Sunteți pe pagina 1din 27

Autor : D.I.

Croitoru

1.Mezoteliu (Epiteliu simplu pavimentos)

Localizare : Acopera tunicile seroase (pleura, pericardul, peritoneul)


Componente:
-mezoteliocite
sunt pavimentoase, forma poligonala, margini neregulate, au 2-3 nuclee de obicei
-nuclee
Origine: Mezodermul lateral (foitele de splancnotom)
Colorație: Impregnare cu argint, coloratie – hematoxilin-eozina
2.Trecerea din esofag in stomac

Localizare: Esofag – Stomac (Linea Zetta)


Componente:
esofag – epiteliu stratificat pavimentos necornificat : membrana bazala, stratul bazal, intermediar,
spinos, superficial
stomac – epiteliu simplu prismatic glandular : membrane bazala, epiteliocite prismatice

Esofag:
stratul bazal se constituie din epiteliocitele prismatice situate pe mebrana bazala.
stratul intermediar spinos- epiteliocitele se caracterizeaza prin prezenta in citoplasma a tonofibrilelor.
stratul superficial se constituie din cellule pavimentoase, care ajunse la finalul ciclului vital, pier si se
desprind

Stomac:

epiteliul poseda capacitate de secretie, eliminind mucusul, care protejeaza peretele organului de
actiunile fizice ale bolului alimentar, el asigura absorbtia in singe a apei si a unor saruri.

Origine: ectoderm (esofag), entoderm(stomac)

Colorație: hematoxilin-eozina
3.Traheea (Epiteliu simplu anizomorf ciliat)

Componente:
Membrana bazala, epiteliocitul bazal, epiteliocitul intercalar, epiteliocitul ciliat, exocrinocitul calciform, cilii.

Epiteliocitul intercalar- cellule-stem, care inmultindu-se dau nastere noilor generatii, ce se transforma in
ciliate si calciforme.
Epiteliocitul ciliat- tapeteaza cavitatea organului,
Epiteliocitul bazal- elaboreaza in singe substante biologic active- hormone, participa la reglarea locala a
functiei aparatului respirator.

Origine: Ectoderm
Colorație: hematoxilina-eozina
4.Pielea degetului (Epiteliu stratificat pavimentos keratinizat/cornificat)

Componente: membrane bazala, stratul bazal, spinos, granular, lucid, cornos.

Stratul bazal- epiteliocite de forma prismatica, citoplasma lor sintetizeaza protein specific, care ulterior vor
intra in component tonofilamentelor(keratina), aici se localizeaza si cellule-stem cu capacitatea de a se inmulti.
Stratul spinos- e constituit din cellule poligonale unite intre ele prin intermediul numerosilor desmozomi. In
citoplasma celulelor stratului spinos tonofilamentele se unesc in fascicule- tonofibrile.
Stratul granular- se alcaatuit din cellule aplatisate(2-4 randuri), citoplasma carora contine tonofibrile si granule
de keratohialina- este o proteina fibrilara se transforma in eleidina si apoi in keratina.
Stratul lucid- se constitutie din cellule plate, datorita eleidinei,citoplasma lor reflecta lumina. Eleidina=
keratohialina+ tonofibrile.
Stratul cornos- este bine pronuntat numai in epidermul de pe pielea degetelor, palmelor si a talpilor. Se
caracterizeaza printr-o elasticitate deosebita, este un bun termoizolator, ceea ce joaca un rol important in
protejarea pielii de actiunile mecanice si in procesul de termoreglare a intregului organism.
Origine: Ectoderm
Coloratie: Van Gieson
5.Uterul de pisica (Glanda tubulara simpla neramificata)

Straturi: bazal, intermediar si superficial


Dimensiunile celulelor cresc de la stratul bazal la cel superficial, în relaxare cele a stratului superficial sunt cele
mai voluminoase.
Celulele superficiale devin pavimentoase la extindere, la relaxare – grosimea creste
Celulele formeaza zonule de ocludenta stranse si numeroase.
Origine: Ectoderm
Coloratie: hematoxilina-eozina
6.Mezenchimul embrionului de gaina (transversal)

