TRAUMATISMELE

ABDOMINALE
la copii

Elaborat de:Pata Maria

 Traumatismele organelor cavitare
abdominale reprezintă o cauză importantă
de morbiditate la copil, după
traumatismele cranio-cerebrale,
vertebromedulare şi toracice, principalul
mecanism de producere fiind accidentele
rutiere, urmat de căderile accidentale cu
impact pe abdomen, accidentele sportive,
agresiunile fizice şi exploziile.
 Viscerele abdominale la copil sunt mai
predispuse la leziuni traumatice în
comparaţie cu adulţii din cauza
musculaturii abdominale slab reprezentate,
cuştii toracice elastice şi orizontalizării
diafragmului.
 TRAUMATISME ABDOMINALE
DEFINITIE SI CLASIFICARE I
Toate leziunile anatomoclinice – functionale, locale
sau sistemice produse de actiunea unui agent
traumatic asupra structurilor abdominale sau
structurilor de vecinatate, cu rasunet abdominal

 CLASIFICARE
1. Traumatisme inchise (contuzii abdominale)
2. Traumatisme deschise (plagi abdominale)

CONTUZIILE ABDOMINALE pot interesa:

- numai peretele abdominal
- peretele si viscerele abdominale (contuzii parieto-
viscerale)
- numai viscerele abdominale; peretele prezinta
leziuni minime
 TRAUMATISME ABDOMINALE
DEFINITIE SI CLASIFICARE II

PLAGILE ABDOMINALE pot fi:

- penetrante – cu sau fara

leziuni viscerale

- nepenetrante – dupa cum

intereseaza peritoneul
 TRAUMATISME ABDOMINALE
CARACTERISTICILE FACTORILOR ETIOLOGICI I

1. LOCALIZARE IN FUNCTIE DE ARIILE DE IMPACT:

- regiunea ombilicala- intervin rupturi de anse intestinale

- nedescoperite produc peritonite si exitus
prin stare septica

- hipocondrul stang - intervin leziuni de splina

- nedescoperite produc hemoragie interna si
exitus prin soc hipovolemic

- hipocondru drept - intervin rupturi hepatice

- nedescoperite produc hemoperitoneu
si/sau coleperitoneu
 TRAUMATISME ABDOMINALE
CARACTERISTICILE FACTORILOR ETIOLOGICI II

2. DIRECTIA DE ACTIUNE A AGENTULUI TRAUMATIC:

- Oblica - are loc un transfer partial de energie cinetica spre

abdomen, deci leziunile sunt putin severe
- Tangenta - are loc o dislocare a planurilor anatomice ale
peretelui abdominal, cu aparitia colectiei Morell –
Lavalle
- Perpendicular – leziunile sunt severe

3. ENERGIA AGENTULUI TRAUMATIC:

- Puternica
- Moderata
 TRAUMATISME ABDOMINALE
FACTORI PROTECTORI

1. FACTORI ANATOMICI
 Muschii - daca contractia reflexa de aparare intervine, energia
agentului traumatic va fi imprastiata in tot abdomenul
- daca muschii sunt relaxati apar leziuni importante,
viscerale si parietale

 Oasele - toracele si pelvisul protejeaza organele abdominale

care au proiectia in zona lor

2. GRADUL DE UMPLERE/GOLIRE AL ORGANELOR ABDOMINALE

CAVITARE - stomac, vezica biliara, intestine
TRAUMATISME ABDOMINALE
MECANISMUL DE ACTIUNE AL AGENTILOR TRAUMATICI I

 ASUPRA ORGANELOR CAVITARE

- contuzie pe coloana vertebrala a duodenului (a doua portiune),
unghiul duodenojejunal sau prima ansa ileala
- explozie pentru stomac, anse intestinale si vezica biliara in
hidrops, vezica urinara
- smulgere a pedicului vasculo-nervos a unor organe cavitare
pline, datorate unei deceleratii bruste

 ASUPRA ORGANELOR PARENCHIMATOASE

- contuzie pentru splina
- explozie/ruptura pentru pancreas, ficat, vase sangvine ale
organelor parenchimatoase bine vascularizate
- smulgere de la pozitia lor prin tractiune intensa a mezourilor si
pediculilor datorate unei dilaceratii bruste
 TRAUMATISME ABDOMINALE
MECANISMUL DE ACTIUNE AL AGENTILOR TRAUMATICI II

