Particularitati de examinare a pacientilorcu traume asociate , in stare de soc, coma , ebrietate.

1. Functii vitale

Satarea de soc- fata palida, privire anxioasa,agitare, apatie, constiinta pastrata sau inconstient,
tegumente reci cu transpiratii, respiratii frecente, superficiale,pulsmic, frecvent, hipotonie.
De regula un traumatic este rar hipovolemic de la inceput,dupa reanimare corecta starea de soc trece in
2-3 ore, daca se prelungesti inseamna ca e soc hipovolemic. Laparotomie diagnositca.
2.anamneza- timpul scurs,circumstante, natura agentului traumatic, pozitia corpului in timpul
traumatismului, ora ultimii alimentari, mictiune, defecatii, consum de alcool, antecedente patologice.
3. Insepctie- leziuni tegumentare, bombarea tegumentelor,hernii, evisceratii, eventratii, scurgeri de
conitnut patologic prin plaga, deformari toracice,coloana v, bazin, membre.
4. Palpare- bombare cu creptiatii, fluctuenta, tumefactie, contractura musculara, leziune viscerala,
durere localizata in zona de impact, sau difuza ca rezultat al cresterii contracturii musculare.Durerea
poate fi instantanee , intensa cu sincopa in caz de contuzie a plexlui celiac. Dureri mari la leziuni
parietale, la cele viscerale e mai putin dureroasa.
Abdomen acut fals:
-s. Reily- ruptura incompleta a muschilor abdominali cu hematom preperitoneal sau subaponeurotic.
-afectarea m.intercostali
-traume vertebromedulare
-traume craniocerebrale.
La pacienti cu soc, coma, etilism semnele peritoneale lipsesc.
5. Percutia- matitate pe flancuri +cu abdomen moale=> KULEMKAMF (hemoperitoneu)
-matitate pe flancuri +contracture abd=> leziuni aleorganelor cavitare(penumoperitoneu)
Matitate fixa- hematom perisplenic, retroperitoneal.
6. Auscultatie- lipsa zgomotelor peristaltice-leziunea org. cavitare
- zgomote intestinale la baza hemitoracelui- hernie diagragmatica posttraumatica.
7. TR, TV

Clasificarea traumatismelor

Traumatisme
1.Inchise(contuzia)
- parietale
-viscerale
-parietoviscerale
2. Deschise(plagile)
-penetrante(cu sau fara leziuni viscerale)
-nepentrante
Ac.circulatie, a ,munca, sportive, casnice, agresiuni fizice.

METODE CLINICE SI PARACLINICE DE EXAMINARE IN TRAUMA ABDOMINALA INCHISA

1. Sondaj gastric- hemoragie, staza si pentru decompresie

2. Sondajul VU- evidenta leziunilor , urmarirea diurezei, reechilibrarea volemica
3. Examen Radiologic- nivele , pneumoperitoneu, se face cu subst de contrast si fistulografia,
cistografia.
4. Punctia abdominala
5. Usg- lichid, integritate capsulara si parenchimatoasa
6. CT, RMN
7. Laparoscopie- politraumatizati, coma, stabilirea revarsatului si leziunilor
8. Scintigrafia
9. Arteriografia
10. Laborator
Laparocenteza-fixarea unui dren prin punctual Kummel sau 2-2,5 cm lateral de ombelic,se completeaza
cu sol. NaCl 0.9%-1000 ml.

- Indici calitativi: singe, bila, continut intestinal, bacteria.

- Indici cantitativi: eritrocite >1000000 in mm*3, leucocite>500, H>1,2%, alfa-amilaza>175
u/100ml

Leziuni parietale ale abdomenului

Leziunile peretelui pot fi :

1. Hematomul supraaponeurotic- actiune tangential a agentului traumatic asupra peretelui

abdominal, detasarea pielii de pe planul cellular subcutanat sau detasarea t. subcutanat de pe
aponeuroza =>colectie lichidiana.
Clinic: tumefactie rotunda, ovalara, dureroasa, fluctuenta. Daca decolarea e mare si
tegumentele reci, cianotice => se poate necroza.
T: punctie de evacuare, lavaj cu antibiotice,comprese 48h, daca lichidul reapare-se dreneaza.

2. Hematomul subaponeurotic- traumatism mai puternic asupra musc.contractate. Se

localizeaza des in teaca m.abdominal si se datoreaza strivirii lor complete sau partiale, apare si
la traumarea vaselor.
Clinic: duere spontanta exacerbate la tuse,stranut, contractia muschilor abd. Apare impastare
subaponeurotica, formatiune alungita paramedian si fluctuenta. Tegumentele sunt
nemodificate sau cu echimoze. Hematomul poate cobori sub arcada Douglas=> sindrom
peritoneal sau ileus reflex.
T: evacuarea revarsatului si suturarea muschilor.