Origine: Mezenchim Coloratie: hematoxilina


Componente: Celule mezenchimale, substanta intercelulara
Schema hematopoiezei:
7.Frotiu de sange uman

Componente: eritrocit, neutrofil nesegmentat, neutrofil segmentat, granulocit euzinofil, limfocit,


monocit, trombocit.
Eritrocitele colorate de eozina in roz – au forma unui disc biconcav, partea centrala e mai subtire, nu
se coloreaza atit de intensiv.
Neutrofilele segmentate- citoplasma lor este stravezie, de culoare roza si contine o granulatie abia
deslusita.
Granulocitele eozinofile – au citoplasma oxifila pronuntata, in care sunt incluse granule mari cu
dimensiuni egale de culoare rosie. Nucleul lor e constituit din 2 segmente, dar pot fi si 3.
Bazofilele – Se intilnesc rareori, au nucleu palid, care nu e segmentat definitiv. Citoplasma lor
contine granule mari , violete. Au dimensiuni de 8-10 microni.
Limfocitele – au dimensiuni cuprinse intre 7-15 microni. Nucleul este sferic, situat central, are un
aspect intens cromatic. Cromatina este bine condensata, de aceea pe preparate nucleul are o
culoare violet-inchisa. Limfocitele mici, medii si mari se deosebesc prin dimensiuni. Citoplasma putin
abundenta, are un aspect palid bazofil, in ea se pot evidentia granulatii fine, azurofile.
Monocitele – prezinta cele mai mari dimensiuni 15-25microni , acestea mai frecvent pot fi
vizualizate la periferia preparatului. Aceste celule mari poseda citoplasma bogata in care este inclus
nucleul pisiform slab colorat. Forma este ovoida, dar poate fi si rotunda, este mai palid colorat decit
la limfocit, cromatina fiind dispusa in blocuri fine. Citoplasma mai abundenta decit a limfocitului, si
are culoare albastra-cenusie. Contine granulatii fine, greu vizibile.
Trombocitele – au dimensiuni mici, dispuse in grupuri, culoare slab violeta. Pe frotiu sunt raspindite
in grupuri, printre celelalte elemente figurate. Au dimensiuni 2-4 microni, forma ovoida, cu margine
rotungite, in structura lor se distinge o zona centrala, cromomerul colorat violet si o zona periferica
– hialomerul de aspect azurofil.
Reticulocite – numit si eritrocit imatur 7-10microni, lipsa nucleului.
Origine: Mezenchim

Coloratie: Romanovski-Gimza
8.Tesut conjunctiv fibros lax neordonat

Componente: fascicule colagene, fibrele elastice, fibroblastele, macrofagele, limfocitele, granulocitele,


mastocitele, adipocite
Fibroblastul
Cea mai frecventă. În toate ţesuturile conjunctive. Origine: celule mezenchimale şi fibroblaste
preexistente. Formă: alungită sau stelată. Nucleu: eucromatic, 1-2 nucleoli Citoplasmă: slab bazofilă
cu multe organite, precursori ai colagenului .Prelungiri: groase, puţin ramificate. Receptori
membranari: insulină, factori de creştere, lipoproteine .
Macrofagul
Celulă cu funcţie fagocitară. Origine: monocite sanguine, circulă 60-72 ore în sînge, trec în ţesutul
conjunctiv şi se diferenţiază în macrofage. Durată de viaţă: căteva luni. Autoreplicare locală. Localizare:
stroma organelor parenchimatoase. Pot forma celule gigante multinucleate (20-100 nuclei)
Mastocitul
Localizare: perivascular, ţesutul conjunctiv dintre fibrele musculare; rar intraepitelial, excepţional în
ţesutul nervos. Număr foarte mare de mastocite: ţesutul conjunctiv al tubului digestiv, sistemul
respirator, sistemul uro-genital, piele. Populaţie celulară heterogenă funcţional. Origine dublă:
mezenchimală şi medulară. Mezenchimale – interleukin 3 independente (mastocite asociate
mucoaselor). Medulare – interleukin 3 dependente (mastocite asociate ţesutului conjunctiv)
dimensiuni: 5 - 25μ; formă: rotundă sau ovalară; nucleu: central, heterocromatic citoplasma:
numeroase granulaţii specifice, rotunde, egale, cu dublă membrană membrana: prelungiri scurte,
groase şi neramificate, conţine receptori pentru IgE
Adipocitul
Celulă care stochează lipide Localizare: Ţesutul adipos Ţesut conjunctiv lax Membrane seroase Tipuri
de adipocite: Alb-galben sau unilocular Brun sau multilocular
Fibre de collagen
Cele mai numeroase. Groase, lungi, sinuoase. Polifibrilare. Neramificate, neanastomozate. Formează
fascicule. Durată de viaţă dependentă de tipul ţesutului (5 şi 300 de zile). Degradate de colagenază
Fibrele elastice
Localizare: ţesuturi cu capacitate de distensie reversibilă. Funcţii: adaptare mecanică şi menţinerea
homeostaziei. Constituent de bază: elastina (scleroproteină care are mai puţină hidroxiprolină şi mai
multă valină decît colagenul). Monofibrilare, ramificate şi anastomozate: reţele. Aceeaşi grosime de-
a lungul fibrei, variabilă de la o fibră la alta Numeroase: vase sanguine, plămîn, ligamentele coloanei
vertebrale, derm. Fibrele imature – elauninice şi oxitalanice
Fibrocitul
Mai mic decît fibroblastul .Alungit, fuziform. Nucleu heterocromatic. Citoplasmă acidofilă cu puţine
organite. Prelungiri rare şi scurte. Mai puţin sau deloc activ în sinteză. Poate redeveni fibroblast
Țesuturi conjunctive scheletice

