CURS 2 SISTEMUL NERVOS Tesutul nervos este alcatuit din neuroni si celule gliale.

Celulele gliale sunt in numar de peste 10 ori mai mare decat cel al neuronilor, se afla printre acestia si indeplinesc mai multe roluri: de sustinere, fagocitoza, aparare si troficitate (hranire). Celulele gliale se pot divide, ocupand locul neuronilor distrusi. Ele secreta mielina, o substanta de culoare alba. I.NEURONUL Neuronul are rolul de a genera si conduce impulsurile nervoase. Corpul celular are forma stelata si prezinta mai multe prelungiri. I.1.Corpul celular are o membrana- neurilema si citoplasma neuroplasma. In citoplasma se afla organite celulare si nucleu, de obicei central, cu unul sau mai multi nucleoli. Unele organite celulare (mitocondrii, lizozomi) sunt prezente si in alte celule, dar sunt si organite specifice neuronului: neurofibrilele si corpusculii Nissl. Centrozomul lipseste din celula nervoasa , care nu se divide. I.1.1.Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt alcatuiti din aglomerari de reticul endoplasmic rugos. I.1.2.Neurofibrilele reprezinta o retea de fibre care traverseaza intreaga citoplasma, cu rol in transportul substantelor din celula si de sustinere. I.2.Prelungirile neuronale sunt :dendritele si axonul. I.2.1.Dendritele sunt prelungiri foarte ramificate, care capteaza influxul nervos de la receptori sau de la alti neuroni si il conduc spre centrul celular. I.2.2.Axonul este o prelungire unica, lunga, care se ramifica in portiunea terminala, ultimele ramificatii fiind butonate (butoni terminali). Axonii conduc impulsul nervos dinspre corpul neuronal spre butonii terminali. Butonii terminali contin mediatori chimici, substante prin care impulsul nervos este transmis altui neuron. Fibra axonului este acoperita de mai multe teci: -Teaca Schwann: este formata din celule gliale, care inconjura axonii. Celulele gliale secreta o substanta de culoare alba numite mielina, care formeaza: -Teaca de mielina: din loc in loc, aceasta teaca prezinta intreruperi numite strangulatii Ranvier. Mielina se comporta ca un izolator electric, motiv pentru care impulsurile nervoase sar de la o strangulatie Ranvier la alta. Majoritatea axonilor sunt mielinizati si conduc impulsul nervos mult mai repede decit cei nemielinizati.
1

-Teaca Henle: este o teaca continua, care insoteste ramificatiile axonice pana la terminarea lor. Este alcatuita din tesut conjunctiv si acopera teaca Schwann, cu rol de nutritie si protectie. I.3.Sinapsa reprezinta legatura dintre doi neuroni si se realizeaza intre butonii terminali ai primului neuron si dendritele celui de-al doilea. Intre aceste doua portiuni se formeaza un spatiu numit fanta sinaptica. Din butonii terminali sunt eliberati mediatorii chimici in fanta sinpatica, de unde ajung la dendrite, fenomen numit transmitere sinaptica. Astfel, un neuron preia informatia prin dendrite, o aduce la corpul neuronal si o transmite mai departe prin axon,altui neuron. In sistemul nervos se realizeaza o retea bogata de neuroni, legati intre ei prin sinapse.

I.4.Nervii Neuronii, in traseul lor, se grupeaza formind nervi. Fiecare nerv este protejat de o teaca de tesut conjunctiv. In functie de informatia pe care o transmit, nervii pot fi: senzitivi, motori, somatici sau vegetativi. Nervii senzitivi: transmit informatii de la receptori (aflati in piele sau alte organe) pana la centrii nervosi, unde informatiile sunt transformate in senzatii (senzatia de tact, vaz). Nervii motori: transmit informatiile de la centrii nervosi si pana la organele efectoare (muschi sau glande), unde informatiile sunt transformate in comenzi (ex:contractia musculara). Nervii somatici: sunt cei care fac legatura intre centrii nervosi si soma. Soma este reprezentata de piele si muschii scheletici. Nervii somatici pot fi senzitivi (duc informatii de la receptorii din piele la centrii nervosi) sau motori (duc informatii de la centrii nervosi la muschii scheletici). Nervii vegetativi: fac legatura intre organele interne (viscere) si centrii nervosi. Acestia pot fi senzitivi (duc informatii de la receptorii din viscere pina la centrii nervosi) sau motori (duc informatii de la centrii nervosi spre muschii viscerelor sau glande). I.5.Organizarea sistemului nervos Sistemul nervos este impartit in : -sistemul nervos periferic sau nervi periferici, care pot fi: -senzitivi -motori - somatici - vegetativi

si se intind de la periferie pana la centrii nervosi;

