Traumatismele

Abdominale

Clasificare
Contuzii abdominale

Plagi abdominale

1 - Contuziile abdominale
Definitie = sunt traumatisme abdominale cu sau fara interesare viscerala, care respecta

intergritatea tegumentelor.

Cauze = accidente de circulatie, de munca, sportive si din mediul rural.

Factori determinanti ai gravitatii =
topografia zonei de impact (contuziile mediane produc mai frecvent leziuni ale
viscerelor cavitare, iar cele laterale, leziuni de viscere parenchimatoase).
directia traumatismului - contuziile perpendiculare sunt mai grave
viteza traumatismului - viteza mare produce leziuni mai grave.

Factori favorizanti ai leziunilor =

factori anatomici - unghiurile colice si intestinul subtire sunt protejate de
rebordurile costale, respectiv micul bazin
factori fiziologici - starea de relaxare a peretelui abdominal favorizeaza leziunea
viscerala; - cu cat viscerele cavitare sunt mai pline, riscul de lezare este mai mare.
factori patologici - splenomegalia, ciroza, boala ulceroasa, aderentele (inflamatorii
sau postoperatorii) favorizeaza leziunile viscerale.

1 - Contuziile abdominale
1 - Leziunea parietala pura
Revarsatul sero-hematic Morell-Lavalle - apare in contuziile tangentiale ce decoleaza
tegumentul de pe planul aponevrotic. Local, tumora fluctuenta, sensibila la palpare, cu
tendinta la rezorbtie. Tratament = punctie evacuatorie urmata de pansament compresiv,
sau incizie si drenaj.

Rupturile musculare:
partiale (hematom local, denivelarea suprafetei musculare, contractura limitata) Se
trateaza cu repaus si pansament compresiv.
totale (intreruperea completa a muschiului, cu hematom) Tratament - evacuarea
hematomului, hemostaza si miorafie.

Ruptura aterei epigastrice - duce la hematom pe fata prufunda a peretelui abdominal,

cu contractura si ileus paralitic. Tratament - ligatura capetelor arterei.

Hernia traumatica - ruptura aponevroza, cu prolabarea continutului abdominal sub

piele.

1 - Contuziile abdominale
2 - Leziunile viscerelor cavitare

Realizeaza tabloul clinic al PERITONITEI, caracterizat prin:

durere abdominala (localizata apoi generalizata)
contractura musculara (localizata apoi generalizata)
varsaturi: alimentare, bilioase, poracee, fecaloide
tahicardie si hiperleucocitoza

1 - Contuziile abdominale
3 - Leziunea viscerelor parenchimatoase
Realizeaza tabloul clinic al HEMORAGIEI INTERNE :
bonavul este palid, transpirat, cu puls filiform si tendinta la lipotimie
TA este normala, sau cu tendinta la scadere
agitatie psihomotorie, sete intensa
abdomenul este destins, cu tendinta la crestere si matitate decliva
tuseul rectal percepe o masa moale (cheaguri) - semnul lui Solovij
In caz de Hemoragie redusa dar persistenta, tabloul clinic se
instaleaza progresiv, permitand un bilant lezional si reechilibrarea
volemica a bolnavului.

1 - Contuziile abdominale
Diagnosticul se poate confirma prin 2 manopere clinice:

a) Punctia abdominala
Este un gest simplu si deosebit de util, care nu necesita dotare tehnica speciala.
contraindicata = la bolnavii cu tumori abdominale, meteorism si aderente postoperatorii

Tehnica = se face in zona de plina matitate, in cele 4

cadrane ale abdomenului, cu ac de punctie spinala.
Interpretare = punctie pozitiva daca se extrag cel
putin 0,5ml sange necoagulabil. Punctia negativa nu
exclude diagnosticul de hemoperitoneu.
Punctia sensibilizata - se introduce cu seringa ser
fiziologic, care se amesteca cu sangele si se extrage
lichid rozat, necoagulabil.

1 - Contuziile abdominale
b) Punctia-lavaj peritoneala
se practica la unirea 1/3 superioare cu 2/3 inferioare ale liniei ombilico-pubiene
incizie mica la piele. Se introduce printr-un trocar, un tub de politen spre pelvis.
se aspira continutul peritoneal
Punctie pozitiva = obtinerea de produse patologice (sange, bila) => implica interventia
chirurgicala exploratorie.
daca nu se aspira nimic, se introduce 1000ml ser fiziologic si se pune bolnavul in
decubit lateral drept si apoi stang pentru ca produsele patologice sa se amestece cu serul
fiziologic. Se extrage lichidul prin sifonaj si se fac analize calitative si cantitative. =>
Punctia pozitiva daca :
apare sange macroscopic (sau bila, materii fecale)
numarul de hematii este >100000/mm3

1 - Contuziile abdominale
b) Punctia-lavaj peritoneala

2 - Plagile abdominale
Clasificare = penetrante & nepenetrante
Etiopatogenie
Etiopatogenie - cel mai frecvent se produc prin arme albe sau arme de
foc, in mediul industrial prin obiecte ascutite, iar in cel agricol prin
impunsatura de corn de animale.

Armele albe - provoaca leziuni cu margini regulate, cu un traiect

in general rectiliniu.

Armele de foc - prin unda de soc pe care o produce proiectilul

determina distructii importante la nivelul viscerelor, putand
antrena si fragmente de material textil, care polueaza suplimentar
plaga.

