e inzestrat cu apofize lungi. Citoplasma contine
mitocondrii si incluziuni. O parte din ependimocite au functie secretorie, eliminind
diferite substante active in singe. Acestea secreta lichid cerebro-spinal.
80.
Specificai cele dou tipuri de astrocite conform: a) localizrii n organism,
b) particularitilor de structur, c) rolului funcional.
- Avem astrocite protoplasmatice si fibroase
- Cele protoplasmatice se gasesc in substanta cenusie a creierului, se caracterizeza prin
prezenta nucleului mare, rotund, lucid si numeroase prelungiri scurte intens ramificate ;
in citoplasma gasim un nr. redus de ribozomi liberi, microtubuli, cisterne ale RE, dar un
nr. mare de mitocondrii. Functia indemplinita este cea de demarcatie si cea trofica.
- Cele fibroase se gasesc in substanta alba a creierului, formeaza fibre gliale, ce
alcatuiesc aparatul de suport al creierului, au aproximativ 20-40 de prelungiri lungi,
putin neramificate, membrana nucleara formeaza uneori cute adanci, citoplasma
transparenta ce contine numeroase fibre cu diametrul de 8-9 nm, unite in fascicule in
componenta prelungirilor lor. Functia principala fiind cea de suport si izolare a
neuronilor.
81.
Oligodendrocitele: particularitile de structur, localizarea n organism,
specificul interaciunii lor cu neuronii.
- Oligodendrocitele prezinta niste celule mici, ovale sau unghiulare, cu prelungiri putine,
ce inconjoara corpul neuronilor din SN central si periferic, si joaca un rol major in
formarea membranelor din jurul prelungirilor neuronilor ; Un oligodendrocit reprezinta
mielina pentru mai muli axoni, iar Nucleul este situat la distan de axonul pe care l
mielinizeaz.
82.
Reprezentai grafic (cu indicaii) raportul dintre lemocit i cilindrii axiali n
cazul unei fibre nervoase de tip cablu.

..
83.
Care ultrastructuri i n ce mod contribuie acestea la apariia tecii
mielinice? Ce reprezint strangulaiunile Ranvier?
- La aparitia tecii de mielina contribuie celula Schwann(p-u un axon) si
oligodendrocitele(in cazul mai multor axoni). Plasmalema acestor celule se invirte in
jurul axonului, creindu-i astfel teaca de mielina. Strangulaiunile Ranvier reprezinta
niste lacune formate in teaca de mielina, prin care are loc propagarea
impulsului(acesta propagandu-se saltator, de la o strangulatiune la alta).
84.
Enumerai cele trei elemente constituitive ale unei terminaiuni nervoase
senzitive incapsulate.
- Ramificatiile cilindraxului, celulele gliale si capsula de tesut conjunctiv reprezinta cele 3
elemente constitutive ale unei terminatiuni nervoase senzitive incapsulate.
85.
Reprezentai grafic (cu indicaii) schema general de ultrastructur a unei
sinapse.
.......................................................................................................................
.........................
86.

Specificai cele trei tipuri de sinapse interneuronale.

- Se cunosc trei tipuri de sinapse interneuronale axo-axonice, axo- dendritice si axosomatice.
87.
Specificai tipul de neurocite (conform clasificrii morfologice i celei
funcionale) din componena ganglionilor senzitivi; cum se prezint i la ce
servete poriunea terminal dendritic a acestor neuroni?
- In ganglionii senzitivi putem distunge neurocitele senzitive pseudounipolare. Dendritele
lor intra in componenta portiunii sensitive a nervilor rahidieni mixti si la periferie se
termina
cu
receptori. .................................................................................................................. ???

88.
Enumerai straturile scoarei cerebelare. Care strat e antrenat la formarea
fibrelor eferente ale scoarei cerebelare?
- Straturile scoartei cerebelare: Intern(granular), Mijlociu(corpul neuronilor Purkinje),
Extern(molecular). Stratul granular e antrenat la formarea fibrelor eferente.
89.
Specificai cele dou tipuri de fibre aferente n scoara cerebelar. La care
din elementele scoarei cerebelare aduce impulsuri fiecare tip?
- Fibrele aferente agatatoare aduc impulsuri la neuronii piriformi, iar cele muschioase la
celulele granulare.
90.
Enumerai (n succesivitatea lor) straturile de neuroni ai scoarei
cerebrale.
- Straturile de neurini ai scoartei cerebrale : molecular, granular extern, piramidal
extern, granular intern, piramidal intern(ganglionar), polimorf .
91.
Caracterizai bariera hematocefalic: structurile componente i importana
funcional.
- Ca structuri componente ale barierei hematoencefalice distingem: endoteliul
hemocapilarului, membrane bazala a capilarului, prelungirile astrocitelor. O importanta
majora o are in mentinerea constantei mediului inconjurator, in protejarea creierului de
toxinele circulante, in prevenirea patrunderii neurotransmitatorilor in circulatia
generala.
92.
Enumerai cele trei componente de baz (membrane) ale globului ocular.
Specificai straturile coroidei. Care formaiuni ale globului ocular se prezint n
calitate de derivate a coroidei?
- Cele trei componente de baza (membrane) ale globului ocular sunt : sclera(m.
Fibroasa), coroida (m. vasculara) si retina (m. Interna). Straturile coroidei sunt
urmatoarele : complexul bazal, corio-capilar, vascular si supracoroid. Ca derivat a
coroidei se distinge irisul, corpul ciliar.
93.
Enumerai n succesiunea lor straturile corneei, specificai componena lor
tisular.
- Straturile corneei: Epiteliul anterior(ep. pluristratificat pavimentos necornificat),
Membrana limitanta anterioara(membrana Bowman), Substanta proprie(lamele subtiri
de tesut conjunctiv), Membrana limitanta posterioara( membrana Descemet), Epiteliul
posterior(ep. Unistratificat pavimentos izomorf, endoteliu).
94.
Enumerai n succesiunea lor (de la periferie spre centru) straturile retinei.
Care elemente celulare contribue la formarea straturilor: nuclear extern?
nuclear intern?
- Straturile retinei: pigmentar, fotosenzorial,membrane limitanta externa, nuclear extern,
plexiform extern, nuclear intern, plexiform intern, ganglionar, fibre nervoase si
membrane limitanta interna. La formarea stratului nuclear extern contribuie nuclei
celulelor fotosenzoriale, iar la cel nuclear intern- nuclei neuronilor bipolari, orizontali,
amacrini si celulele Muler.
95.
Enumerai n succesiunea lor (de la periferie spre centru) straturile retinei.
Care varieti de neuroni sunt antrenai n sinapsele stratului plexiform extern?
plexiform intern?
- Straturile retinei: pigmentar, fotosenzorial,membrane limitanta externa, nuclear extern,
plexiform extern, nuclear intern, plexiform intern, ganglionar, fibre nervoase si
membrane limitanta interna. In sinapsele stratului plexiform extern sunt antrenati
neuronii bipolari si celulele fotosenzoriale, iar in sinapsele stratului plexiform internneuronii bipolari si cei ganglionari.

96.
Stratul pigmentar al retinei: topografia n cadrul peretelui ocular,
structura microscopic, particularitile ultramicroscopice ale poriunilor
apicale ale celulelor. n ce direcii se deplaseaz pigmentul la ntuneric? la
lumin? Care e semnificaia fiziologic a acestor deplasri?
- Stratul pigmentar al retinei este situat intre stratul fotosenzorial al retinei si complexul
bazala al coroidei. La lumina are loc trecerea pigmentului din citoplasma in
microviozitatile pigmentocitelor (prelungirilor apicale), iar la intuneric invers, din

microvili in citoplasma. Astfel aceste deplasari contribuie la regenerarea fiziologica a

celulelor cu bastonase si cu con.
97.
Varietile
de
baz
a
celulelor
neurosenzoriale
ale
ochiului:
particularitile comune i deosebirele n ce privete ultrastructura, pigmenii
vizuali i perceperea luminii.

Celulele neurosenzoriale ale ochiului receptioneaza razele de lumina cu partile lor periferice.
Deosebim celule fotosenzoriale cu bastonas - partea periferica in forma de bastonas si celule
fotosenzoriale cu con - partea periferica in forma de con ; celulele fotosenzoriale cu con se
deosebesc de cele cu bastonase printr-un volum mai mare, iar structura externa e prezentata de
semidiscuri (ce contin pigmentul iodopsina), fata de cele cu bastonase caracteristica prin
discuri(ce contin pigmentul rodopsina). In structura celulelor cu con se mai intalnesc si incluziuni
de lipide. Celulele cu con prezinta receptorii vederii diurne, iar cele cu bastonas - nocturne.

98.
Organul olfactiv: localizarea, componena celular, ultrastructura
boldurilor olfactive.
- Organul olfactiv se afla in regiunea superioara a foselor nazale, mucoasa olfactiva este
alcatuita din epiteliocite olfactive neurosenzoriale, de sustinere si bazale. Prelungirile
periferice ale epiteliocitelor olfactive neurosenzoriale se termina cu niste ingrosari, ce
reprezinta nu altceva decat boldurile olfactive. ????????????????????? Acestea au pe
suprafata sa circa 10-12 cili olfactivi mobili, ce contin cate 2 pereki de fibrile central, si
9 pereki periferice(ce pornesk de la corpusculii bazali). Acesti cili prezinta o mobilitate
inalta si servesk ka receptori pentru moleculele substantelor odorifere.
99.
Reprezentai grafic (cu indicaia elementelor de baz) schema de structur
a unui mugure gustativ.
.......................................................................................................................
....................
100.
Care sunt cele trei spaii, n care e divizat cavitatea labirintului osos n
organul spiral? care e coninutul lichid ale acestor spaii? Care dintre aceste
spaii intercomunic i unde e situat pasajul de intercomunicare?
- Cele 3 spatii ale organului spiralat : rampa vestibulara, rampa timpanica, ductul cohlear.
In primele 2 se afla perilimfa , in duct - endolimfa. Rampa vestibulara cominica cu cea
timpanica printr-un orificiu - helicotrema.
101.
Enumerai ase varieti (conform particularitilor morfo-funcionale) de
vase sanguine. Care component al peretelui vascular e prezent la toate aceste
varieti?
- Conform particularitilor morfo-funcionale se disting 6 varietati de vase sangvine :
artere, arteriole, hemocapilare, venule, vene si anastamoze arteriolo- venulare.
Endoteliul prezinta acel component al peretelui vascular, ce e prezent la toate aceste
varietati de vase.
102.
Arterele de tip elastic: planul general de structur a peretelui,
particularitile structurale ale tunicii medii.
- Peretele arterei de tip elastic este constituit din trei tunici : tunica interna(endoteliu,
subendoteliu si plexul fibrelor elastice), tunica medie si tunica externa(numeroase fibre
elastice si colagene). Tunica medie e formata din numeroase membrane elastica
fenestrate printre care sunt situate celulele musculare netede- amplasate oblic fata de
membrane, fibre elastice, fibre de reticulina si limitanta elastica externa.
103.
Arterele de tip muscular: planul general de structur a peretelui,
particularitile structurale ale tunicii medii.
- Peretele arterei de tip muscular este constituit din trei tunici: tunica interna(endoteliu,
MB,
subendoteliului si Membrana elastica interna), tunica medie si tunica
externa(tesut conjunctiv fibros lax, nervi si vase sanguine). Tunica medie e constituita
din celule musculare netede, printre care se gasesc fibroblaste, fibre elastice si
colagene ; o astfel de structura atribuie vasului elasticitate si rezistenta.
104.
Planul general de structur a capilarului de tip somatic. Caracteristica
microscopic i ultramicroscopic a stratului intern la peretele de capilar
- Capilarul de tip somatic e constituit din tunica interna( stratul endotelial integru situat pe
MB- integra), tunica medie(pericitele situate pe MB) si tunica externa(celue adventitiale
si fibre de colagen).
105.
Prezentai grafic (cu indicaii) aspectul ultramicroscopic al structurii
capilarului de tip fenestrat (visceral); n care organe exist astfel de capilare?
.......................................................................................................................
....................