3. Hematom properitoneal- contuzii violente, este varianta a hematomului subaponeurotic.

Cauza- rupture a.epigastrice. Se extinde in profunzime , decoleaza peritoneul, se raspindeste
retroperitoneal. Clinic: formatiune tumorala dureroasa, mare, dispare la contractie. Fenomen
de iritiare peritoneala, voma, ileus reflez. In caza de rupere a a. parietale=> hemoperitoneu si
disparitia tumorii. Se face evacuarea.
4. Hematom retroperitoneal- fracture de bazin sau a coloanei dorsolombare, rupture de aorta,
pedicol renal, leziuni renala, fuzarea singelui properitoneal; se pot acumula 4l lichid. Clinic-soc
hipovolemic.

S. Reily- rupture incompleta a m.abdominali cu hematom preperitoneal sau subaponeurotic.

LEZIUNILE TRAUMATICE ALE SPLINEI.
La granite toraco-abdominala, fragilitatea parenchimului si capsule, vascularizatie bogata, rol dedepozit
sanguine.
ETIOLOGIE- plagi penetrante, arma alba , arma de foc, contuzii cu rutpuri(a.circulatie si de munca),
interventii chirurgicale pe stomac, pancreas, colon cu lezarea capsule splenice ce singereaza abundent,
dar hemostaza e imposibila=> splenectomie.
Mecanism de producere- de la fisuri liniare simple superficiale ale capsule, pina la rupture associate cu
desprinderea fragmentelor parenchimatoase si explozia organului.
Rareori- formeaza hematom subcaspular central perisplenic care se poate rupe si produce hemoragie
intraperitoneala . ele evolueaza spre resorbtie sau formare de chist, abces.
CLINIC: semne de soc hemoragic, hemoragie intraperitoneala. In rupturi liniare a capsului- tabloul clinic
este stomap, hemoragia se compenseaza fiziologic.In contuzii forte- impactul localizat la baza toracelui
sting, socul hemoragic rezistent la reanimare sugereaza ruptura de splina.
DIAGNOSTIC:
la examinare in decubit dorsal ,pe stinga durere sub rebordul costal sting, senzatie de abdomen plin la
palpare, matitate deplasabila in flancuri la percutie.
Examen radiologic pe gol- marirea de volum a opacitatii splenice, supraridicarea si reducerea mobilitatii
hemidiafragmului sting, deplasarea spatiului Traube.
USG- prezenta/absenta a lichidului in peritoneu, modificari de dimensiuni, structura, contur.
Laparoscopia- pt precizarea diagnosticului
Laborator- dupa 5-6 ore apar modificari de hematocrit si hemograma.
TRATAMENT: interventie chirurgicala de urgenta. In ruptura de splina=splenectomie cu cale de abord
mediana , se asigura hemostaza prin clampare si apoi ligatura pediculului splenic.
Splina mobila cu pedicol lung- abord posterior, dupa rezectia pedicolului se elibereaza complet splina
prin sectionarea ligamentelor(l.splenorenal, splenocolic, splenogastric).
Splina fixata cu pedicol scurt sau aderente- abord anterior, se sectioneaza ligamentul gastrosplenic cu
eliberarea splinei din aderente, se evidentiaza pedicolul si se penseaza cu 3 pense , cu sectionarea si
ligatura pedicolului.
Operatia organomenajat- pacienti tineri, copii- suturarea splinei cu aplicarea omentului(compresie
hemostatica) , substante hemostatice locale.
Singele pierduri la trauma se reinfuzeaza prin colectarea lui din abdomen , filtrare prin 4 straturi de
tifon, conservare cu citrat de natriu si heparina. Daca la centrifuragre plasma e transparente- se
transfuzeaza, daca e roz-inseamna ca s-a produs hemoliza.
Trauma Ficatului
Factori favorizanti- volumul mare cu suprafata intinsa a ficatului, pozitie toraco-abdominala, existenta
planului dur costo-vertebral care in urma contuziilor strivesc parenchimilui, fragilitatea organului.
ETIOLOGIE-strivire prin compresiune, smulgerea prin delacerare, leziuni directe produse de fracturi
costale si leziuni prin plagi penetrante.
Gravitatea depinde de evolutia hematomului(IN CONTUZII) care se poate reabsoarbe, infecta, inchista,
se poate rupe in peritoneu, se poate deschide intrahepatic in caile biliare(hemobilia). IN CONTUZII
MASIVE: rupturi de vase cu hemoragii si embolii gazoase. IN PLAGI- prin arma de foc cu distrugeri de
parenchim cu orificiu punctiform de intrare iar cel de iesire cu distrugeri masive. In caz de schije-
supuratii.
TABLOU CLINIC: soc traumatic grav cu semnele hemoragiei interne.
Triada Finsterier- bradicardie paradoxala la un bolnav in stare de soc, hipertensiune, icter.
DIAGNOSITC
Examen local-urme de traume, escoreatii, plagi in h.dr, fragmente osoase , limitarea miscarilor
repsiratorii. La palpare- imapstarea abdominale sau matitate deplasabila.
TR- prezenta singelui in fundul de sac Douglas sau melena in caz de hemobilie.
Punctia abdominala-singe.
Paraclinic: Usg, Scintigragie, ct, arteriografie, laparoscopie. Laborator: hematocrit, bilirubina,
transaminaza.
TRATAMENT
Chirurgical- laparotomie mediana care poate continua cu toracofrenolaparatomia, se aspira
hemoperitoneul ,se apreciaza leziunile hepatice prin palpare si percutie, hemostaza provizorie prin
clampajul pedicolului hepatic, ligamentul hepatoduodenal(manevra Pringle). Hepatorafia cu sutura
parenchimului hepatic (leziuni mici superficiale). In leziuni marginale cu semne de devitalizare- rezictii
atipice. In leziuni grave cu rupturi de vase si canale biliare- hepatectomia. IN hemoragii vitale-
ligaturarea arterelor, embolizare. In lez. Cailor biliare- colecistectomie, sutura simpla cu anastomoza
termino-terminala cu dren Kehr sa se impanteaza hepatocoledocul in duoden sau in ansa jejunala(roux).