 CONTRACTURA REFLEXA
ABDOMINALA SI DIAFRAGMATICA

- concomitenta in momentul traumei

poate determina impingerea unor
viscere spre sau pe coloana
vertebrala sau diafragm, rezultand
leziuni viscerale sau hernie
diafragmatica
TRAUMATISME ABDOMINALE
EVALUAREA PACIENTULUI TRAUMATIZAT IN URGENTA, LA LOCUL
ACCIDENTULUI

 Evaluarea functiilor vitale - respiratie

- puls, tensiune
 Evaluarea nivelului constientei - scor Glasgow
 Anamneza
 Examinarea clinica a pacientului - trebuie sa releve:
- prezenta/absenta socului
- caracterul leziunilor (parietale, viscerale; tipul viscerelor –
parenchimatoase sau cavitare)
- existenta leziunilor asociate
 Elemente de prim ajutor:
- linie venoasa pentru 1-2 vene
- oxigenoterapie
- hemostaza si compensarea socului hemodinamic si tulburarilor
hidroelectrolitice
- cateter urinar
TRAUMATISME ABDOMINALE
EVALUAREA LA SPITAL A PACIENTULUI I

 ANAMNEZA
- circumstantele accidentului si modul de actiune a agentului
traumatic
- Daca au existat pierderi de cunostinta
- Daca pacientul a vomitat
- Daca pacientul a urinat sau nu
- Timpul scurs pana cand a fost acordat primul ajutor
- Daca a existat durere sau nu, si in caz afirmativ caracterele
acesteia: localizare – intensitate – caracter (acuta, difuza) –
iradiere – durata – continua sau intermitenta
- Stari patologice preexistente traumei cu semnificatie in acest caz
 EXAMEN CLINIC GENERAL
- Se realizeaza cu pacientul in decubit dorsal
- Se observa daca exista - pozitie antalgica
- deformari ale membrelor, coloanei vertebrale,
toracelui, pelvisului
- Se cauta prezenta crepitatiilor osoase sau miscari anormale ale
oaselor
TRAUMATISME ABDOMINALE
EVALUAREA LA SPITAL A PACIENTULUI II

 EXAMEN LOCAL

INSPECTIA - prezenta plagilor penetrante sau nepenetrante

- localizarea plagilor
- existenta orificiilor de intrare si iesire pentru plagile
transfixiante
- se noteaza ce se exteriorizeaza prin orificiul plagii:
epiloon, sange, anse intestinale, bila, urina
- prezenta leziunilor peretelui abdominal: escoriatii,
echimoze, hematoame, plagi taiate sau anfractuoase ;
se stabilesc dimensiunile acestora
- miscarile abdomenului cu respiratia: prezenta si
amplitudinea acestora
 TRAUMATISME ABDOMINALE
EVALUAREA LA SPITAL A PACIENTULUI III

PALPAREA - se controleaza:
- existenta colectiei Morrel – Lavalee
- existenta unui glob vezical
- prezenta unei hernii sau eventratii posttraumatice
- prezenta apararii musculare la palpare sau a contracturii musculare
preexistente la palpare
- existenta distensiei abdominale

PERCUTIA – se verifica:
- cresterea durerii la percutie repetata – semnul Mendel – semn de
iritatie peritoneala
- existenta clapotajului la percutia repetata a abdomenului
- existenta pneumoperitoneului la percutia abdomenului
- existenta matitatii deplasabile
TRAUMATISME ABDOMINALE
EVALUAREA LA SPITAL A PACIENTULUI IV
 AUSCULTATIA
- se verifica existenta sunetelor abdominale intestinale fiziologice
- absenta sunetelor intestinale peste 5 minute este indicatie
pentru o celiotomie exploratorie