Capilarele de tip fenestrate le putem intalni in glandele endocrine, in tractul

gastro-intestinal, in plexurile coroide si in rinichi (unde nu au diafragma).

106.
Capilare de tip sinusoid: particularitile de structur, localizarea n
organism.
- Capilarele de tip sinusoid au atat stratul de celule endoteliale cat si membrana bazal
discontinuue; pericitele lipsesc; le putem intalni in: lobulul hepatic, splina, maduva osoasa
hipofiza anterioara.
107.
Prezentai grafic (cu indicaii) structura peretelui la o ven de tip
muscular.
.......................................................................................................................
......................
108.
Enumerai (n succesiunea lor) cele ase clase de elemente celulare ce
reflect procesul de hematopoiez.
- Clasele de elemente celulare ce reflecta hematopoieza : celula stem hematopoietica,
celula semistem progenitoare a mielopoiezei si limfopoiezei, celule precursoare
unipotente, blastele, celulele tinere si celulele mature
109.
Specificai cele dou tipuri de celule, provenite din celulele-stem. Care
elemente definitive ale sngelui deriv din fiecare tip?
- Din celulele stem provin: Celula semistem precursoare a mielopoezei(din care deriva:
eritrocitul, granulocitul, monocitul si trombocitul) si Celula semistem precursoare a
limfopoiezei(din care deriva limfocitul B si T).
110.
Enumerai cele dou organe centrale i trei organe periferice ale
sistemului imun
- Organele hematopoietice i de protecie imun sunt centrale(maduva hematogena si
timusul) si periferice(ganglionii limfatici, splina, nodulii limfoizi solitari si agregati,
amigdalele si apendecile vermicular).
111.
Care esut formeaz stroma organelor hematopoietice? Care organ
hematopoietic face excepie n aceast privin? Prin ce se exprim excepia?
- Tesutul reticular formeaza stroma tuturor organelor hematopoietice, cu exceptia timusului
, stroma caruia prezinta o retea de cellule epitelioreticulare, ce asigura formarea
barierie hemato-timice, secretia unor substante specific si induce maturizarea
limfocitelor T.
112. Care e rolul barierii hematotimice? Specificai componentele barierii
hematotimice.
- Bariera hemato-timica izoleaza limfocitele substantei corticale de sange(protejandu-le
de un contact prea intens cu antigenii). Componentele structurale ale barierei hematotimice sunt : celulele endoteliale, membrana bazala a hemocapilarelor, spatiul
pericapilar, ce contine limfocite, macrophage si substanta intercelulara,
epitelioreticulocite cu MB.
113.
Ce formaiuni specifice se ntlnesc n substana medular a timusului?
Structura microscopic a acestor formaiuni.
- In substanta medulara a timusului se intalnesc astfel de structuri specific ca corpusculii
Hassall. Acestia prezinta niste cellule epiteliale dispuse concentric ; degenerate central,
citoplasma carora e bogata in vacuole mari, granule de keratina si fascicule de fibre.
114.
Care formaiuni specifice caracterizeaz substana cortical a ganglionului
limfatic? Care este aranjamentul elementelor constituitive ale acestor
formaiuni? Ce procese au loc n regiunea lor central?
- Folicolii limfoizi reprezinta niste formatiuni specifice ce caracterizeaza substanta corticala
a ganglionului limfatic. In stroma reticulara a nodulilor limfatici deosebim fibre
reticulare cu aspect ondulat repartizate circular, iar printre acestes se afla limfocite,
limfoblaste, macrofage. Limfocitele mici se afla doar la periferia nodulului, unde acesta
din urma e acoperit de celule reticuloendoteliale. Portiunea centrala a nodulului e
constituita din limfoblaste, macrofage tipice, cele reticuloide, aceasta zona numinduse centru germinativ. pag. 387
115.
Zona paracortical a ganglionului limfatic: topografia, tipul preponderent
de elemente celulare, procesele n care sunt antrenate aceste elemente.
- Zona paracorticala e situate la hotarul dintre substanta corticala si cea medulara a
ganglionului limfatic. Aceasta zona este constituita, in marea parte a sa, din limfociteT. In aceasta zona are loc atat prolifierea acestor limfocite, cat si transformarea

formelor lor tinere si diferentierea in cellule efectoare(celule T- Killeri). Pag. 390.

116.
Ce varietate de esut formeaz stroma splinei? Elementele constituente
(cu varietilele respective) ale acestui esut?
- Tesutul reticular este cel ce formeaza stroma splinei , Acesta e format din celule
reticulare(fibroblaste, fagocite) si fibre de reticulina ce contin precolagen si colagen tip
III.
117. Enumerai cele patru zone ale unui nodul limfatic al splinei. Specificai dou
tipuri de elemente celulare caracteristice zonei periarteriale.
- Se distung 4 zone intr-un nodul limfatic : zona periarteriala, Centrul germinativ, mantia
si zona marginala. Zonei periarteriale ii sunt caracteristice limfocitele T si celule
interdigitiforme.
118. Specificai cele dou ci, pe care hipotalamusul regleaz diverse activiti
funcionale n organism. Care organ constitue inta hormonilor hipotalamici?
- Metodele prin care hipotalamusul regleaz diverse activiti funcionale n organism :
metoda trans adeno-hipofizara, conform careia liberinele hipotalamusului activeaza
lobul anterior al hipofizei la producerea secretiei hormonilor tropi respectivi, ce ca
rezultat actioneaza asupra glandelor tinta ; si metoda parahipofizara, conform careea,
hipotalamusul trimite impulsuri eferente catre efectorii reglatori directi prin nervii
simpatico si parasimpatici
119.
n care regiune a hipotalamusului are loc producia liberinelor i care este
efectul acestor hormoni?
- In nuclei hipotalamusului medial are loc produntia liberinelor, ce stimuleaza excretia si
producerea hormonilor in lobii anteriori si intermediari ai hipofizei.
Pag. 403.
120. Prezentai o clasificare a adenocitelor din lobul anterior al hipofizei conform
proprietilor de coloraie a citoplasmei precum i a produilor activitii lor
funcionale.

Clasificarea celulelor din lobul anterior :

-

cromofile (fixeaza colorantul) acidofile sau bazofile)

*
*

somatotrofe (acidofile, PAS negative) - sintetizeaza somatotropul (STH=GH)

lactotrofe (acidofile, PAS negative) - sintetizeaza prolactina (PRL)

*
*
*

corticotrofe (bazofile, PAS pozitive) - sintetizeaza proopiomelanocortina (POMC)

tireotrofe (bazofile. PAS pozitive) - sintetizeaza h. tireotrop (TRH)
gonadotrofe (bazofile, PAS pozitive) - sintetizeaza h. foliculostimulant (FSH) si h.
luteinizant (LH) sau h. de stimulare a celulelor interstitiale (ICSH)
cromofobe (nu fixeaza colorantul)

121.
Endocrinocitele bazofile din lobul anterior al hipofizei: particularitile
citoplasmei, varietile acestor celule, rolul funcional n organism.
- Pentru endocrinocitele bazofile sunt caracteristice granulatiile proteice ce fixeaza
colorantii bazici, si contin glicoproteide(material pentru sinteza hormonilor produsi de
acestea). Tireotrope - rolul secretia hormonului tireotrop, ce la randul sau actioneaza
asupra celulelor foliculare din tiroida cu stimularea secretiei tiroxinei si triiodtiroinei ;
gonadotrope :: de doua tipuri : celule ce secrete hormonul foliculo stimulant, ce asigura
cesterea folicuelor in ovare si spermatogeneza, si celulele ce secreta hormonul
luteinizant, ce asigura ovulatia cu formarea corpului galben, iar la barbati asigura
secretia
testosteronului
,,,,
si
celulele
adrenocorticotrope :
secreta
adrenocorticotropina, ce stimuleaza secretia zonei fasciculare si reticulare a substantei
corticale a substantei suprarenale.

122.
Endocrinocitele acidofile din lobul anterior al hipofizei: particularitile
citoplasmei, varietile acestor celule, rolul lor funcional n organism.
- Endocrinocitele acidofile au aceasta denumire datorita faptului ca granuatiile lor proteice
mari si dense fixeaza colorantii acizi. Citoplasma rosie si nucleu albastru. Exempe:
cellule somatotrope- secreta somatotropina, ce stimuleaza osteogeneza si
condrogeneza, nucleul la celulele date e situate central iar in citoplasma se afla
granule acidofile : celulele mamotrope- secreta prolactina, ce actioneaza asupra
glandelor mamareincepand cu sarcinasi pana la terminarea lactatiei.
Pag. 408
123.
Poriunea intermediar a hipofizei: aspectul microscopic, contribuia la
reglarea endocrin a proceselor din organism.
- Lobul intermidiar al hipofizei e reprezentat de o bandeleta intunecata formata din celulele
bazofile, cu prezenta pseudofoliculilor, acici se sintetizeaza 2 hormoni: melanotrop, ce
regleaza metabolismul pigmentar si lipotrop, ce regleaza metabolismul lipidic.
124.
Specificai (n succesiunea lor) componentele sistemului circulator
hipotalamo-hipofizar, rolul funcional al acestui sistem.
- Sistmul port hipotalao-hipofizar, componentele: arterele hipofizare aferente, pexul capilar
primar al venei porte, reteaua capilara secundara si venele eferente. Functia de
transport al hormonilor hipotalamici in lobul anterior al hipofizei si mai apoi in circulatia
generala.
125. Epifiza: componena tisular, tipurile i varietile de pinealocite. Specificai
trei aspecte de manifestare a activitii endocrine.
- Glanda endocrina centrala acoperita la exterior de pia mater, de la care pornesc septuri
ce delimiteaza lobuli. Stroma e formata din fibre de reticulina si celule gliale.
Parenkimul e format din celule stelate mari, ce contin in citoplasma RE neted si rugos,
Mt, AG. In epifiza deosebim pinealocite lucide si dense. Epifiza inhiba dezvoltarea
aparatului genital : 1.pinelocitele elaboreaza serotonina, ce trece in melatonina si
reduce
secretia
gonadoliberinei
din
hipotalamus ;
2.pinealocitele
secreta
antigonadotropina, ce micsoreaza secretia lutropinei ; 3. Pinealocitele elaboreaza un
hormon protetic, ce mareste concentratia de potasiu in sange, si regleaza
metabulismul mineral.
126.
Unitatea morfofuncional a glandei tiroide: forma, aspectul microscopic al
peretelui, coninutul. Cum se schimb dimensiunile acestei uniti n raport cu
starea de hipo- sau hiperfuncie?
- Unitatea morfo-functionaa a tiroidei e foliculul tiroidian. Foliculul tiroidian - formatiune
veziculoasa, inchisa de forma sferica sau putin alungita, ce are in interior o cavitate
umpluta ku koloid, acesta reprezentand tireoglobulina. Foliculul e tapetat din interior de
un rand de cellule foliculare - tirocite. La polul apical ele au microvili si vezicule de
pinocitoza, in norma tirocitele au forma kubika. In hiperfunctie acestea-s mai inalte,
prismatice, iar koloidul e likid, in hipofunctie celulele sunt plate, iar kuloidul vascos.
127.
Endocrinocitele parafoliculare ale glandei tiroide: localizarea lor,
particularitile ultrastructurii, hormonii elaborai, spectrul de aciune al
acestor hormoni.
- Endokrinocitele parafoliculare sunt situate izolat sau in grupuri mic, in septurile de TCFL,
ce separa foliculii, sau in peretele foliculului, dar fara sa-i atinga lumenul. Au forma
rotunda, sau unghiulara, in citoplasma se afla granulatii secretoare, RE rugos si AG bine
dezvoltate, si secreta 2 hormani: kalcitonina, ce miksoreaza nivelul de calciu in sange,
si somatostatina.
128.
Paratirocitele: tipurile de baz i varietile lor, hormonul elaborat,
aciunea hormonului dat n organism.
- Paratirocitele reprezinta niste celule epiteliale endocrine, ce pot fi de doua tipuri :
paratirocite principale si paratirocite oxifile. Paratirocitle principale sunt bazofile si se
disting doua tipuri : lucide si dense, iar paratirocitele oxifile sint acidofile. Paratirocitele
sunt raspunzatoare de producerea hormonului proteic- Paratirina, ce raspunde de
eliberarea ionilor de calciu in organism, avand o actiune hipercalcemica.
129.
Enumerai zonele substanei corticale la suprarenale. Specificai
particularitile structurale ale endocrinocitelor din zona glomerulat, hormonii
elaborai, aciunea acestor hormoni.
- La suprarenale in substanta cortical se disting trei zone esentiale : zona glomerulata,
zona fasciculata si zona reticulata. In zona glomerulata se intalnesc endocrinocitele
corticale, (formeaza glomeruli), acestea sunt niste celule mici, cu citoplasma acidofila