Țesutul cartilaginos hialin

*Este cel mai răspândit dintre epiteliile cartilaginoase din organism

Localizare: - Cartilagiile costale

- Septul nasal

- Cartilagiile laringelui

- Trachea

- Bronhiile mari

- Scheletul fătului

Specific:

Condrocitele sunt situatie în lacune solitar sau formează grupuri în matricea intercelulară. Sunt
celule mari rotunde/ovoide

Nucleul situat excentric, eucromatic, nucleol

Citoplasma bogată în REr și AG, mitocondrii, incluziuni de lipide și glicogen.

În cartilajul în creștere condroblastele sunt localizare la periferie, în pericondru – sunt celule


mai mici ca condrocitele, ovoide sau alungite.

Condroblastele au citoplasma bazofilă.


Matricea intercelulară conține fibre de colagen de tip II consolidată cu proteo-GAG care la
rândul lor leagă o cantitate considerabilă de apă(65-85% din masa matricei)

Matricea teritorială este bogată în GAG sulfatați, care se colorează bazofil

Matricea interteritorială se colorează slab bazofil sau oxifil.

Suprafața cartilajului este acoperită de 2 straturi:

-intern

-condrogen/extern

Țesut cartilaginos elastic

Localizare: -cartilajul pavilionului urechii

-ductul auditiv extern

-trompa lui Eustachio

-epiglota

-cartilajul cuneiform si corniculat a laringelui

-bronhiile medii

Origine: Mezenchim
Coloratie: hematoxilina ferica
9.Tesut conjunctiv fibros dens neordonat

Componente: fascicule colagene, nucleele celulelor tesututlui conjunctiv, adipocite


Adipocitul
Celulă care stochează lipide Localizare: Ţesutul adipos Ţesut conjunctiv lax Membrane seroase Tipuri
de adipocite: Alb-galben sau unilocular Brun sau multilocular

Fibre de collagen

Cele mai numeroase. Groase, lungi, sinuoase. Polifibrilare. Neramificate, neanastomozate. Formează
fascicule. Durată de viaţă dependentă de tipul ţesutului (5 şi 300 de zile). Degradate de colagenază

Origine: Mezenchim

Coloratie: Van Gieson


10.Tesut conjunctiv fibros dens ordonat (Tendon)

Componente: fibrele colagene, fascule colagene de ordinal 1 si 2, endotendiniu si tendocite.