2

-sistemul nervos central (SNC) sau nevrax- alcatuit din centrii nervosi, adapostiti in : -maduva spinarii -trunchiul cerebral -diencefal -cerebel si -emisferele cerebrale. Segmentele sistemului nervos central sunt invelite de meninge, format din trei membrane: -piamater -arahnoida si -duramater. Intre arahnoida si piamater exista un spatiu in care se gaseste lichidul cefalorahidian (LCR) cu rol de protectie mecanica si troficitate.

II.MADUVA SPINARII Coloana vertebrala este formata din mai multe oase care se numesc vertebre si care prezinta un orificiu central gaura vertebrala. Prin suprapunerea vertebrelor se formeaza canalul vertebral, care adaposteste maduva spinarii. Maduva spinarii are forma unui cilindru. Maduva spinarii incepe la prima vertebra cervicala si se termina la nivelul vertebrei a doua lombare, de unde se continua cu o formatiune foarte subtire numita filum terminale. Nervii periferici intra in maduva spinarii prin gaurile intervertebrale si se numesc: cervicali, toracali, lombari, sacrali si coccigieni. Cei lombari si sacrali au un traseu descendent si formeaza, impreuna cu filum terminale, coada de cal. In sectiune transversala observam, in interior, substanta cenusie, in forma de fluture, cu doua coarne anterioare, doua coarne laterale si doua coarne posterioare. Inconjurind substanta cebusie , la exterior se afla substanta alba, organizata in doua cordoane anterioare, doua laterale si doua posterioare. Substanta cenusie este formata in mare parte din corpi neuronali, dar printre acestia se afla si prelungiri neuronale (axoni si dendrite). Substanta alba contine majoritar axoni mielinizati, dar printre acestia se gasesc si corpi neuronali, dendrite sau axoni fara mielina.
3

II.1.Substanta cenusie In coarnele anterioare se gasesc neuroni motori somatici. Au rolul de a controla activitatea musculaturii striate, determinand contractia acesteia. Coarnele laterale contin neuroni vegetativi , senzitivi si motori (aduc si duc informatii de la organele interne). In jumatatea anterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni visceromotori care realizeaza motilitatea (contractia) musculaturii netede viscerale. In jumatatea posterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni viscerosenzitivi, care primesc informatii de la organele interne( ex:durerea de stomac). In coarnele posterioare ale maduvei spinarii se gasesc neuroni somatici senzitivi, care aduc informatii de la organele receptoare (ex: de la piele). II.2.Substanta alba este alcatuita din prelungiri ale neuronilor din maduva spinarii sau din alte formatiuni nervoase si se grupeaza in tracturi si fascicule, care se impart in: -fascicule ascendente (senzitive) care aduc informatii de la periferie (organele receptoare) pana la centrii nervosi; -fascicule descendente (motorii) care duc informatii (comenzi) de la centrii nervosi pana la periferie (organele efectoare). II.3.Nervii spinali Maduva este conectata cu organele receptoare si efectoare prin cele 31 de perechi de nervi spinali: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrati si 1 coccigian. Nervii spinali sunt alcatuiti din fibre motorii si senzitive, somatice si vegetative. Fiecare nerv este alcatuit din :radacini, trunchi si ramuri periferice.

II.3.1.Radacina posterioara este alcatuita din neuroni senzitivi, care isi grupeaza corpii neuronali aproape de maduva spinarii intr-un ganglion spinal. Acesti neuroni aduc informatii de la receptorii somatici si vegetativi, pana la maduva spinarii. Axonii intra in substanta cenusie, in coarnele posterioare ale maduvei (neuroni somatosenzitivi) sau in jumatatea posterioara a coarnelor laterale (neuroni viscerosenzitivi), unde fac sinapsa cu alt neuron. Unii axoni trec direct in substanta alba a maduvei si au traseu ascendent spre centrii superiori. II.3.2.Radacina anterioara a nervilor spinali este formata din axonii neuronilor somatomotori din coarnele anterioare si ai neuronilor visceromotori din coarnele laterale. Fibrele somatomotorii transmit informatii musculaturii striate, iar fibrele visceromotorii se distribuie musculturii netede a organelor interne si glandelor.
4