si rare incluziuni lipidice, AG e bine dezvoltat. In zona glomerulata se secreta

aldosteronul(controleaza continutul de natriu in organism, astfel aldosteronul intervine
in mentinerea volemiei, izoionemiei si izohidriei, deci a hemostazei hidroelecrolitice).
Pag. 425
130.
Enumerai zonele substanei corticale la suprarenale. Specificai
particularitile de ultrastrucrur a endocrinocitelor din zona fasciculat,
hormonii elaborai, spectrul de aciune al acestor hormoni.
- La suprarenale in substanta cortical se disting trei zone esentiale : zona glomerulata,
zona fasciculata si zona reticulata. In zona fasciculata intalnim endocrinocite corticale
de dimensiuni mari, cubice, sau prismatice, cu microvilozitati, citoplasma carora
contine multe incluziuni de lipide, RE agranular e destul de accentuat, Mt destul de
voluminoase. Pentru aceasta zona e caracteristica producerea urmatorilor hormoni :
corticosteronul, cortizonul si hidrocortizonul, toti acesti hormoni contribuind la formarea
substantelor bogate in energie, asigurand cu energie toate procesele vitale. Pag. 426
131.
Enumerai zonele substanei corticale la suprarenale. Specificai
particularitile de ultrastructur a endocrinocitelor din zona reticulat,
hormonii elaborai, spectrul de aciune al acestor hormoni.
- La suprarenale in substanta cortical se disting trei zone esentiale : zona glomerulata,
zona fasciculata si zona reticulata. In zona reticulata intalnim endocrinocite corticale de
dimensiuni mici, cubice, rotunde sau unghiulare, cu un continut de lipide ceva mai
scazut, RE este vacuolar, Mt se caracterizeaza prin niste criste tubulare, iar in
citoplasma predomina ribozomii liberi. Pentru aceasta zona e caracteristica producerea
hormonului androgensteroid, si in cantitati nu prea mari(estrogeni si progesteron), pag.
427
132.
Substana medular a suprarenalelor: varietile de endocrinocite,
particularitile ultrastructurii endocrinocitelor, hormonii elaborai, spectrul de
aciune al acestor hormoni.
- Substanta medulara a suprarenalelor este caracterizata prin prezenta unor celule relativ
mari si rotunde- endocrinocite medulare. Acestea din urma se impart in endocrinocite
lucide (seceta adrenalina, ce are o actiune dominanta pe musculatura neteda si
metabolism) si endocrinocite dense (secreta noradrenalina, ce are o actiune dominanta
pe aparatul cardio- vascular). Citoplasma acestora prezinta granulatii secretoare, iar
miezul granulei il constituie proteina, ce acumuleaza catecolaminele respectiv
secretate.
133.
Limba: particularitile epiteliului, tipul i aranjamentul elementelor
musculare, tipul general de structur i varietile glandelor linguale.
- Limba- mucoasa suprafetei dorsale si ventrale contine EPPN. Muskii limbii se imparte in:
proprii, ce au originea si insertia in profunzima limbii : longitudinal superior si inferior,
transversal si vertical, si muskii skeletici : au originea in profunzimea limbii si insertia
pe oase : genioglos, stiloglos si hioglos. Glandele salivare se imparte in proteice,
mukoase si mixte. Cele proteice se afla in grosimea limbii - simple tubulare ramifikate,
cele mucoas se afla la radacina limbii- alveulotubulare ramificate, si mixte se afla in
partea anterioara a limbii.
134.
Reprezentai grafic (cu indicaii) prin conturarea suprafeei i a traectului
membranei bazale cele patru tipuri de papile linguale. Pag 440.

..
135.
Care tip de epiteliu tapeteaz amigdalele palatine? Ce particulariti
prezint acest epiteliu n regiunea de aderen cu nodulii limfoizi? Pag. 444
- E tapetata de EPPN, in reg de aderenta epiteliul e infiltrat cu limfocite, din cauza
discontinuitatii acestuia, in regiunea criptelor.
136.
Prezentai grafic (cu indicaia elementelor celulare constituitive) schema
structurii acinilor secretori de tip: A - seros, B - mucos, C - mixt. Pag. 446.

..................................................................................
........................

137.
Prezentai grafic (cu indicaii) o schem cu membrana bazal, celula
mioepitelial i ultrastructura unei celule secretoare de tip seros la glandele
salivare. Vezi 136.

.
138.
Enumerai n succesiunea lor canalele excretoare la glandele salivare mari.
Specificai particularitile microscopice i ultramicroscopice ale celulelor din
canalele salivare striate.
- Canale intercalare interlobulare, canale striate, canale interlobulare si excretor principal.
In epiteliocitele canalelor salivare striate distingem microvili, situati in partea apicala,
granule secretoare, AG; in partea bazala observam striatia bazala. Citoplasma
caracteristic acidofila.
139.
Smalul dintelui: indicai localizarea, raportul dintre substanele organice
i anorganice, permeabilitatea pentru diverse substane. Enumerai factorii ce
sporesc permeabilitatea smalului.
- Smalul - cel mai dur esut din organismul uman, tapeteaz dintele la exterior, la nivelul
coroanei. Substanta organica reprezinta 2-4% pe cand cea anorganica 96-98%. Smaltul
este permeabil pentru apa, ioni, vitamine, glucoza, aminoacizi, si alte substante,
permiabilitatea maxima a sa fiind pana la 13 ani- perioada maturizarii lui complete, iar
dupa 40 ani, aceasta scade considerabil. Factorii ce sporesc permiabilitatea smaltului
sunt: alcoolul, acizii, calcitonina, lipsa calciului, fluorului, fosforului, etc.
140.
Dentina: localizarea (limitele comune cu alte formaiuni ale dintelui),
raportul substanelor organice i anorganice; indicai structurile ce se
evideniaz n subsana fundamental a dentinei.
- Dentina reprezinta un tesut conjunctiv dur, ce inconjoara pulpa si e situata subiacent
smaltului- la nivel coronar- comunicand cu acesta prin jonctiunea amelodentinara si
subiacent cimentului- la nivel radicular- comunicand cu acesta prin jonctiunea
cementodentinara. Dentina consta din 28% substanta organica si 72% substanta
anorganica. Substanta fundamentala a acesteia e constituita din o multime de fibre de
colagen, mucoproteine si tubi dentinali(prin care trec prelungirile dentinoblastelor).
141.
Reprezentai grafic (cu indicaii) schema ultrastructurii unui dentinoblast.
....................................................................................................................
.......................
1. Dentina;
2. Predentina;
3. Prelungire distala a dentinoblastului;
4. Nucleul;
5. Aparatul Golgi;
6. Reticolul Endoplasmatic;
7. Mitocondrii
142.
Cimentul dintelui: localizarea, raportul substanelor organice i
anorganice. Specificai elementele celulare i componenii intercelulari ai
cimentului.
- Cimentul este dispus in straturi concentric in jurul dentine la nivel radicular, acesta
continand 30% substanta organic si 70% substanta anorganica. In dependent de tipul
de ciment, putem distinge: in cimentul cellular- cimentocitele si numeroase fibre de
collagen pe cand cel acelular- nu contine celule, aici distingem doar fibre de colagen si
substanta amorfa lianta.

143.
Pulpa dintelui: componena tisular, straturile, elementele constituitive
ale stratului periferic - structura, importana funcional.
- Pulpa dintelui este constituit dintr-un esut conjunctiv fibros lax, nemineralizat, foarte
bine inervat si vascularizat, acesta prezentandu-se sub forma de trei straturi
distinctive: stratul periferic(zona odontoblastica), stratul intermediar si stratul
central(miezul pulpei). Elementele constitutive ale stratului periferic sunt
odontoblastele- niste celule cu o lungime, nu mai mare de 30 mcm si latimea de 6
mcm; citoplasma intens bazofila, cu nucleul in partea bazala, iar de la partea apicala a
odontoblastului isi ia originea o prelungire lunga(prelungirea Tomes), ce patrunde in
tubul dentinal si asigura cu saruri minerale dentina si adamantina, participa la
elaborarea si biomineralizarea dentinei. Insa forma si dimensiunile acestora variaza in
dependenta de localizarea sa: - la nivelul coarnelor pulpare se disting niste celule
inalte, prismatice, cu nucleu oval in partea bazala, - lateral si cervical fata de coarnele