Fibre de collagen

Cele mai numeroase. Groase, lungi, sinuoase. Polifibrilare. Neramificate, neanastomozate. Formează
fascicule. Durată de viaţă dependentă de tipul ţesutului (5 şi 300 de zile). Degradate de colagenază

Origine : Mezenchim

Coloratie: hematoxilina-eozina
11.Nodul limfatic la pisica

Componente: fibre reticulare, cellule reticulare, limfocite


Fibrele de reticulină
Sinteza precursorilor: fibroblast, celula reticulară, celula Schwann, celula musculară netedă. Subţiri,
ramificate, monofibrilare, anastomozate, formează reţele de susţinere; nu formează fascicule.
Identificate cu tipul III de colagen. Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei. Identificare: impregnare
argentică, PAS pozitive .Localizare: stroma glandelor exocrine şi endocrine, organe limfopoetice,
plămîn, peretele vaselor sanguine, lamina propria a mucoaselor, rinichi. Facilitează schimburile
bidirecţionale rapide de substanţe

Origine: Mezenchim

Coloratie: hematoxilina-eozina
12.Cartilaj hialin

In organism se intilneste la unirea coastelor cu sternul, in laringe, in majoritatea cazurilor este acoperit de
pericondru
Componente: Pericordul, controblastul, condrocitul tinar, grupul izogen de condrocite, matricea teritoriala a
celulelor, matricea interteritoriala.
Controblastul- reprezinta cellule tinere de o forma plata, care au capacitatea de proliferare si de sinteza a
substantei intercelulare a certilajului. Este bine dezvoltat REG, REA si AG. In procesul de dezvoltare se
transforma in condrocite.
Condrocitul reprezinta principalul tip de cellule ale tesutului cartilaginous, ele au forma rotunda, ovala sau
poligonala, sunt situate in cavitati special in subst. intercelulara izolat sau in grupuri.
Grupul izogen de condrocite grupuri de cellule situate intr’o cavitate comuna, se deosebesc 3 tipuri de cellule.
1. Se caracterizeaza prin raportul nucleoplasmatic marit, dezvoltarea elementelor vacuolare ale complexului
lamellar, in citoplasma sunt prezente mitocondriile si ribozomii liberi. 2. Se caracterizeaza prin scaderea
raportului nucleo-citoplasmatic, micsorarea sintezei de AND, dezvoltarea intense a REG. 3. Difera prin cel mai
mic raport nucleo-citoplasmatic si REG bine dezvoltat.
Pericondru- capsula care acopera la exterior cartilajul in dezvoltare si este constituit din stratul extern fibros
si intern condrogen.

Origine: Mezenchim
Coloratie: hematoxilina-eozina
13.Cartilaj elastic

Componente: Pericordul, controblastul, condrocitul tinar, grupul izogen de condrocite, fibre elastice.
Una din particularitatile principale ale cartilajului elastic este prezenta in substanta intercelulara atit a fibrelor
de collagen cit si a fibrelor elastice, nu are loc calcifierea.
Fibrele elastice strabat substanta intercelulara in toate directiile.
Controblastul- reprezinta cellule tinere de o forma plata, care au capacitatea de proliferare si de sinteza a
substantei intercelulare a certilajului. Este bine dezvoltat REG, REA si AG. In procesul de dezvoltare se
transforma in condrocite.
Condrocitul reprezinta principalul tip de cellule ale tesutului cartilaginous, ele au forma rotunda, ovala sau
poligonala, sunt situate in cavitati special in subst. intercelulara izolat sau in grupuri.
Grupul izogen de condrocite grupuri de cellule situate intr’o cavitate comuna, se deosebesc 3 tipuri de cellule.
1. Se caracterizeaza prin raportul nucleoplasmatic marit, dezvoltarea elementelor vacuolare ale complexului
lamellar, in citoplasma sunt prezente mitocondriile si ribozomii liberi. 2. Se caracterizeaza prin scaderea
raportului nucleo-citoplasmatic, micsorarea sintezei de AND, dezvoltarea intense a REG. 3. Difera prin cel mai
mic raport nucleo-citoplasmatic si REG bine dezvoltat.
Pericondru- capsula care acopera la exterior cartilajul in dezvoltare si este constituit din stratul extern fibros
si intern condrogen.
Origine: Mezenchim
Coloratie: orecina
14.Osteogeneza directa

Componente: tesut osos reticulofibros, osteoblast, osteocit, osteoclast, mezenchim.


