VIERMICULTURA – BIOTRANSFORMATOR EFICIENT ÎN TEHNOLOGIA BIOCONVERSIEI

DEŞEURILOR ORGANICE
TATIANA BOCLACI Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară
ÎNTRODUCERE
Situaţia ecologică la nivel global, inclusiv regional s-a agravat în ultimul secol din cauza dezvoltării
industriei intensive, a sporirii numărului mijloacelor de transport, chimizării agriculturii etc. Toate acestea
au avut drept consecinţă poluarea mediului ambiant. Depozitarea, păstrarea şi utilizarea deşeurilor
organice de origine animalieră prezintă o problemă dificilă. Păstrarea îndelungată a gunoiului de grajd în
locuri neautorizate contribuie direct la poluarea aerului, apelor freatice şi solului cu compuşi ai azotului
(nitraţi, nitriţi, amoniac), bacterii patogene şi substanţe toxice. Cercetările privind calitatea apei [3]
izvoarelor şi fîntînilor din localităţile rurale ale Republicii Moldova atestă că 70% din ele au un nivel de
poluare cu nitraţi iar 90% din numărul total al surselor de apă sînt poluate cu floră patogenă.
Viermicultivarea este metoda biologică de prelucrare a deşeurilor organice cu ajutorul rîmelor
(viermiculturii), care folosesc în calitate de hrană şi mediu de viaţă deşeurile organice din sectorul
zootehnic, fitotehnic,industria alimentară şi alte ramuri ale economiei naţionale.
MATERIAL ŞI METODE Obiectul studiului a servit rîma Hibridul Roşu de California, care îndeplineşte
rolul esenţial de biotransformator în procesul bioconversiei deşeurilor organice, acomodîndu-se repede
atît la modul de creştere în condiţii naturale, cît şi artificiale. În condiţii optime rîma Hibridul Roşu de
California, se caracterizează printr-o capacitate sporită de reproducere. În medie pe parcursul unui an, în
condiţii optime o rîmă poate reproduce o generaţie de 1500 indivizi.
Materialul investigaţiilor l-a constituit substratul nutritiv compus din diverse tipuri de dejecţii animaliere,
în prealabil supuse fermentării. Pentru aceasta ele au fost depozitate pe suprafeţele speciale, în grămezi cu
înălţimea de 1,0-1,2 m. Pentru diverse tipuri de dejecţii animaliere perioada de fermentare este diferită:
pentru dejecţiile de bovine 10-12 luni; de cabaline - 5-6 luni;de ovine – 3-4 luni; de porcine – 10-12 luni;
de pasăre – 14-16 luni. Dejecţiile de iepuri pot fi utilizate în calitate de substrat nutritiv imediat după
colectare (dacă nu conţin urină) sau după 6-7 luni de fermentare.
După perioada de fermentare, deşeurile organice au fost plasate în secţii pentru viermicultivare cu
deminsiunele 1 m x 2 m sau în sectoarele pentru viermicultivare (1 m x 50 m). În fiecare secţie au fost
plasate cîte o tonă de deşeuri organice şi cîte 80000 – 100000 de rîme mature, care pe parcursul a 4-6 luni
au prelucrat deşeurile transformîndu-le în îngrăşăminte organice valoroase – viermicompost. Pentru a
determina calitatea substratului nutritiv, utilizat în procesul bioconversiei, a fost folosit testul „50 de
rîme” (într-o ladă au fost plasate 2-3 kg de substrat nutritiv şi 50 de rîme mature). Dacă după 24 ore toate
rîmele din substratul nutritiv supus testului rămîn vii, atunci substratul poate fi folosit pentru
viermicultivare.
În procesul bioconversiei deşeurilor organice este necesar de respectat unele cerinţe propuse de
tehnologia viermicultivării. Temperatura optimă trebuie să constituie 18-23°C, aciditatea activă (pH-ul)
-6,8-7,2 unităţi, umiditatea – 70-80% şi conţinutul de azot amoniacal nu trebuie să depăşească 17 mg/kg.
După fiecare 10-14 zile în secţiile cu substrat nutritiv se adaugă hrană suplimentară, similară cu cea a
substratului nutritiv de bază. Viermicompostul obţinut a fost supus cercetărilor biochimice şi
bacteriologice.
REZULTATE
În rezultatul cercetărilor efectuate s-a constatat că dejecţiile bovinelor sunt un material benefic, atît pentru
substratul nutritiv de bază, cît şi pentru hrana suplimentară. De asemenea s-a constatat că este posibilă
folosirea dejecţiilor tineretului bovin, dar în prealabil ele trebuie supuse analizelor chimice, pentru
stabilirea cantităţii de substanţe proteice neasimilate din substratul nutritiv, deoarece nivelul sporit al
acestor substanţe constituie un pericol mortal pentru rîme.
În rezultatul investigaţiilor s-a constatat că dejecţiile ovinelor înainte de a fi depozitate în grămezi cu
înălţimea de 40-50cm, trebuie stropite abundent timp de cîteva zile iar dejecţiile porcinelor reprezintă un
substrat nutritiv de calitate înaltă, însă cele cu umiditatea de 85-90 la sută necesită divizare fracţiei lichide
de cea solidă. În fracţia solidă, după 10 luni de fermentare pot fi plasate rîmele, care manifestă în acest
substrat o dezvoltare sporită. A fost apreciată pozitiv şi dezvoltarea viermiculturii în substratul nutritiv
constituit din dejecţiile iepurilor şi păsărilor. Aşadar, succesul viemicultivării depinde în mare măsură de
pregătirea substratului nutritiv şi de calitatea lui. De rînd cu dejecţiile animaliere, în calitate de substrat
nutritiv pot fi folosite şi alte deşeuri organice. Celuloză şi hrtie, rumeguş de lemn, frunze şi tulpini de
plante, deşeuri de fructe şi legume, din industria alimentară şi menajere.
Un rol important în tehnologia bioconversiei deşeurilor organice prin viermicultivare revine alegerii
terenului pentru desfăşurarea acestei activităţi. Locul ales trebuie să fie situat într-o zonă accesibelă
pentru folosirea deşeurilor organice, să fie puţin înclinat, avînd scurgere în şanţ, orientat de la nord spre
sud, pentru a primi o cantitate suficientă de căldură şi în apropierea resurselor de apă. Ulterior tehnologia
viermicultivării include pregătirea sectoarelor şi secţiilor pentru plasarea substratului nutritiv şi
viermiculturii. Se recomandă sectoare cu lăţimea de 1 m şi lungimea de 50 m, practicîndu-se sectoare –
perechi. Distanţa dintre 2 sectoare poate fi de 1 m, iar dintre cele perechi – 4-4,5 m. Fiecare sector se
împarte în secţii cu dimensiunele 1,0 x 2,0 m. Necesarul anual de substrat nutritiv pentru o secţie este de
1000 kg, din care se obţin 500-600 kg de viermicompost. Substratul nutritiv plasat în sectoarele pentru
viermicultivare trebuie stropit permanent în scopul menţinerii umidităţii optime care constituie 70-80%.
Plasarea rîmelor se efectuiază dimineaţa, dat fiind faptul că sub influiienţa razelor solare ele se ascund
repede în substrat. Perioada de reînpărţire a viermiculturii şi formarea secţiilor noi depinde de condiţiile
climatice. S-a constatat că în condiţiile climatice din Republica Moldova acest proces se poate efectua de
trei ori pe parcursul unui an: în lunile aprilie, iulie şi octombrie.