pulpare- au forma cuboidala, cu nuclei rotunzi si situati central, iar la nivelul pulpei
radiculare- niste celule aplatizate, pavimentoase.
144.
Ce reprezint papila dentar n dezvoltarea dintelui? Care formaiuni
definitive ale dintelui origineaz din papila dentar?
- Papila dentara reprezinta nu altceva decat o structura ectomezenchimala condensata din
componenta germenelui dentar. Astfel din papila dentara se va forma dentina si pulpa
dintelui.
145.
Ce prezint sacul dentar? Ce formaiuni definitive ale dintelui origineaz
din materialul sacului dentar?
- Sacul dentar reprezinta acea structura compacta de celule ectomezenchimale de la
periferia germenului dentar. Astfel din sacul dentar se vor forma componentele
paradontului.
146.
n care primordiu dentar i n care regiune a primordiului dat apar
dentinoblastele?
Formarea cror componente ale dentinei e asigurat de
dentinoblaste?
- Dentinoblastele apar in regiunea periferica a papilei dentare. Participa la sinteza
predentinei si apoi la formarea tubului dentinar.
147.
n care primordiu dentar i n care regiune a primordiului dat apar
enameloblastele? Formarea cror structuri ale smalului e asigurat de
enameloblaste?
- Enameloblastele apar in centrul epiteliului intern al organului smaltului. Formeaza
prismele.
148.
Enumerai cele patru tunici ale esofagului cu straturile lor. Specificai
componena tisular a straturilor.
- Din punct de vedere histologic peretele esofagului are 4 tunici : tunica
mucoasa(EPPN+lama proprie(TCFL)+lama muskulara), lama submucoasa(TCFL), tunica
muscular(1/3 super. T muskular striat, 1/3 medie T. Muscular striat + t. muscular neted,
iar 1/3 inf. T.m.n.) si tunica adventitial(TCFL, iar sub diafragma aceasta e seroasa).
149.
Enumerai cele patru tunici ale peretelui la stomac cu straturile lor.
Specificai componena tisular a straturilor.
- Din punct de vedere histologic peretele stomacului are 4 tunici : tunica mucoasa(EUPG.
Lama
proprie(TCFL
si
lama musculara),
lama
submucoasa(TCFL),
tunica
muscular(intern, mediu si extern) si tunica seroasa(TCFL).
150.
Tunica mucoas a stomacului: straturile cu componena lor tisular,
particularitile reliefului. Specificai particularitatea unical a epiteliului de
cptuire la stomac.
- EPPN+ lama proprie(TCFL) si lama musculara(tT.M.N). relieful e reprezentat de arii
gastrice, ridicaturi rotunde, foveole gastrice- adinncituri ale epiteliuluo in lama proprie.
Partikularitatea unica epiteliul e de tip glandular, toate epiteliocitele superficiale
elimina continuu mucus.

151.
Enumerai cele trei varieti de exocrinocite la glandele proprii ale
stomacului. Exocrinocitele principale: localizarea n cadrul glandei, forma,
particularitile ultramicroscopice, produsul secretor, rolul acestui produs.
- Exocrinocite principale, exocrinocite parietale si exocrinocite mucoase. Exocrinocitele
principale sunt concentrate, in special, in regiunea fundului si corpului glandei gastrice,
partii bazale a exocrinocitelor principale ii este caracteristica o bazofilie pronuntata,
aici aflandu-se aparatul sintetic al celulei, partii apicale ii sunt caracteristice granulele
de secretie proteica, iar la suprafata celulei - microvii scurti. Exocrinocitele principale
secreta pepsinogenul - proferment, care in prezenta ac. HCl trece in forma activapepsina, de asemeea celulele date mai secreta si chimozina- acestea scindeaza
proteinele laptelui.

152.
Enumerai cele trei varieti de exocrinocite la glandele proprii ale
stomacului.
Exocrinocitele
parietale:
localizarea
n
cadrul
glandei,
particularitile ultrastructurii, produsul secretor, rolul acestui produs.
- Exocrinocite principale, exocrinocite parietale si exocrinocite mucoase. Exocrinocitele
parietale sunt situate la exterior de exocrinocitele principale si mucoase. Acestea sunt
situate, in special, in regiunea corpului si coletului glandei gastrice, se caracterizeaza
printr-o forma rotunda, neuniforma,(mai mari ca cele principale), cu unul sau doi nuclei
rotunzi, amplasati in partea centrala a citoplaspei, aceasta din urma caracterizandu-se
printr-o oxifilie pronuntata si o structura granulara. In interiorul exocrinocitelor parietale
putem distinge o multime de canalicule intracelulare(cu o multime de microvili) care,
ulterior, trec in canalicule intercelulare (intre exocrinocitele principale si mucoase).
Exocrinocitele parietale au proprietatea de a secreta clorurile, din care ,mai apoi, se
formeaza acidul HCl. Pag 476
153.
Enumerai cele trei varieti de exocrinocite la glandele proprii ale
stomacului.
Exocrinocitele
mucoase:
localizarea
n
cadrul
glandei,
particularitile ultrastructurii, rolul funcional.
- Exocrinocite principale, exocrinocite parietale si exocrinocite mucoase. Exocrinocitele
mucoase sunt de 2 tipuri : 1. Se afla in corpul gandei proprii, 2. Se afla in coletul
glandei. Exocrinocitele au partea bazala cu nucleu bine condensat, si cea apicala cu
granule rotunde, ovale, AG, Mt. Nucleii sunt aplatisati sau triunghiulari, secreta mucus,
cu rol de protectie si de formare a kimului gastrik.
154.
Vilozitatea intestinal: specificai tipul de epiteliu, componena tisular i
formaiunile caracteristice lamei proprii.
- La suprafata vilozitatea intestinala e captusita de epiteliu unistratificat prismatic
columnar , lama proprie reprezinta un tesut conjunctiv fibros lax, cu v. Sanguine,
fibroblaste, limfocite, plasmocite, mastocite, euzinofile, si lama musculara(t.m.n) Pag.
484
155.
Varietile de epiteliocite la vilozitatea intestinal cu particularitile lor
microscopice, ultramicroscopice i rolul funcional.
- Epiteliocite columnare(ku margina in perie)- poseda polaritate pronuntata pe suprafata
apicala contine microvilozitati, ce formeaza marginea striata, ce mareste suprafata de
absorbtie, aici sunt situati fermenti ce participa la disocierea si transportul substantelor
obtinute- digestie parietala. Nucleul e rotund, oval, iar in partea apicala se disting Mt.,
AG, ribozomi. Celulele caliciforme - celule tipice mucoase, amplasate intre celulele
columnare. AG si Mt. sunt langa nucleu, deasupra lui se afla granule de mucus. Si
celulele endocrine - elaboreaza substante biologic active cu efect lokal.
156.
Marginea striat a celulelor columnare din intestin: aspectul microscopic,
particularitile histochimice i rolul funcional.
- La suprafata apicala a celulelor columnare se distinge marginea striata, constituita dintr-o
multime de microvilozitati, ce maresc suprafata de absorbtie a intestinului de 40 de ori.
In aceste microvilozitati persista o concentratie mare de fermenti, ce participa la
disocierea si transportul substantelor absorbite. Ca concluzie putem afirma ca
marginea striata are un rol primordial in descompunerea substantelor nutritive si
ulterioara lor absorbtie, acest fenomen fiind denumit ca - digestie parietala.
157.
Reprezentai grafic (cu indicaii) schema ultrastructurii unei cripte
intestinale cu epiteliocite: A - nedifereniate , B - columnare, C - caliciforme, D exocrinocite cu granule acidofile.
158.
Glandele duodenale: tipul (conform clasificrii morfologice i a secreiei),
localizarea n profunzimea peretelui, participarea la formarea sucului intestinal.
- Sunt de tip tubulo-alveolar mucos, se localizeaza in 1/3 profunda a mucoasei si in
submucoasa. Participa la formarea sucului intestinal prin secretia mucusului.
159.
Enumrai tunicile i straturile peretelui la apendicele vermicular.
Specificai formaiunile tipice ale apendicelui vermicular - topografia,
componena, modul de organizare.
- Apendicele vermicular este constituit din 4 tunici : tunica mucoasa(EUPrismatic, lamina
proprie si membrana mucoase), tunica submucoasa, tunica musculara(stratul intern si
externe) si tunica seroasa. Ca formatiuni tipice se evidentiaza aglomerarile mari de
tesut limfoid din lama proprie si submucoasa - noduli limfatici.
160.
Unitatea morfofuncional (modelul clasic) a ficatului: configuraia
tridimensional i axul acestei uniti.

- Dupa conceptul clasic, unitatea morfofunctionala a ficatului e reprezentata de catre lobul

hepatic. Acesta are forma de hexagon, e delimitat de ceilalti lobi prin septuri de tesut
conjunctiv si e forat din stroma(spatii perisinusoidale si capilare sinusoidale) si
parenchim- format din cordoane hepatice, dispuse radial fata de axul lobului(vena
centrala), iar un cordon hepatic, la randul sau, e format din 2 randuri de hepatocite,
separate prin septuri de tesut conjunctiv fibros lax, ce contin capilare sinusoidale. Pag.
36 (prelegeri)
161.
Reprezentai conturul unui lobul hepatic (modelul clasic) n seciune
transversal. Amplasai (cu indicaii) n cadrul figurii structura central i dou
cordoane hepatice cu elementele constituitive i cu formaiunile dintre
cordoane.
.......................................................................................................................
....................
162.
n ce direcii sunt orientai cei doi poli ai axei funcionale la hepatocite?
Ce procese fiziologice se produc la un pol i la altul ale hepatocitelor.
- Hepatocitele contin doi poli : vascular si biliar. Polul vascular este orientat spre peretele
capilarilor sinusoidale, ce delimiteaza cordoanele hepatice, iar polul biliar al
hepatocitelor e orientat spre capilarle biliare, partile biliare ale hepatocitelor si
alcatuind
peretii
capilarelor
biliare,
ce
intra
in
componenta
cordonuluihepatic.............................. . pag. 505.
163.
Specificai topografia i componena triadei hepatice?
- Intre lobulii hepatici se delimiteaza niste spatii interlobulare unde se localizeaza
triadele hepatice, constituite din: artera interlobulara, vena interlobulara si ductul biliar
interlobular.
164.
Unitatea morfo-funcional a pancreasului exocrin: varietile de celule,
particularitile microscopice i ultramicroscopice ale pancreocitelor exocrine,
rolul lor funcional.
- Unitatea morfo-functionala a partii exocrine a pancreasului este reprezentata de acinul
pancreatic, ce consta din 8-12 acinocite sau pancreocite exocrine, situate pe MB si
cateva epiteliocite centroacinoase(mici). Acinocitele au forma conica cu microvilozitati
la polul apical, acesta fiind acidofil, fapt cauzat de prezenta granulelor de zimogenformand zona zimogena, pe cand parttea bazala a celulei este bazofila, datorita
prezentei RE granular in cantitati mari, si bine dezvoltat - formand zona omogena.
Deasupra nucleului e situat AG, bine dezvotat. Acinocitele indeplinesc functia
secretorie, sintetizand fermentii digestivi ai sucului pancreatic.
165.
Enumerai cele cinci varieti de endocrinocite ale insulelor pancreatice,
punnd n dreptul fiecruia hormonul elaborat.
- Se cunosc 5 varietati de endocrinocite ale insulelor pancreatice: Celulele B(hormonul
insulina), Celulele A(hormonul glucagonul), Celulele D (hormonul somatostatina), Celule
D1(polipeptidul vasoactiv intestinal) si Celulele PP(polipeptidul pancreatic).
166.
Enumerai tunicile i straturile (cu componena lor tisular) peretelui la
trahee. Glandele traheei - tipul (conform clasificrii morfologice), localizarea,
rolul funcional.
- Traheea e constituita din tunica mucoasa(captusita de epiteliu anizomorf prismatic ciliat
in care distingem celule ciliate, caliciforme, endocrine si bazale, iar sub epiteliul dat se
afla lama proprie delimitata de acesta prin membrana bazala, si constituita din tesut
conjunctiv fibros lax) ; tunica submucoasa(tesut conjunctiv fibros lax), tunica fibrocartilaginoasa(15-20 de inelede cartilaj hiain) si tunica adventitia(tesut conjunctiv
fibros lax neordonat). In lama submucoasa se situeaza glandele mixte seromucoase cu
rol ....secreta mucus cu rol de a ingloba corpii straini si particulele straine, contribuind
la purificarea aerului.
167.
Prezentai particularitile microscopice distinctive ale peretelui la
bronhiile: a) de calibru mare; b) de calibru mediu; c) de calibru mic; d) la
bronhiole.
- Bronhiile de calibru mare se disting prin tunica mucoasa plisata, tapetata de epiteliu
anizomorf ciliat, prezenta glandelor in lama submucoasa si placilor mari de cartilaj in
tunica fibro-cartilaginoasa. Bronhiile de calibru mediu - aici tunica mucoasa devine mai
subtire, corespunzator si inaltimea stratului epitelial se micsoreaza, tunica musculara e
mai bine dezvoltata, iar tunica fibro-cartilaginoasa e reprezentata de inele de cartilaj
hialin elastic. In bronhiile de calibru mic epiteliul este bistratificat, care mai in adancime