2 - Plagile abdominale
Inspectie:

Semne clinice

orificiul de intrare (la plagile unipolare) + orificiul de iesire (la plagile

bipolare)
scurgerea de produse patologice (sange, bila, materii fecale, gaze) prin
plaga, este semn cert de penetratie.
evisceratia traumatica - semn cert de penetratie

Palpare: apararea musculara localizata sau generalizata

Percutie: matitate decliva
Auscultatie: absenta zgomotelor hidro-aerice.

Leziunile stomacului
Anamneza:
mai frecvent in plagile abdominale si toracoabdominale (plaga poate interesa orice segment al
stomacului, una sau ambele fete)
rar in contuzii abdominale pe stomac plin, cand
apare explozia gastrica

Simptomatologia - este cea a ulcerului perforat, cu

sau fara pneumoperitoneu. La aspiratie gastrica se obtine
sange.

Leziunile intestinului subtire

Frecventa - sunt cele mai frecvente dintre organele cavitare, producanduse atat in contruzii (strivire intre agentul vulnerant si coloana vertebrala)
cat si in plagi.
Cele mai expuse sunt ileonul terminal si unghiul duodeno-jejunal, datorita
fixitatii lor.

Clinic - starea generala este relativ buna, pulsul este tahicardic.

bolnavul prezinta dureri periombilicale.

obiectiv, contractura musculara periombilicala progresiva, cu

aparitia semnului Blumberg.
existenta pneumoperitoneului, impune interventia chirurgicala.

Leziunile colonului
Anamneza localizarea impactului: unghiurile colice sunt protejate
de rebordurile costale, in timp ce cecul, sigma si colonul transvers sunt
mai expuse.

Etiologie - contuzii si plagi abdominale, traumatisme iatrogene

(colonofibroscopie, extirparea endoscopica de polipi), corpi straini

ingerati (os de peste, gaina, etc)

Simptomatologia:
este initial superpozabila cu cea a leziunilor intestinului subtire
rapid, se instaleaza o peritonita grava, fecaloida, cu evolutie
rapida
radiologic se evidentiaza pneumoperitoneul

Leziunile pancreasului
Clinic - dupa o perioada de soc traumatic, urmeaza o
falsa acalmie si apoi tabloul clinic al pancreatitei acute,
sau o fistula pancreatica externa.
Tabloul pancreatitei poate fi mascat de cel de hemoragie
sau peritonita (date de leziunea altor organe.

Traumatismele hepatice
Tipuri de leziuni
1 - Leziuni prin contuzie
Hematoame subcapsulare - evolueaza spre rezorbtie spontana. Cele voluminoase, se
pot rupe secundar (=> hemoperitoneu in 2 timpi)

Plagi contuze superficiale -cu interesarea capsulei (liniare, punctiforme, stelate)

Plagi contuze profunde - anfractuoase, realizeaza dilacerari, chiar adevarate explozii
ale parenchimului cu detasari de fragmente ce se vor necroza ulterior.
Nu intotdeauna leziunile de la suprafata sunt in concordanta cu distrugerile din
profunzime.
rupturile pot interesa vasele si canalele biliare, ducand la scurgerea de bila in
peritoneu, sau la formarea unei fistule vasculo-biliare (hemobilia)
rupturile vaselor mari hepatice (suprahepatice, cava, porta) sunt mortale.

Traumatismele hepatice
2 - Plagile hepatice
prin arme albe - sunt liniare, simple, gravitatea fiind data de profunzimea lor si de
leziunile vasculo-biliare pe care le produc.

prin arme de foc - sunt mult mai grave, producand dilacerari grave in parenchim.

Simptomatologia
este stearsa in cazul hematoamelor subcapsulare
este cea a hemoragiei intraperitoneale, durerea maxima fiind
in hipocondrul drept, cu iradiere in umarul drept.
la examenul obiectiv, se pot evidentia escoriatii, plagi ale
hipocondrului drept, care este hipomobil, impastat, dureros.
tuseul rectal - poate evidentia semnul lui Solovij (bombeaza,
plin cu cheaguri)

Traumatismele hepatice
Hemobilia posttraumatica
= intr-un hematom hepatic central, se produce o fistula vasculo-biliara.
Clinic = triada lui Owen:
durere (colica biliara) insotita de:
icter mecanic. Ambele simptome cedeaza cand apare:
hemoragie digestiva superioara (hematemeza , dar mai ales melena)

Traumatismele splinei
Tipuri de leziuni
Rupturile splinei
Hematomul subcapsular (intraparenchimatos) - poate evolua spre
ruperea capsulei cu hemoperitoneu in 2 timpi, spre supuratie, fibroza
splenica, sau constituirea unui pseudochist splenic.

Hematomul perisplenic (hematocelul perisplenic Morestin)

Evolueaza spre rupere in marea cavitate peritoneala (7-30zile) sau spre
abces subfrenic stang.

Hemoperitoneul - este forma cea mai frecventa prin care se

manifesta ruprurile de splina.

Traumatismele splinei
Clinic
Inundatia peritoneala hemoragica - constituie in majoritatea cazurilor forma clinica
de manifestare a rupturilor de splina.
tabloul este dominat de semnele socului hemoragic
se adauga semnelor de hemoperitoneu:
iradierea durerii in umarul stang (semnul lui Kehr)
matitate deplasabila in flancul stang (semnul lui Ballance)
impastarea lojei splenice si bombarea fundului de sac Douglas.

Hematomul perisplenic - durerea si starea de soc cedeaza repede. Urmeaza zile de

acalmie, in care poate persista jena in hipocondrul stang. Apare apoi tabloul hemoragiei
intraperitoneale.

Hematomul intraparenchimatos - durere moderata cu impastarea hipocondrului

stang. Daca evolueaza spre supuratie, apar semnele abcesului subfrenic.