Are loc in 4 stadii:
 Formarea insulei scheletogene- are loc diviziunea focara a celulelor mezenchimale si
vascularizarea insulei scheletogene.
 Diferentierea celulelor din insule- se formeaza substanta intercelulara oxifila cu fibre de
collagen.
 Calcificarea substantei intercelulare- osteoblastele elimina fermentul fosfataza alcalina.
 Formarea tesutlui osos lamellar.
 Osteocitele- cellule osoase, care au pierdut capacitatea de diviziune, sunt cellule cu prelungiri, au un
nucleu compact, relative mare si o citoplasma slab bazofila. Nu s’a indentificat prezenta centriolilor.
 Osteoblast- cellule tinere, care creeaza tesutul osos, sunt de forma variata: cubica, piramidala. Nucleul
are o forma rotunda sau ovala, este situate excentric, contine unul sau mai multi nucleoli. Este present
REG, mitocondrii AG.
 Osteoclastele- sunt cellule de natura hematogena capabile sa distruga cartilajul calcificat si osul,
citoplasma este slab bazofila, uneori oxifila. Este bogat in lizozomi si mitocondri. REG este slab
dezvoltat.
 Tesut osos reticulofibros- se observa cavitati osoase sau lacune, de o forma oval-alungita, cu canalicule
lungi anastomozate.
Coloratie: hematoxilin-eozina
15.Osteogeneza indirect

Componente: periostul, inel osos pericondral, os endocondral: cartilaj calcificat, osteoblast, osteocit. Maduva
osoasa, zona de resorbtie, hipertrofa a cartilajului, proliferative, de cartilaj nemodificat.
Periostul- asigura nutritia si regenerarea osului.
Osteocitele- cellule osoase, care au pierdut capacitatea de diviziune, sunt cellule cu prelungiri, au un nucleu
compact, relative mare si o citoplasma slab bazofila. Nu s’a indentificat prezenta centriolilor.
Osteoblast- cellule tinere, care creeaza tesutul osos, sunt de forma variata: cubica, piramidala. Nucleul are o
forma rotunda sau ovala, este situate excentric, contine unul sau mai multi nucleoli. Este present REG,
mitocondrii AG.
Origine: Mezenchim
Coloratie: hematoxilin-eozina
16.Os tubular (sectiune transversala)

Componente: Periostul, lamella circumferintiala externa, lamelele osteonului, canalul central al


osteonului, lamella intercalara, lamella circumferintiala interna, osteocit

Periostul- asigura nutritia si regenerarea osului.


Osteocitele- cellule osoase, care au pierdut capacitatea de diviziune, sunt cellule cu prelungiri, au un nucleu
compact, relative mare si o citoplasma slab bazofila. Nu s’a indentificat prezenta centriolilor.
Lamela circumferentiala externa nu formeaza in jurul diafizei osului inele complete, si sint acoperite la
suprafata de straturi de lamele
Lamela circumferentiala interna sunt bine dezvoltate numai acolo unde substanta compacta a osului este in
contact direct cu canalul medular.
Lamela osteonului si lamella intercalara- sunt situate in stratul mijlociu a lamelelor osoase. Osteoanele sunt
unitatea structural a substantei compacte a osului tubular.
Canalul central al osteonului- prin care vasele sangvine din periost trec in interiorul osului,
Coloratie: Șmorl
17.Tesut muscular striat scheletal

Sursa de dezvoltare a elementelor tesutului muscular striat scheletal sunt celulele miotomilor.
Componente: Fibrele musculare, plasmalema, sarcoplasma, nucleele fibrei musculare, discul izotrop discul
anizotrop, fibrele musculare in sectiune transversal, miofibrilele.
Fibra musculara- este elemental principal si este formata din miosimplast si miosatelitocite.
Sarcoplasma- membrane ce inconjoara fibra
Nucleul- au o forma alungita
Plasmalema- membrane ce acopera miosimplastele.
Miofibrile- organite special, fiecare dintre ele fiind inconjurate de REA, printre ele se localizeaza numeroase
mitocondri mari de o forma alungita
Coloratie: hematoxilina ferica
Origine: miotomii somitelor
18.Tesut muscular cardiac (Miocard)

La obiectivul mic se gasesc fibrele musculare cardiace, in sectiune long si transversala.