trece in unistratificat, glandele, cartilajul, si tunica fibro-cartilaginoasa lipsesc, astfel

peretele lor fiind format in special din tunica mucoasa. Bronhiolele sunt captusite de
tunica mucoasa epiteliu unistratificat cubic ciliat, cu margine in perie, in lama proprie
se afla fibre elastice cu orientare longitudinala, intre care se afla fascikule de celule
musculare netede. Lipsesc cartilagele si glandele, iar lama musculara a tunicii mucoase
e mai pronuntata.
168.
Care este unitatea morfo-funcional a segmentului respirator la plmni?
Enumerai n succesiunea lor poriunile componente acestei uniti.
- Unitatea morfo-functionala a segmentului respirator la plamani este acinul pulmonar,
care incepe cu bronhiole respiratorii de ordinul I, apoi bronhiole respiratorii de ordinul II,
bronhiole respiratorii de ordinul III, ducturi alveolare si acestea din urma terminandu-se
cu 2 saci alveolari.
169.
Alveolele pulmonare: descriei configuraia tridimensional, specificai
tipurile de epiteliocite ale peretelui, componena tisular a spaiilor
interalveolare.
- Alveolele pulmonare apar ca un fund de sac, cu un orificiu ce se deschid in sacii alveolari.
In cadrul alveolelor distingem doua tipuri de celule : epiteliocite respiratorii, secretorii si
macrofagii alveolari.
170.
Enumerai cele patru componente ale barierei aero-hematice la plmn. Ce
prezint surfractantul? De unde apare? Care e rolul lui funcional?
- Componentele barierei aero-hematice sunt : alveulocit de ordinul I, MB a alveulocitului,
MB a endoteliului hemocapilarului si endoteliocitele. Surfactantul reprezinta un
component al barierei aero-hematice la plaman, e format din doua faze : membranoasa
si lichida, este elaborat de alveolocitele de tipul 2, si joaca un rol important in
prevenirea colabarii alveolelor la expiratie si rol antibacterian. Componentele
surfactantului sunt elaborate de celulele secretorii din componenta epiteliului alveolar.
171.
Componena tisular i sursele de dezvoltare ale celor dou componente
de baz ale pielii. Caracterizai componenta celular a stratului ce separ
pielea de esuturile subiacente. Care e rolul acestui strat?
- Pielea se dezvolta din doua primordii embrionare. Primul component de baza al pieliiinvelisul epitelial(epidermul) se dezvolta din ectodermul cutanat, iar cel de-al doilea
component de baza- tesutul conjunctiv(dermul) din dermatomi. Stratul celulo-adipos
subcutanat hipoderma separ pielea de esuturile subiacente si joaca un rol
important in diminuarea diversilor factorimecanici, limiteaza termoliza.
172.
Enumerai n succesiunea lor straturile epidermului. Specificai cele dou
tipuri de celule ale stratului bazal: forma, proprietile, rolul funcional.
- In componenta epidermului distingem stratul bazal, stratul spinos, stratul granular,
stratul lucid(care poate lipsi) si cornos. Stratul bazal epiteliocite bazalesi melanocite.
Epiteliocitele bazale: form cilindric sau oval, cu o citoplasm bazofil si un nucleu
sferic bogat n cromatin, mai contin si tonofibrile e caracteristica prezena granulelor
mici de melanin n unele celule. Acestea reprezinta sursa de regenerare a epiteliului.
Melanocitele
au o forma ovala cu prelungiri, celule deschise la colorarea cu
hematoxilin i eozin; la impregnare cu argint se disting prelungiri lungi ramificate. Nu
prezint desmozomi, situate liber, conin n ambunden granule de melanin incluse n
melanosome, lipsesc tonofibrilele. Originea creasta neural. Depozitarea pigmentului
melanina si sinteza acestuia.
173.
Prezentai
particularitile microscopice ale celor dou straturi ale
dermului.
- Dermul contine doua straturi : papilar si reticular. Stratul papilar(esut conjunctiv fibros
lax)- localizat nemijlocit sub epiderm, coninut ambundent de fibre subiri de colagen,
elastice, reticulare, fibroblaste, mastocite, etc. Prezena celulelor musculare netede, ce
formaz fascicule mici legate sau nelegate de rdcina prului. Stratul reticular (esut
conjunctiv dens neordonat) cu fascicule groase de fibre de colagen i reea de fibre
elastice. Elementele celulare
fibroblastele. Glandele cutanate (sudoripare i
sebacee), rdcina prului.
174.
Care tip de celule genereaz pigmentul pielii? Proveniena lor? Care
varieti de epiteliocite pot acumula acest pigment?
- Melanocitele stratului bazal al epidermului genereaza pigmentul pielii, acestea provin din
creasta neurala. varieti de epiteliocite ce pot acumula acest pigment sunt:

macrofagele intraepidermale si melanocitee dermale.

175.
Enumerai tipurile de glande ale pielii. Glandele sudoripare: planul general
de structur, varietile, modul de formare a secretului.
- Glandele cutanate pot fi sudoripare si sebacee. Glandele sudoripare sunt glande simple,
tubulare, neramificate, merocrine sau apocrine. Partea secretorie a glandei reprezinta
un tub incolocit, lumenul cilindric - este acoperit cu epiteliu unistratificat, unde
deosebim doua tipuri de celule : clare(secreta componenta lichida a secretului si ionii
de metal) si intunecate(secreta macromoleculele organice).
176.
Enumerai tipurile de glande ale pielii. Glandele sebacee: planul general
de structur, modul de formare a secretului.
- Glandele cutanate pot fi sudoripare si sebacee. Glandele sebacee sunt glande simple
alveolare, ramificate, holocrine. Segmentul terminal contine celule slab specializate ce
se divid mitotic, si celule ce se afla in diferite stadii de degenerescenta grasa,
portiunea interna e formata din celule mari, ce au in citoplasma picaturi de grasimi,
procesul de sinteza a grasimilor se intensifica treptat si celulele se deplaseaza spre
canalul excretor, apoi celulele se necrotizeaza, se dezagrega si constituie produsul de
secretie- sebumul.
177.
Reprezentai grafic (cu indicaii) schema unui nefron cu prile
constituente.
.......................................................................................................................
.....................
178.
Ce reprezint glomerulul vascular al corpusculului renal? Menionai
deosebirea esenial dintre vasele de aflux i reflux, efectul acestei deosebiri.
- Glomeruul vascular reprezinta totalitatea capilarelor ce deriva de la arteriola aferenta.
Capilarele sunt captusite de celule endoteliale ce formeaza numeroase fenestre.
Deosebirea dintre ariola efer, si aferenta consta inaceea ca presiunea ssangvina in
aferenta este de 2 ori mai mare ca in cea eferenta, aceasta deosebire determina o
presiune sangvina de 50 de milim ai coloanei de mercur capilare, conditia necesara
pentru prima faza de formare a urinei.
179.
Enumerai cele trei componente ale barierei de filtraie la rinichi. Descriei
particularitile ultramicroscopice ale celulelor endoteliale ale barierei. Care
componente ale sngelui traverseaz endoteliul n procesul de filtraie i care
sunt aici reinute?
- Cele trei componente ale barierei de filtratie le rinichi sunt : citoplasma fenestrata a
celulelor endoteliale ; membrana bazala tristratificata ; prelungirile citoplasmatice ale
podocitelor. Traverseaza apa , electronii si molecule cu masa moleculara mica ca :
glucoza, inulina. Nu e permiabila pentru elem. Figurate ale sangelui si
proteinelesangvine : albuminele, globulinele si fibrinogen.

180.
Enumerai cele trei componente ale barierei de filtraie la rinichi. Descriei
ultrastructura membranei bazale. Care componente ale sngelui traverseaz
membrana bazal n procesul de filtraie i pentru care - membrana bazal e
impermiabil?
- Cele trei componente ale barierei de filtratie le rinichi sunt : citoplasma fenestrata a
celulelor endoteliale ; membrana bazala tristratificata ; prelungirile citoplasmatice ale
podocitelor. MB este formata din trei straturi : un strat mijlociu intunecat alcatuit din fibrile
fine de colagen IV, doua straturi : intern si extern clare la fluxul de electroni cu foarte rare
fibre de colagen, dar au multe molecule de heparansulfat. MB este un filtru pentru sange in
vederea formarii urinei primare, trecand numai anumite tipuri de molecule: Traverseaza
apa , electronii si molecule cu masa moleculara mica ca : glucuza, inulina. Nu e permiabila
pentru elem. Figurate ale sangelui si proteinelesangvine : albuminele, globulinele si
fibrinogen.
181.

Enumerai cele trei componente ale barierei de filtraie la rinichi. Descriei

particularitile ultramicroscopice ale podocitelor.