Conform cercetărilor efectuate s-a constatat, că în rezultatul viermicutivării dinr-o tonă de deşeuri
organice, într-o perioadă de timp de 2 ori mai scurtă decît la compostarea obişnuită se obţine de la 40
pînă la 70% de viermicompost cu umiditatea de 50%, care conţine de la 12 pînă la 36% de humus
(substrat brut), ceea ce depăşeşte de 4-8 ori cantitatea lui în copostul obişnuit. Viermicompostul este un
fertilizant organic natural, alcătuit din granule mărunte, de culoare cafeniu închis, fără miros, se
păstrează bine, este un produs higroscopic, ecologic. La administrarea în sol se fac economii, luînd în
cosideraţie, că la un hectar se adminisrtează 3-4 tone în comparaţie cu 40-70 tone de compost obişnuit.
În rezultatul cercetărilor efectuate s-a constatat că viermicompostul conţine de 100 ori mai multă
microfloră decăt compostul obişnuit (2 x 10). În el este bine echilibrat conţinutul de macro-şi micro
elemente ceea ce permite micşorarea dozei viermicopostului de 8-12 ori, în comparaţie cu
îngrăşămintele compostului obişnuit. Eficacitatea acţiunii viermicompostului se păstrează pe parcursul a
2 – 3 ani. Aciditatea acidă (pH) este aproape de cea neutră constituind 6,8 – 7,2 unităţi. Aşa aciditate
crează în sol condiţii, care împedică dezvoltarea maladiilor la plante. În viermicompost lipseşte
microflara patogenă Componenţa chimică a viermicopostulu depinde de genul deşeurilor organice,
tehnologia pregătiirii lor pentru bioconversie şi de alţi factori. În procesul bioconviersiei deşeurilor
organice, de rînd cu viermicompostul se obţine masa biologică a rîmelor, care poate fi utilizată în calitate
de adaos proteic în raţia de hrană a păsărilor şi animalelor.

CONCLUZII 1. În scopul ameliorării situaţiei ecologice, utilizarea tehnologiei bioconversiei deşeurilor

organice prin viermicultivare este mai eficientă decît cea a compostării obişnuite. 2. Viermicompostul
obţinut în rezultatul viermicultivării după calităţile lui biochimice este mai superior decît compostul
obişnuit. 3. Dоza încorporării viermicompostului în sol este de zece ori mai mică decît a compostului
obişnuit.

BIBLIOGRAFIE 1. Abramov V., Cremeneac L., Condîreva M. Metoda biologică de prelucrare a deşeurilor
vităritului. Recomandări medodece. Maximovca, 1997. 32 p. 2. Cremeneac L. Bioconversia deşeurilor
organice în moldova. Informaţie de sinteză. Chişinău, 2003. 32 p. 3. Garaba V. Buletin ecologic municipal
Chişinău, 2000 4. Мельник И.А. Вермикультура: производство и использование. Киев: УкрИНТЭИ,
1994. 125 с.