Important !!!
Examenul clinic trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:
- Traumatizatul prezinta sau nu stare de soc?
- Leziunile sunt parietale si/sau viscerale?
- In caz de leziune viscerala este lezat un organ parenchimatos
sau cavitar sau ambele?
- Ce organ sau organe sunt lezate?
- Exista si alte leziuni extraabdominale?
Important !!!
Toti copii post-trauma se spitalizeaza de urgenta
 TRAUMATISME ABDOMINALE
EVALUAREA LA SPITAL A PACIENTULUI V

 INVESTIGATII PARACLINICE
1. Laborator
- Grup sangvin si Rh
- Hemoleucograma
- Ht
- Glicemie, uree, creatinina
- Ionograma
- Amilazemie
- Transaminazemie
- Analiza urinei
2. Examinarea radiologica abdominala
- Situatia sinusurilor costodiafragmatice
- Prezenta pneumoperitoneului, a imaginilor hidroaerice, a corpilor
straini
- Hernierea stomacului in torace
- Opacitati in jurul unuia sau mai multor organe  indiciu de
hematom
TRAUMATISME ABDOMINALE
EVALUAREA LA SPITAL A PACIENTULUI VI

3. Examinarea radiologica osteo – articulara

- Situatia - craniului

- toracelui
- coloanei vertebrale
- pelvisului
4. Arteriografia selectiva

5. Urografia, cistografia - rinichi ,,mut” urografic

- pierderi ale substantei de contrast
- deformari ale tractului urinar

6. Echografia, CT - lichid liber in cavitatea peritoneala

- hematom subcapsular splenic
- hematom perirenal, retroperitoneal
- hematom in loja splenica sau hepatica
 TRAUMATISME ABDOMINALE
EVALUAREA LA SPITAL A PACIENTULUI VII

7. Lavajul peritoneal

- Se introduc 1. 000 ml sol. Ringer in peritoneu , iar la evacuare se

analizeaza 20 ml de lichid
- Daca se numara mai mult de 10. 000 eritrocite/ml este semn de
hemoragie intraperitoneala  tratament chirurgical pentru hemostaza

 In cazul unei punctii peritoneale pozitive  se indica celiotomie

exploratorie si hemostaza
 In cazul unei punctii abdominale negative, dar cu semne clinice,
obiective, clare de hemoragie interna  se indica celiotomie
exploratorie si hemostaza
 In cazul unei punctii negative  se indica punctie lavaj peritoneala
 Daca si aceasta punctie lavaj este negativa  pacientul este tinut sub
observatie clinica inca 24 de ore, cu monitorizarea pulsului, TA, diurezei
 TRAUMATISME ABDOMINALE
EVALUAREA LA SPITAL A PACIENTULUI VIII

INDICATII PENTRU CELIOTOMIE EXPLORATORIE SI DE TRATAMENT

- Persistenta durerii si apararii musculare

- Extinderea apararii musculare localizate si aparitia

contracturii musculare abdominale

- Aparitia semnelor clinice de hemoperitoneu

- Esecul compensarii socului, chiar cu aplicarea corecta a

masurilor de terapie anti – soc
 TRAUMATISME ABDOMINALE
TABLOURI CLINICE POSIBILE LA UN PACIENT CU TRAUMATISM ABDOMINAL
I

 SINDROMUL DE HEMORAGIE INTERNA

 SINDROMUL DE IRITATIE PERITONEALA

 SINDROMUL OBSTRUCTIV

 SINDROMUL MIXT
 TRAUMATISME ABDOMINALE
TABLOURI CLINICE POSIBILE LA UN PACIENT CU TRAUMATISM ABDOMINAL
II

SINDROMUL DE HEMORAGIE INTERNA

 Debutul

- rapid, brusc - ruptura - splinei

- ficatului
- rinichiului
- vaselor mezenterice mari

- progresiv - contuzia splinei

- smulgerea unor vase mezenterice mici
- fractura de pelvis
TRAUMATISME ABDOMINALE
TABLOURI CLINICE POSIBILE LA UN PACIENT CU TRAUMATISM ABDOMINAL
III