- Cele trei componente ale barierei de filtratie le rinichi sunt : citoplasma fenestrata a
celulelor endoteliale ; membrana bazala tristratificata ; prelungirile citoplasmatice ale
podocitelor. Podocitele reprezinta niste epiteliocite mari, de forma nereguata, de la
corpul carora pornesc niste prelungiri late - citotrabecule, de la care iau nastere
numeroase prelungiri mai mici citopodiile, ce se fixeaza de MB tristratificata.
182.
Enumerai n succesiunea lor fireasc prile constituente a nefronului.
Descriei particularitile microscopice i ultramicroscopice ale peretelui
poriunii proximale, rolul acestei formaiuni la formarea urinei.
- Structura nefronului : capsula corpusculului renal, glomerulul vascular, tubul contort
proximal, tubul rectiliniu proximal, ansa Henle( tubul atenuat, tubul rectiliniu distal),
tubul contort distal. Tubul contort proximal are un diametru de circa 60 mcm. Epiteliul
de tapetare este unistratificat cubic cu microvili in partea apicala a celulei si
striatie(plici ale citolemei) in partea bazala a celulei, nucleul rotund, mare, cu
mitocondrii si lizozomi, si multiple vezicule de pinocitoza si vacuole. Ca functie
principala o reprezinta reabsorbtia din urina primara a proteinelor, glucozei,
electrolitilor, fosfatilor, apei, si excretia preparatelor medicamentoase si a metabolitilor
lor. Dezaharizarea, si absorbtia proteinelor din urina primara.
183.
Aparatul juxtaglomerular al rinichilor: enumerai cei trei componeni,
specificai localizarea, particularitile de structur i rolul funcional al
celulelor juxtaglomerulare.
- Cele trei componente distinctive ale aparatului juxtaglomerular sunt : macula densa,
celulele juxtavasculare si celulele juxtaglomerulare. Celulele juxtaglomerulare:
reprezint celule modificate musculare ale celulelor netede musculare ale arterei
aferente, cu o forma rotunda sau poligonal, aparatul Golgi si reticulul endoplasmatic
bine dezvoltate. Citoplasma se caracterizeaza prin lipsa filamentelor, insa un continut
bogat de granule secretoare mari renin. Aceste celule catalizeaz formarea
angiotensinei aciune vasoconstrictoare, stimuleaz producerea aldostronului de
ctre suprarenale, aciune n producerea eritropoetinelor.
184.
Peretele vezicii urinare: enumerai tunicile, straturile, specificai
componena lor tisular.
- Peretele vezicii urinare este constituit din : tunica mucoasa, tunica submucoasa, tunica
musculara si tunica seroasa. Tunica mucoasa- epiteliu de tranzitie + lamina proprie a
mucoasei(tesut conjunctiv fibros lax), ce contine glande. Tunica submucoasa(tesut
conjunctiv fibros lax) formeaza multipla plici in stare relaxata si lipseste in regiunea
patrunderii ureterelor si iesirii uretrei. Tunica musculara e formata din 3 straturi, cel
intern si extern se caracterizeaza printr-o dispozitie longitudinala a celulelor musculare,
iar cel mediu- circular, acesta din urma formand sfincter in regiunea vezicii urinare.
Tunica seroasa(tesut conjunctiv fibros lax) se coracterizeaza prin prezenta sa pe
suprafetele superioare, posterioare si partial cele laterale, in celelalte portiuni aceasta
fiind adventitiala.
185.
Peretele ureterelor: enumerai tunicile, straturile, specificai componena
lor tisular.
- Peretele ureterului este constituit din : tunica mucoasa, tunica submucoasa, tunica
musculara si adventitia. Tunica mucoasa se distinge prin uroteliu si lama proprie a
mucoasei(tesut conjunctiv fibros lax). Tunica submucoasa(tesut conjunctiv fibros lax)prezinta glande tubuloalveolare mici. Tunica musculara prezinta 2 straturi in partea
superioara : intern- longitudinal si extern- circular si 3 atraturi in partea inferioara,
distala: intern si extern-nlongitudinal si mediu- circular. Adventitia- tesut conjunctiv
fibros lax.
186.
Ce reprezint i la ce servete bariera hematotesticular? Enumerai n
succesiunea lor cele cinci componente ale barierei hematotesticulare.
- Bariera hematotesticulara reprezinta o multitudine de componente structurale amplasate
intre lumenul capilarelor si lumenul tubilor seminiferi, si asigura selectarea substante
ce patrund din sange in epiteliul spermatogen. ...componente: endoteliocitele
hemocapilarului, MB a endoteliocitelor, stratul bazal, stratul fibros si stratul mioid.
187.
Specificai cele dou populaii celulare, gzduite de tubii seminiferi
contori. Sustentocitele: forma, particularitile ultrastructurii, modul prin care
acestea separ spermatogoniile de alte elemente din linia spermatogen.

- Cele doua populatii celulare sunt : sustentocitele si celulele spermatogene(in diverse

stadii de diferentiere). Sustentocitele au forma piramidala, cu nuclei neuniformi pentru
care sunt caracteristice invaginari, nucleoli trimembri. Citopasma este caracterizata
prin Aparatul Golgi si Reticolul Endoplasmatic neted bine dezvoltate , precum si
microtubuli, microfilamente, lizozomi, incluziuni cristaloide speciale si chir lipidice. Pe
suprafetele laterale ale celulelor sunt prezentedepresiuni(sediul spermatocitelor si
spermatidelor in curs de diferentiere). Intre sustentocite se formeaza jonctiuni de tipul
zonei ocludente ce delimiteaza 2 compartimente ale epiteliului spermatogen, intern
bazal, extern- adluminal, in compartimentul bazal se afla doar spermatogoniile, iar in
adluminal restul elementelor din linia spermatogena.
188.
Prezentai o schem a celor 4 faze ale spermatogenezei cu varietile de
forme celulare, ce reprezint fiecare faz.

189.
Endocrinocitele testiculului: localizarea, particularitile microscopice i
ultramicroscopice, funcia.
- E. t. sau celulele Leiding sunt situate in septuri de TCFL din jurul tubilor seminiferi. Sunt
celule mari de forma ovala sau poligonala, dispuse in grupuri sau izolat, dar mereu
langa v. Sangvine. Citoplasma acidofila, cu RE neted bine dezvoltat, AG, lizozomi si
peroxizomi. Nucleul sferic situat excentric. Aceste celule elimina produsul de secretietestosteronul- hormonul de care depinde functionarea sis. Genital mascul. pag. 576.
190.
Ovarul: enumerai patru tipuri de foliculi n succesiunea lor fireasc. Care
din ei sunt cei mai numeroi?
- Cele 4 tipuri de foliculi ovarieni sunt : f. Primordiali, f. Primari, f. Secundari si f. Maturi.
191.
Foliculul ovarian matur (veziculos): caracteristica microscopic a peretelui
folicular i a coninutului hormonal al foliculului .
- Foliculul tertiar contine o cavitate mare umpluta cu likid folikular, ce contine estrogeni.
Celulele coroanei radiate formeaza peretele acestuia, si sunt aflate in vecinatatea
ovocitului, poseda microvilozitati lungi si ramificate, ce strabat zona pelucida si ajung
pana la ovocit, alimentandu-l.
192.
Reprezentai grafic (cu indicaii) shema unui folicul ovarian matur cu toate
structurile cel caracterizeaz.
....................................................................................................................
..................
193.
Care faz a ciclului menstrual e sincronizat cu procesul de cretere a
foliculului ovarian? Care hormon ovarian e elaborat pe parcursul fazei vizate?
- Faza postmenstruala e sincronizata cu procesul de crestere a foliculului ovarian, in
aceasta faza este elaborat hormonul estrogen.
194.
n care interval - zile ale ciclului menstrual - are loc ovulaia? Care
componente ale foliculului veziculos rmn n cadrul ovarului i care sunt
expulzate?
- Ovulatia are loc in ziua a 13-15 a ciclului menstrual, este expulzat ovocitul de ordinul II
iar in interiorul ovulului ramane epiteliul folicular
195.
Care componente ale foliculului ovarian particip la formarea corpului
galben? Enumerai n succesiunea lor stadiile de dezvoltare a corpului galben.
- Corpul galben se dezvolt din folicul teriar i const din celulele foliculare luteinizate i
celulele tecii interne (teaca interna-luteocite).
- n perioada dezvoltrii corpului galben se disting 4 stadii:
1 proliferaia i vascularizaia;
2 metamorfoz glandular (hipertrofia celulelor foliculare cu acumularea
pigmentului galben luteinei, formnd (celule luteice sau granulozo-luteice);
3 de dezvoltare avansat (corpul galben produce progesteron). Corp galben
menstrual (12-14 zile) (1,5-2 ). Corpul galben gestaional n cazul fertilizrii (mai
mult de 5 m);
4 Stadiu de involuie atrofia celulelor glandulare, evoluarea esutului conjunctiv
cicatricial si Formarea corpului alb.
196.
Enumerai componentele (tunicile, straturile) peretelui la trompele uterine
cu specificarea componenei lui tisulare.
- Peretele trompelor uterine e constituit din 3 tunici, si anume: t. mucoasa (formeaz
multiple plici), t. musculara i t. seroasa.

- T. mucoasa tapetat de un epiteliu unistratificat prismatic (celule ciliate i

secretorii), aceasta incluzand deasemenea si lamina proprie a mucoasei, constituit din
esut conjunctiv fibros lax cu o ambunden de vase sanguine;
-T. musculara format din 2 straturi de celule musculare netede: intern circular i
extern longitudinal.
- T. Seroasa- tesut conjunctiv fibros lax.--------------------?
197.
Enumerai componentele (tunicile, straturile) peretelui la uter cu
specificarea componenei lui tisulare. Care din componentele peretelui
manifest o hipertrofie puternic n cazul sarcinei?
- Peretele uterului este constituit din 3 tunici, si anume : t. Mucoasa(endometriu),
t.Musculara(miometriu) si t. Seroasa(perimetriu).

- Endometriu reprezinta stratul funcional ce manifest modificri perturbante profunde pe

parcursul perioadei ciclului menstrual sub aciunea hormonilor ovarieni. Mucoasa este
tapetat de un epiteliu unistratificat prismatic (ciliar i secretor), iar lamina proprie a
mucoasei (sufera o hipertrofie in timpul sarcinei, si anume celulele deciduale) format
din esut conjunctiv fibros lax.

- Miometriul const din 3 straturi de esut muscular neted: intern (submucos); mediu
(vascular) i extern(supravascular). Orientarea fibrelor musculare:
intern
longetudinal i circular; mediu oblic i longetudinal; supravascular oblic i
longetudinal. Printre fasciculele de fibre musculare netede se determin fii de esut
conjunctiv fibros cu o ambunden de fibre elastice i histiocite.

- Perimetriul reprezinta Mezoteliu + esutu conjunctiv fibros lax. Membrana seroas

acoper majoritatea din suprafeele uterului. Excepie: partea anterioar i lateral a
colului uterin, regiunea supravaginal, ce-s acoperite de Parametriu abundena
esutului adipos in zona data.
198.
Endometrul:
specificai
componenii
tisulari,
tipul
de
glande,
particularitile vascularizrii la cele dou straturi ale endometrului. Ce
prezint celulele deciduale?
- Endometriul este prezentat de stratul bazal i funcional. Stratul funcional manifest
modificri perturbante profunde pe parcursul perioadei a ciclului menstrual sub
aciunea hormonilor ovarieni. Mucoasa este tapetat de epiteliu unistratificat prismatic
(ciliar i secretor). Lamina proprie a mucoasei este format din esut conjunctiv fibros
lax. Glandele uterine sunt prezentate de cripte tubulare simple ce se deschid n
cavitatea uterin. Arteriile uterine n regiunea endometriului se submpart n 2 tipuri:
spiralate (asigur vascularizaia stratului funcional al endometriului) i rectilinii
(caracteristice doar pentru
stratul bazal al endometriului). Celulele deciduale
reprezinta celulele ale TCFL modificate.
199.
Specificai tipurile de epiteliu ce tapeteaz uterul i vaginul, varietile de
epiteliocite la endometru. Cum se produce (graduat? brusc?) tranziia de la
epiteliul endometrului la cel vaginal?
- Uterul este tapetat de epiteliu unistratificat prismatic(ciliar si secretor) pe cand vaginul e
tapetat de epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat plat. Epiteliocite ciliate si
secretorii. Se produce brusc.
200.
Specificai
particularitile
microscopice
i
ultramicroscopice
ale
elementelor celulare la acinii secretori ai glandei mamare.
- Elementele celulare ale acinilor secretori ai glandelor mamare sunt reprezentate, in
primul rand, de lactocite, ce sunt celule glandulare din alveole, ce comunica prin
jonctiune de tip zona ocludenta si desmozomi, si sunt amplasate intr-un strat pe MB. La
suprafata apicala a lactocitelor proimina microvili mici. Sub portiunile bazale ale
lactocitelor se afla celule cu aspect de cosulet, ce inconjoara cu prelungirile lor
suprafata externa a alveolei.

INTREBARI DE PROFIL PENTRU FACULTATEA DE STOMATOLOGIE.