II.3.3.Trunchiul nervilor spinali rezulta din alaturarea celor doua radacini (anterioara si posterioara). II.3.4.Ramurile periferice ale nervului spinal rezulta in urma ramificarii trunchiului nervului spinal. Aceste ramuri se distribuie tuturor organelor si tesuturilor din organism, alcatuind plexuri nervoase: plexul cervical (nervii de la cap si gat), plexul brahial (de la membrul superior), plexul lombar (rinichi si alte organe interne). II.4.Functiile maduvei spinarii Maduva spinarii indeplineste doua functii importante: functia reflexa si functia de conducere. II.4.1.Functia reflexa Reflexul este procesul prin care organismul raspunde la un stimul. Nervii senzitivi conduc impulsul nervos declansat de stimul pana la centrul reflex, care se afla in substanta cenusie a maduvei spinarii si care primeste informatiile, le analizeaza, generand apoi raspunsul. Nervii motori conduc acest raspuns pana la efectori (muschi). Exemple: reflexul rotulian , ahilean. II.4.2.Functia de conducere Conducerea impulsurilor nervoase prin maduva se face pe cai lungi sau pe cai scurte. Caile scurte fac legatura intre diversele segmente ale maduvei spinarii, iar cele lungi fac legatura intre maduva si celelalte etaje ale sistemului nervos central: emisferele cerebrale, cerebelul. Atunci cand informatiile conduse sunt senzitive, caile lungi se numesc senzitive sau ascendente, iar cand informatiile sunt motorii, caile lungi poarta numele de motorii sau descendente. Sensibilitatea este de mai multe feluri: exteroceptiva (din exteriorul corpului termica, dureroasa, tactila-grosiera si tactila-fina), proprioceptiva (de la propriul corp de la muschi, oase si articulatii) si visceroceptica (de la organele interne). Sensibilitatea proprioceptiva poate fi constienta (ajunge la emisferele cerebrale) sau inconstienta (ajunge la cerebel). II.4.2.1.Caile lungi ascendente transmit informatii culese de la receptori pina la nivelul centrilor nervosi. Fiecare sensibilitate este condusa pe cai specifice, care au un anume traseu. Aceste cai sunt formate din doi sau trei neuroni care fac sinapsa intre ei, conducand informatia de la receptor pana la centrii nervosi superiori. Ex: - fascicule spinotalamice laterale pentru sensibilitatea exteroceptiva termica si dureroasa - fascicule spinotalamice anterioare pentru sensibilitatea exteroceptiva tactila grosiera
5

- fascicule spinobulbare pentru sensibilitatea tactila fina si proprioceptiva constienta - fascicule spinocerebeloase pentru sensibilitatea tactila inconstienta

II.4.2.2.Caile lungi descendente Miscarea voluntara este declansata din centrii motori aflati in emisferele cerebrale. Informatia nervoasa are traseu descendent prin trunchiul cerebral si ajunge la motoneuronii somatici medulari pe caile piramidale (cortico-spinale). Caile care pornesc din emisfera cerebrala stanga controleaza jumatatea dreapta a corpului, iar cele din emisfera dreapta controleaza jumatatea stanga a corpului. Acestea se vor incrucisa : -la nivelul maduvei spinarii, formand fasciculul piramidal direct, cu traseu prin cordoanele anterioare -la nivelul trunchiului cerebral, formand fasciculul piramidal incrucisat, cu traseu prin cordoanele laterale. Axonii din aceste fascicule, dupa ce au ajuns in portiunea corespunzatoare organelor efectoare, intra in coarnele anterioare ale maduvei si fac sinapsa cu motoneuronii medulari. Prin radacina anterioara a nervilor spinali axonii motoneuronilor se distribuie spre musculatura striata, declansand contractia comandata de emisfere. O parte din fibrele fasciculelor piramidale se opresc in trunchiul cerebral (fasciculul corticobulbar) la centrii motori ai nervilor cranieni, determinind contractia muschilor capului si gatului. Impulsurile conduse prin caile piramidale determina miscari voluntare, fine, precise, care tin de indeminare. Miscarile involuntare (stereotipurile) se refera la automatisme asociate cu mersul, vorbirea, scrisul, imbracarea, alimentarea, unele stari emotionale, tonus postural. Aceste miscari sunt comandate de diferiti centri din emisferele cerebrale, dar mai ales din trunchiul cerebral. Neuronii au traseu descendent prin maduva spinarii, formeaza fascicule extrapiramidale si fac sinapsa, ca si cei din caile piramidale, cu motoneuronii din coarnele anterioare ale maduvei.