 Semne generale, caracteristice

- cresterea pulsului, intr-o prima etapa, apoi scaderea lui
- scaderea TA
- polipnee
- paloarea tegumentelor si mucoaselor
- transpiratii reci
- sincopa ortostatica
- senzatie de sete
 Semne locale, abdominale
- meteorism abdominal
- sensibilitate locala abdominala
- matitate locala
- semne traumatice la peretele abdominal
TRAUMATISME ABDOMINALE
TABLOURI CLINICE POSIBILE LA UN PACIENT CU TRAUMATISM ABDOMINAL
IV

 Radiografia abdominala pe gol

- fara substanta de contrast este nespecifica
 Ecografia si tomografia computerizata
- arata acumulare de lichid intraperitoneal sau subcapsular

In cazul hemoragiilor interne mici, care nu dezvolta de la

inceput, brutal, semnele hemoragiei interne masive, vor fi
monitorizate:
- puls, TA
- diureza
- valori hematologice
- evolutia ecografica a abdomenului prin ecografii repetate
- angiografii seriate
 TRAUMATISME ABDOMINALE
TABLOURI CLINICE POSIBILE LA UN PACIENT CU TRAUMATISM ABDOMINAL
V

Traumatismul abdominal poate genera si leziuni viscerale

abdominale, hemoragice, cu manifestari clinice tarzii, in care
socul hemoragic si septic apar tardiv:

1. HEMORAGIA INTRAPERITONEALA IN DOI TIMPI

- traumatizarea unui organ parenchimatos, in special splina -
hematom subcapsular cu ruperea capsulei – hematom periorganic
– hemoragie in cavitatea peritoneala – soc hipovolemic
2. CONTUZIA DUODENULUI, INTESTINULUI SUBTIRE SAU COLONULUI
- hematom intraparietal – necroza parietala secundara -
perforarea peretelui intestinal – sindrom septic tardiv – exitus
3. RUPTURA SAU DEZINSERTIA DE MEZENTER
- hemoragie – necroza tarzie a ansei sau a segmentului de ansa –
peritonita
TRAUMATISME ABDOMINALE
TABLOURI CLINICE POSIBILE LA UN PACIENT CU TRAUMATISM ABDOMINAL
VI

SINDROMUL DE IRITATIE PERITONEALA

 Debutul

- brusc - perforatie de organ cavitar (stomac, intestine) sau

parenchimatos (pancreas, rinichi)
- hemoragie retroperitoneala
- plagi penetrante

- progresiv - contuzii duodenale, pancreatice

- contuzie + hematom al intestinului subtire
- smulgeri de mezenter, urmate de necroza si perforarea
unor anse intestinale
TRAUMATISME ABDOMINALE
TABLOURI CLINICE POSIBILE LA UN PACIENT CU TRAUMATISM ABDOMINAL
VII

 Diagnosticul – se bazeaza pe:

- durere abdominala
- aparare sau contractura musculara abdominala
- anamneza
- plagi abdominale
- polipnee
 Examen clinic

INSPECTIE - semne traumatice abdominale sau toraco-abdominale

- diminuarea sau abolirea miscarilor abdominale cu
respiratia
PALPARE - apararea sau contractura musculara abdominala
- abolirea reflexelor cutanate
PERCUTIE - pneumoperitoneu
- exacerbarea durerii la percutie
TRAUMATISME ABDOMINALE
TABLOURI CLINICE POSIBILE LA UN PACIENT CU TRAUMATISM ABDOMINAL
VIII

AUSCULTATIE - ,,silentio abdominal” – abolire a zgomotelor

intestinale, semn de ocluzie paralitica asociata

 Examen de laborator – leucocitoza

 Radiografia abdominala pe gol – pneumoperitoneu sau corpuri straine
 Ecografia – pneumoperitoneu si/sau acumulare de lichid in peritoneu
 Punctia lavaj peritoneala - bila
- sange
- urina
- suc gastric
- continut fecaloid
- din lichidul extras din cavitatea peritoneala se dozeaza amilazele si
se examineaza bacteriologic
TRAUMATISME ABDOMINALE
TRATAMENT I

PACIENTII CU POLITRAUMA SEVERA

1. Compensarea stopului cardio – respirator

- curatirea cailor respiratorii
- ventilatie pe masca sau intubatie
- drenaj toracic al oricarei colectii lichidiene pleurale
- masaj cardiac extern, daca e necesar
- abord venos pentru 1-2 vene
- perfuzarea cu solutii macromoleculare, plasma, ionice