1. Din ce primordiu embrionar i cnd se formeaz arcurile branhiale?
- Arcurile branhiale apar dintro invaginare a ectodermului- stomadeum, in saptamana a
5-a de dezvoltare embrionara.
2. Enumerai derivatele embrionare ale I arc branhial.
- Derivatele embrionare ale I arc branhial sunt: mandibula, maxilarul, premaxilarul, osul
zigomatic si o parte din osul temporal
3. Denumii derivatele definitive ale I perechi de pungi branhiale.
- Derivatele definitive ale I perechi de pungi branhiale sunt: trompa auditiva si cavitatea
timpanica a urechii medii.
4. Denumii derivatele definitive ale arcului branhial II.
- Derivatele definitive ale arcului branhial II sunt: scarita, procesul stiloid al osului
temporal, ligamentul stilohioidian si osul hioid(osul mic si portiunea superioara).
5. Ce se dezvolta ulterior din primordiul pungilor branhiale II?
- Din primordiul pungilor branhiale II se dezvolta amigdala palatina.
6. Denumii derivatele definitive ale pungilor branhiale III i IV?
- Derivatele definitive ale pingilor brahiale lll si lV sunt: glanda paratiroida inferioara,
timusul, glanda paratiroida superioara, celulele parafoliculare ale timusului.
7. Denumii primordiile embrionare ce contureaz peretii gurii primare.
- Proeminenta frontala si primul arc branhial.
8. Denumii cele trei pri ale buzelor i epiteliul lor de acoperire.
- Buzele sunt formate din trei componente: versantul extern(epiteliu pluristratificat
pavimentos
keratinizat),
versantul
intern(epiteliu
pluristratificat
pavimentos
nekeratinizat) si marginea libera(trecerea de la epiteliu pluristratificat pavimentos
keratinizat la epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat ).
9. Denumii componentele tisulare ale gingiei
- EPPK sau EPPN, EPP parakeratinizat si lama proprie(TCFL)
10.
Denumii componentele tisulare ale palatului dur.
- EPPK, si lama promprie(TCFDN)
11.
Datorita crui fapt tunica mucoas a suprafeii inferioare a limbii este
mobil, iar celei superioare - imobil?
- Datorita prezentei lamei submucoase sub lama proprie a tunicii mucoase a suprafetei
inferioare a limbii aceasta din urma e mabila, iar tunica mucoasa a suprafetei
superioare a limbii e concrescuta cu tunica muscuara si astfel devenind imobila.
12.
Denumii varietile de papile linguale: a)care conin; b)nu conin muguri
gustativi.
- Papilele linguale:
a)care contin muguri gustativi:valate, foliate, fungiforme;
b)care nu contin muguri gustativi:filiforme.
13.
Motivai absena sau raritatea proceselor inflamatorii n amigdala
lingual?
Absenta sau raritatea proceselor inflamatorii in amigdalele linguale s-ar explica prin
specificitatea epiteliului si lamei proprii a mucoasei amigdalelor linguale de a contine
limfocite.............................................??????????..................sau poate.......
- Absenta sau raritatea proceselor inflamatorii in amigdalele linguale s-ar explica prin
faptul ca exista mai multe duzini de cripte, unele fara ramificatii, la baza carora se
deschid canale ale glandelor salivare minore de tip seromucos. Secretia acestor glande

14.

contribuie la eliminarea materialului strain retinut. Acumularea de reziduri sau infectii

este rara aici, deoarece detritusurile sunt incontinuu departate.
Enumerai (n succesivitate) ducturile excretorii ale glandelor salivare.
Ducturile excretorii ale glandelor salivare:
-ductul intralobular;
-ductul intercalar;
-ductul striat;
- ductul interlobular;
-ductul colector.

15.
Ce tip de gland (conform structurii i caracterului secreiei) este glanda
parotid?
- Glanda parotida: glanda compusa alveolara seroasa.
16.
Ce tip de gland (conform structurii i caracterului secreiei
predominante) este glanda submaxilar?
- Glanda submaxilara: glanda alveolara mixta, cu prevalarea secretiei mucoase.
17.
Ce tip de gland (conform structurii si caracterului secreiei
predominante) este glanda sublingual?
- Glanda sublinguala: glanda tubulo-alveolara ramificata mixta; cu prevalarea secretiei
mucoase.
18.
Evideniai particularitile structurale ale canalelor striate din glandele
salivare.
Canalele striate din glandele salivare:
- Sunt tapetate de un epiteliu simplu prismatic cu cellule inalte, avind citoplasma intens
eozinofila distinct si nuclei ovali, centrali. Citoplasma prezinta in treimea bazala striatii
evidente. In structura labirintului bazal se gasesc numeroase mitocondrii dispuse in
axul longitudinal dintre pliuri. Alte organite celulare inafara mitocondriilor modest
reprezentate: REr, AG perinuclear, vezicule dispersate, REn, ribozomi liberi si lizozomi
apicali. Pe marginile laterale ale celulelor membrana citoplasmatica realizeaza
prelungiri citoplasmatice primare, din care emit prelungiri mai mici, mai fine
19.
Ce epiteliu tapeteaz canalele excretorii ale glandelor salivare:
a)intralobulare; b)interlobulare; c)principal. Unde se deschide ultimul?
Canalele intralobulare-epiteliu unistratificat cubic sau prismatic;
Canalele interloblare-epiteliu bistratificat care trece in pluristratificat;
Canale principale-epiteliu pluristratificat pavimintos necornificat;
Canalul principal se deschide la glanda parotida, la suprafata mucoasei jugale, la
nivelul molarului.
20.
Denumii patru straturi de celule ale organului smalului n stadiu de
clopot.
- Straturile organului smaltului in stadiul de clopot :
epiteliu extern;
epiteliu
reticular;
epiteliu intermediar;
epiteliu intern.
21.
Prezentai grafic i indicai patru componente ale organului smalial
........................................................................................................................
.....................
22.
Specificai structura i rolul epiteliului reticular al organului smalian.
- Epiteliul reticular al organului smaltului: -structura celulele la acest nivel au nucleii
mici rotunzi iar citoplasma prezinta un aspect stelat, de tip reticular, din corpul cellular
ramificindu-se numeroase prelungiri , care se anastamozeaza intre ele. Apare astfel
imaginea de retea sau de reticul epitelial, zona fiind denumita si pulpa smaltului. --Rolul
acestui epiteliu este de a conferi o consistenta de tip elastic, importanta ulterior in
sutinerea si protectia celulelor formatoare de smalt.
23.
Caracterizai unitatea structural a smalului.
Unitatea structurala a smaltului este reprezentata de prisma smaltului. Prisma forma de
cilindru, este organizata intr-un dispozitiv de cristale de hidroxiapatita, orientate cu axul
longitudinal paralel cu axul longitudinal al prismei. Regiunea interprismatica este zona din
jurul prismei cu rol de cimentare a prismelor. Ameloblastele , prin prelungirele Tomes, sunt
responsabile de formarea prismelor. O prisma este formata doar de un ameloblast, dar o
regiune interprismatica este formata - de 3 ameloblaste vecine. Ca directie de dispunere
generala prismele sunt orientate in directie ocluzala , iar regiunile interprismatice
corespondente catre regiunele cervicale ale coroanei.In plan longitudinal si in sectiune
longitudinala prismele au traiect continuu de la jonctiunea amelodentinara la suprafata

externa a coroanei. In plan trensversal prismele formeaza siruri dispuse circumferentiar,de

jur imprejurul axului longitudinal al dintelui. Prismele oscileaza in directie orizontala la
stinga si la dreapta si in directia verticala in sus si si in jos.
24.
Prin ce se explic striaia transversal a prismelor smaliene?
Striatia transversala a prismelor smaltiene se presupune ca ar prezenta liniile de crestere
ce indica ritmul circardian de depunere zilnica a matricei organice, sau ceea ce par a fi
striatii transversale pe prisme sectionate longitudinal sunt in realitate grupuri de prisme
sectionate oblic.
25.
Ce reprezint benzile Hunter-Sregher pe o seciune longitudinala
a
dintelui? Motivai apariia lor.
- Benzile Hunter-Sregher - Sunt localizate in treimea interna a smaltului mijlociu, si sunt
expresii a unui fenomen optic, ce are ca corespondenta alterarea benzilor clare si
intunecate. Directia lor este perpendiculara sau oblica pe liniile Retzius. Benzile HunterSregher se formeaza datorita variatiei unghiului de pornire a grupelor de prisme de la
nivelul jonctiunii amelodentinare spre exteriorul smaltului. Un grup de prisme poate
prezenta orientarea meziala iar altul orientare distala. Apar datorita mersului sinuos al
prismelor, fapt ce conditioneaza alternarea prismelor clare si intunecate ale smaltului.
26.
Unde se disting histologic liniile Rettius i ce reprezint structural?
- Liniile Retzius - Indica zonele de crestere saptaminala a smaltului. In sectiune
longitudinala ele se observa sub forma unor linii intunecate, paralele supuse la
anumite intervale, orientate de la jonctiunea amelodentinara spre suprafata smaltului.
In sectiunea transversala apar sub forma de inele concentrice. Formarea striilor Retzius
se datoreaza unei constrictii temporare a prelungirilor Tomes, concomitent cu o
crestere a ariei secretorii responseabile de producerea smaltului interprismatic.
27.
Ce reprezint tufele smaliene? Localizarea i rolul lor?
- Tufele smaltiene - Se formeaza in zonele in care mineralizarea nu este completa.
Proteinele smaltului tinar nefiind complet transformate in timpul maturizarii. Ele se
caracterizeaza implicit printr-un continut organic ridicat. Orientarea tufelor este in plan
longitudinal pe aceeasi directie ca si lamelele. Tufele au o forma ramificata cu o zona
de implantare, ca o radacina bazala, la nivelul jonctiunii amelodentinare sau chiar in
dentina. Pornind de la nivelul jonctiunii amelodentinare se extind pina la treimea
interna a smaltului mijlociu. ....
28.
Ce reprezint fusurile smaliene? Localizarea i rolul lor?
- Fusurile smaltiene - isi au originea in dentina, ele apar in urma patrunderii unor
prelungiri ale odontoblastelor printre ameloblaste inainte de momentul in care incepe
depunerea smaltului. Sunt caracterizate printr-un continut organic necunoscut
comparativ cu zonele de smalt adiacent. Localizate in raport direct cu jonctiunea
amelodentinara, fusele sunt distribuite la intimplare. Nu au o orientare precisa si nu
urmeaza directia prismelor smaltului, directia fuselor este divirgenta fata de prisme.
Rolul-receptor pentru durere specific smaltului.
29.
Componenta organica i anorganica a dentinei; raportul lor procentual.
- Componenta anorganica - Este formata din este formata din Ca, P, cristale de hidroxi
apatita, constituie 72%
- Componenta organica - Este formata din colagen tip 1-5 in asociere cu protioglicani si
glicoproteine, constituie 28%
30.
Ce reprezint tubulii dentinari? Ce conin i care e rolul lor?
- Tubii dentinali - ei reprezinta unitatea morfofunctionala a dentinei, se formeza in urma
patrunderii odontoblastelor in dentina. Canaliculele incep in pulpa linga suprafata
interna a dentinei si divizindu-se in forma de evantai, se termina pe suprafata ei
externa. In prelungirile dentinoblastelor a fost descoperita acetilcolinesteraza, care
joaca un rol in transmiterea impulsului nervos. In canalicule se afla limfa care joaca rol
de nutritie. In interiorul tubului a fost identificata o componenta organica care contine
molecule de protioglicani, tenascina, albumina, transferina. Apare astfel un hidrogel,
daca acest hidrogel este degradat enzimatic conductibilitatea poate creste de citeva
ori. Un alt element existent in interiorul tubilor dentinali este colagenul tip1 si tip5, si
fibre nervoase. O acumularea de colagen duce la disparitia precoce a prelungirilor
odontoblastice. Structurile morfologice prezente in interiorul tubulilor dentinali sunt
invelite intr-o substanta fluida numita fluid dentinar - corespondent al fluidului tisular,
care poate actiona intratubular, curatind tubulii si impiedicind patrunderea bacteriilor
pe aceasta cale.