La obiectivul mare se observa bine ca fibra musculara sectionata longitudinal este formata din celule
cardiomiocite in centrul carora este nucleul. La nivelul optic are forma unei linii fine care traverseaza fibra
(discul intercalar).
Miofibrilele fibrei musculare cardiace au striatie transversala si sunt constituite din discuri anizotrope si
izotrope. Fibrele musculare cardiace se unesc cu ajutorul anastamozelor. In sectiuni transversale se observa
bine ca miofibrilele in cardiomiocite sunt localizate la periferie, cele in sectiune transversala au forma de puncte
intunecate.
Prezinta o dubla striatie, similara cu cea a fibrei musculare striate scheletale, insa nucleul este unic, situat
central. Extremitatile acestor fibre sunt ramificate si legate in sens longitudinal prin discuri intercalare,
reprezentate de asocieri de jonctiuni intercelulare. Interstitiul conjunctivo-vascular dintre fibrele cardiace este
abundent.
Componente:1. Fibra musculara in sectiune longitudinala, Cardiomiocite, Nucleul, Discul izotrop, Discul
anizotrop, Discul intercalary, Anastamoze, Fibre musculare, Miofibrile.
Origine: Foitele laterale de splancnotom  Mioepicard
Coloratie: hematoxilina ferica
19.Tesut muscular neted

Componente: miocitul neted in sectiune transversal si longitudinala, citoplasma, nucleul, perimiziul.


Miocitul neted- o celula fusiforma cu lungimea de 20-500mcm si grosimea de 5-8 mcm, este inconjurat de
membrana bazala
Nucleul- este digitiform si este situate in partea central. Cind miocitul se contracta el se indoaie sau devine
spiralat.
Origine: Mezenchim
Coloratie: hematoxilina eozina
citoplasma formeaza caveole in care sunt depozitati ioni de Ca, nu re miofibrile constante datorita posibilitatii
lipsei filamentelor de miozina, nu se observa stratiile
Pot prolifera
20.Substanta trigroida din neuroni

Origine: Tubul neural


Coloratie: Nissl
Componente: neuronul multipolar, nucleul, pericarionl, nucleolul, dendritele, cornul de emergent,
substanta cromatofila

21.Fibre nervoase mielinice


Componente: Fibra nervoasa mielinica, cilindraxul, stratul mielinic, strangulatia nodulara a fibrei nervoase,
neurolema, incizura mielinica.
Fibra nervoasa mielinica- se afla atit in component SNC cit si in cel Periferic. Sunt cu mult mai groase decit cele
amielinice.
Cilindraxul- este format din neuroplasma- citoplasma celulei nervoase, care contine mitocondrii. Suprafata
cilindraxului este acoperit de o membrane- axolema- care asigura transmiterea impulsului nervos.
Stratul mielinic- stratul intern al fibrei ce este alcatuit din din lipide,
Neurolema- stratul extern, format din citoplasma si nuclei lemocitelor.
Stangulatia nodulara- locuri unde stratul mielinic lipseste
Incizura mielinica- linii clare ce se observa pe fibra mielinica.

Origine: Crestele ganglionare


Coloratie: acid osmic
22.Fibre nervoase amielinice

Componente: fibra nervoasa amielinica, nucleele neurolemocitelor(celulelor Schwann).


Fibra nervoasa amielinica- se afla in component sistemului vegetative, fiecare fibra nervoasa este acoperita de
o mebrana bazala.
Nucleele neurolemocitelor- tecile formate din celulele oligodendrogliei.
Origine: crestele ganglionare
Coloratie: hematoxilina-eozina
23.Maduva spinarii la caine

Componente: Fisura mediana ventral, Septul medial dorsal, Substanta cenusie, Cornul dorsal, Cornul
ventral,Cornul lateral, Nucleul thoracic, Nucleul propriu al cornului dorsal, Nucleile motorii ale cornului ventral,
Nucleul lateral, Canalul central,Substanta alba, Cordonul dorsal, Cordonul lateral,Corpusculii Nissl
Coloratie: impregnare cu argint
Origine: Tubul neural