2. Cateterizarea vezicii urinare

- monitorizarea diurezei in scopul stabilirii echilibrului lichidian
al pacientului
TRAUMATISME ABDOMINALE
TRATAMENT II

3. Montarea unei sonde nazo-gastrice

- pentru golirea stomacului

- pentru evitarea aspiratiei in caile respiratorii a continutului
gastric
- in caz de ocluzie paralitica intestinala pentru a decomprima
stomacul

4. Calmarea durerii

- se administreaza produse non-opiacee

5. Profilaxia antitetanica
 TRAUMATISME ABDOMINALE
TRATAMENT III

PACIENTII CE NECESITA INTERVENTIE CHIRURGICALA

OBIECTIVELE INTERVENTIEI CHIRURGICALE

 Hemostaza vaselor deschise si tratarea leziunilor organelor

parenchimatoase care sangereaza

 Tratarea peritonitei, lavaj al peritoneului din abundenta si drenarea

acestuia

 Exereza in totalitate sau partiala a organelor sau segmentelor de

organe cu leziuni ireversibile
 TRAUMATISME ABDOMINALE
TRATAMENT IV

TRATAMENTUL ORGANELOR LEZATE

1. SPLINA
- la adult – splenectomie
- la copil – tratament conservator cu monitorizarea:
- puls, TA
- diureza
- culoarea tegumentelor, mucoaselor
- ecografii sau CT repetate
- indicatiile tratamentului conservator la copil:
- leziunea splenica este izolata, unica - in
absenta semnelor de soc - daca pacientul este
hemodinamic stabil

- indicatie absoluta de splenectomie: -

leziuni parenchimatoase, cu dilacerari si leziuni
vasculare (in special in hil), mai ales la pacientii
politraumatizati, instabili hemodinamic
 TRAUMATISME ABDOMINALE
TRATAMENT V

2. FICATUL

A. Daca hemoragia s-a oprit, intr-o ruptura superficiala, se

administreaza hemostatice (Fitomenadion, Venostat, Adrenostazin)

B. Daca ruptura este importanta se tenteaza o sutura a leziunii

C. Alte optiuni:
- excizie limitata, cu ligatura vasculara
- excizie segmentara
- hemi-hepatectomie

D. O hemoragie importanta, care continua chiar dupa clamparea

pediculului hepatic, este de obicei expresia unei rupturi traumatice
a vaselor suprahepatice si este de obicei deasupra resurselor
terapeutice chirurgicale
TRAUMATISME ABDOMINALE
TRATAMENT VI

3. STOMACUL
In rupturile traumatice ale stomacului – variante terapeutice:
 Sutura
 Aspiratie nazo-gastrica
 Hemigastrectomie sau gastrectomie subtotala ( exceptional)
4. DUODENUL
 Evacuarea hematomului
 Gastro-entero anastomoza
 Excizia hematomului cu gastro-duodeno anastomoza
 Vagotomie
5. INTESTINUL SUBTIRE
 Sutura, in primele ore post-traumatice
 Enterectomie segmentara, cu infundarea bonturilor si sutura
entero-enterala latero-laterala
 TRAUMATISME ABDOMINALE
TRATAMENT VII

6. INTESTINUL GROS
 Colorafie in stadiile incipiente
 Excizie limitata urmata de anus iliac si infundarea capatului distal
in bursa, cu refacerea tranzitului intestinal in al doilea timp
chirurgical
 Hemicolectomie
 Colectomie subtotala

7. PANCREASUL
- Hiperamilazemia NU ESTE RELEVANTA in trauma pancreatica
- Amilazele pancreatice din lichidul peritoneal au valoare
diagnostica in trauma pancreatica

TRATAMENTUL CHIRURGICAL – variante:

 Pancreatorafie
 Pancreatectomie distala cu sau fara splenectomie
Bibliografie:

 https://docplayer.ro/176920234-Traumatism
ele-organelor-cavitare-abdominale-la-copil-
mecanisme-de-producere-%
C5%9Fi-principii-de-tratament.html
 http://
repository.usmf.md/handle/20.500.12710/1
2936