31.

Ce reprezint fibrele von Korff ? Localizarea i orientarea lor histologic.

Fibrele Von Korff - Sunt fibre de colagen de tip1 si tip5, ce se desfac in evantai la
jonctiunea amelodentinara , orientarea lor este tangentiala.

32.

Evideniai particularitile dentinei peritubulare.

Dentina peritubulara - Primul strat de dentina care tapeteaza lumenul tubului dentinar
este denumit dentina peritubulara(intratubulara). In sectiune perpendicuara pe tubulii
dentinali dentina peritubulara apare sub forma unui inel hipermineralizat, fie lipsit
complet de colagen, fie cu un continut foarte redus. Datorita gradului inalt de
mineralizare, dentina peritubulara se pierde in sectiunile decalcificate. Inelul de dentina
peritubulara creste de la jonctiune dentinopulpara la jonctiunea amelodentinara.
Dentina peritubulara lipseste in ariile de dentina interglobulara si in dentina manta.
33.
Evideniai patru straturi ale pulpei coronare a dintelui.
- Straturile pulpei coronare a dintelui: Zona odontoblastica; Zona acelulara Veil(stratul
subodontoblastic); Zona bogata celulara; Miezul pulpei.
34.
Specificai componenta tisulara i rolul periodoniului.
- Componenta tisulara:TCFDO(tesut conjunctiv fibros dens ordonat)
- Rolul periodontului :
1.de sustinere(atasare)-este asigurat prin faptul ca ataseaza dintele in alveola dentara;
2.formativa-creeaza o legatura intre ciment si os.Ligamentul paradontal participa la
formarea osului, a cimentului si la rezorptia osului.El functioneaza ca un dublu periost
pentru cele 2 tesuturi mineralizate.
3.nutritiva(trofica)-asigura prin vascularizarea sa, furnizarea nutrimentelor pentru intregul
paradontiu.
4.senzoriala-consta in perceperea senzatiilor tactile si de presiune exercitate asupra
dintelui.
35.
Enumerai componentele structurale ale parodoniului.
Totalitatea tesuturilor de suport si de tapetarea a dintelui : -ciment, -ligament paradontal,
-procesele alveolare, - Tesut de tapetare implica teritoriul gingival care este in directa
legatura cu dintele.

36.
Enumerai tipurile mucoasei orale. Indicai localizarea n cavitatea
bucal pentru fiecare tip.
- Mucoasa de tapetare: Acopera toate tesuturile moi ale cavitatii orale:interiorul
buzelor, obrajii, suprafata ventrala a limbii, palatul moale, planseul gurii si
procesele alveolare pina la gingie.
-

Mucoasa masticatorie tapeteaza gingia si palatul dur, iar in edentatie acopera intreaga
suprafata masticatorie a arcurilor dentare.
Mucoasa specializata acopera fata dorsala a limbii.

37.
Specificai trasaturile morfologice ce caracterizeaz mucoasa de
tapetare.
-

Mucoasa de tapetare:
Acopera toate tesuturile moi ale cavitatii orale:interiorul buzelor, obrajii, suprafata
ventrala a limbii, palatul moale, planseul gurii si procesele alveolare pina la gingie.
Aspectul macroscopic al mucoasei este neted si stralucitor, culoare roz deschis la roz
inchis si rosu.Epiteliul oral este un epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat.Lamina
propria contine fibre de colagen elastice si de reticulina, fibrele de colagen nu sint atit
de groase ele avind un traiect mai neregulat.
Interfata epitelio conjunctiva este relativ neteda.Structura mucoasei de tapetare,in
special prin fibrele de colagen si elastice ale laminei propria,permite un anumit grad
de extensie si flexibilitate.In ariile submucoasei de tapetare ,legatura cu structurile
subiacente se face prin intermediul unei submucoase laxe si frecvent elastice.

38.
Specificai trasaturile morfologice ce caracterizeaz mucoasa
masticatorie.
-

Mucoasa masticatorie - tapeteaza gingia si palatul dur iar in edentatie acopera intreaga
suprafata masticatorie a arcurilor dentar.
Epiteliu oral este un epiteliu stratificat pavimentos orto-keratinizat.Are un caracter
inextensibil iar grosimea sa este moderata.Lamina propria este groasa ,fibrele de

colagen sunt organizate in retea densa constituita din fascicule mari strins
impachetate, aceste fascicule au orientare directa printre punctele de
ancorare.Interfata epitelio conjunctiva este extrem de ondulata cu numeroase papile
conjunctive elongate, inalte, dispuse alternativ cu creste epiteliale adinci.
Structura mucoasei masticatorii in special prin organizarea fasciculelor de fibre de
colagen in lamia propria determina un grad redus de laxitate si un nivel inalt de
rezistenta.Mucoasa masticatorie adera pe planuri osoase imobile.Aderarea se face fie
direct la nivelul proceselor alveolare,fie indirect la nivelul palatului dur pritr-o
submucoase speciala, cu caracter fibros sau bogata in elemente de tesut adipos
glandular.

39.
Specificai trasaturile morfologice ce caracterizeaz mucoasa
specializat.
-

40.

Mucoasa specializata - acopera fata dorsala a limbii. Este considerata o mucoasa cu

caracter de specializare, deoarece la acest nivel se organizeaza structuri
individualizate, papile linguale. Unele papile au rol mecanic altele senzorial, datorat
prezentei mugurilor gustativi. Mucoasa prezinta un epiteliu stratificat pavimentos
kerantinizat sau nekeratinizat si o lamia propria bagat vascularizata si enervata care
contine glande salivare minore in zona posterioara. Nu exista o submucoasa
individualizata, fibrele conjunctive ale laminei propria se extind profund, intre
fasciculele musculare ale limbii.

Reprezentai grafic (cu indicaii) schema mugurelui dentar.

..........................................................................................................
.....................
41.
Explicai noiunea de diafragm epitelial. Care este rolul funcional al
diafragmului epitelial.
- Dupa formarea coroanei , ansa cervicala se transforma in teaca epiteliala, iar
portiunile indoite ale tecii epiteliale radiculare se numeste diafragm
epitelial...................rolul- formarea coroanei si a orificiului apexului radicular.
42.
Definii urmtoarele noiuni: nodul smalian, cordon smalian, nia
smaliana. Rolul lor funcional.
- Nodul smaltian este o arie de proliferare celulara cu baza in epiteliu intern al
organului smaltului.
- Cordonul smaltului - de nod pleaca uneori un cordon celular orient catre
epiteliul extern al organului smalt care da senzatia ca divide organul smaltului i
2 compartimente. O ipoteza acceptata sustine faptul ca nodul si cordonul
smaltului ar interveni in stabilirea pozitiei initiale a primului cuspid al coroanei.
- Nisa smaltului este probabil o structura artefact care apare pe unele sectiuni
histologice. Nu are functie.
43.
Enumerai etapele i stadiile de dezvoltare a dintelui. Explicai
procesul de inducie reciproc, care dirijeaz (coordoneaz) dezvoltarea
dintelui.
- Stadiile de dezvoltare a dintilor. I etapa initierea, efectul caracteristic este
stadiul de mugure; II etapa proliferarea-stadiul de capison; III etapa- histo si
morfodiferent-stadiul de clopot; IV etapa opozitia finalizarea stadiului de
clopot si formarea coroanei.
- Inductia reciproca consta in faptul ca amieloblastele induc diferentierea
odontoblastelor care prin depunerea primului strat de dentina vor induce la
rindul lor depunerea smaltului.
44.
Specificai: trasaturile morfologice, localizarea, semnificaia
dentinei teriare.
- Dentina teritara sub aspect morfologic poate prezenta tubulii dentinali
aproximativ regulati, in continuiitate relativa cu cei din dentina secundara,
tubulii dentinari diminuati numeric complet dezorganizati si dezordonati,
orientati la intimplare sau uneori tubulii dentinali pot lipsi complet. Dentina
tertiara se depune numai in teritoriile afectate fiind produsa de celulele din
zonele care au fost afectate direct.In dentina tertiara exista o noua matrice

tubulara, depusa de noi odontoblaste care liniaza suprafetele dezvoltate dupa

lezarea si moartea odontoblastelor initiale. Protejeaza contra proceselor
carioase, proceduri restaurative, eroziune a diversilor stimuli externi sau
iritativi.
45.
Reprezentai grafic ameloblastul cu marginea ncreit i
ameloblastul cu marginea neteda. Pentru fiecare tip subscrieti rolul n
procesul de amelogenez.
..............................................................................................................
.......................
Rolul: celor cu margine incretita este de a introduce materialul anorganic, iar a
celor cu margine neteda de a extrage materialul organic si apa.
46.
Epiteliul redus al organului smalian: componentele structurale,
importana funcional.
- Epiteliul redus al organului smalian - Reprezinta mai multe rinduri, de celule
cubice, uniforme, formate din ameloblaste si epiteliu stratificat, acest epiteliu
acopera smaltul dur, avand functiile de:
-morfogenetica - intervine in modelarea coroanei;
-inductiva - initiaza dentinogeneza,determina forma ,dimensiunile, si numarul de
radacini;
-formativa - intirvine in depunerea smaltului;
-protectiva - izoleaza smaltul de componentele tesutului conjunctiv din sacul
dentar si permite eruptia fara a expune tesutul conjuctiv.
47.
Enumerai tipurile de dentina n funcie de mineralizare.
- Tipurile de dentina in functie de mineralizare: -predentina; -dentina globulara;
-dentina interglobulara; -stratul granular Tomes.
48.
Descriei analiza comparativ dintre denticulii reali i cei fali.
- Denticuli reali- au o structura interna de tubuli dentinali si sunt inconjurati de
celule asemanatoare osteoblastelor.
- Denticuli falsi-sunt compusi din structuri concentrice de matrice dentinara
mineralizata, formate de obicei prin depunerea in jurul unor fibre de colagen, a
unor trombi de singe sau a unor celule in curs de degradare, nu contin tubuli
dentinari, pe suprafata lor pot fi atasate celule aplatizate sau fuziforme.Aparitia
unor denticuli falsi, in model concentric sau linear, se poate datora unor arii
neregulate de calcificare, distrofica, localizate in pulpa centrala.
49.
Enumerai factorii condiionali implicai n procesul de erupie a
dinilor.
- Formarea radacinilor: modificari in vascularizatie, remodelare osoasa,
organizarea ligamentului paradontal.
50.
Componena organic i anorganic a smalului; raportul lor
procentual.
- Componenta anorganica reprezinta 96-98%(cristale de hidroxiapatita calcica)
- Componenta organica-2-4%(proteine specifice smaltului,cristale de
hidroxiapatita).