Trauma pancreasului
ETIOLOGIE- contuzii cu strivirea CV sau plagi abdominale, leziuni asociate, interventii chirurgicale a UGD
penetrant , afectiuni biliare.
Contuzia cu hematom subcapsular, ruptura partiala cu lezarea capsulei dar cu duct Wirsung integru,
ruptura totala cu lezarea Wirsungului.
CLINIC:hemoragie abdominala, peritonita fermentativa, dureri violente pina la soc.
DIAGNOSITC:
Eco- creste in volum loja pancreatica si zone neomogene in glanda.
CT, radiologie pe gol cu masa baritata
Laparoscopia-colecis in distensia, pete de stearina, sufuziuni si hematom retroperitoneal , lichid
hemoragic in abdomen, amilaa crescuta, edematierea mezourilor, omenenturilor. + traumele altor
organe.
TRATAMENTUL- hemostaza,drenare,menajarea parenchimului pancreatic.
Contuzie simpla fara hematom cu capsula integra- infiltrare cu procaina 1% in capsula= drenare.
Contuzie cu hematom- se evacueaza hematomul prin capsulotomie, drenaj peripancreatic
Delacerari superficiale fara afectarea W- sutura glandei cu fire separate.
Zdrobirea masiva- necrectomie cu abdominizare si marsupializarea pancreasului, drenaj al
W,colecistostomie. Daca ruptura e in coada- se face rezectie distala a flandei.

Trauma diafragmului
ETIOLOGIE- contuzii toraco-abdominale. Exista 3 modialitati de aparitie: hipertensiune abdominala,
compresiune toracica, rolul activ al difragmului.
Exsita 2 tipuri de leziuni: ruptura cupolei,dezinsertii frenocostale de pe ultimile coaste.
DIAGNOSTIC: este dificil din cauza tabloului clinic sarac. La ex, radiologic- organe cavitare in cavitatea
pleulara, deplasarea mediastinului, nivele hidroaerice. Irigoscopia de urgenta, laparoscopia.
TABLOU CLINIC: dureri accentuate la respiratie si tuse, semne de insuficienta cardiorespiratorii, murmur
vezicular diminuat, ocluzie ca rezutat al strangularii intestinelor,disparitia matitatii hepatice, prezenta
zg. Hidroaerice la nivelul hemitoracelui, voma sanguinolenta.
TRATAMENT: in hernii recente cu sau fara strangulare, hernii latente, prevenirea complicatiilor.
Laparotomie, toracotomie, toracolaparotomie. Repunerea organelor strangulate, suturarea defectului
in 2 straturi cu fire neresorbabile.

Trauma stomacului

- Poate determina un singur hematom intramural, o ruptura parietala incompleta, sau ruptura
completa ce intereseaza toate straturile stomacului.

CLINIC: dureri epigastrice, mai rar apararea musculare(in rupturi asociate cu ruperea fibrelor
musc.drepti abdominali sau hematoame gastrice intinse), uneori hematemeza. Plaga poate interesa
orice semgent al stomacului. La aspiratie- singe. O plaga gastrica determina peritonita acuta- durere
cu sau fara pneumoperitoneu.

DIAGNOSTICA- examen radiologic cu substanta de constrast evidentiaza iesirea in peritoneu, sau

introducem albastru de metilen in lumen gastric care iese prin plaga.

TRATAMENT-sutura simpla sau excizie cu sutura in doua straturi. In plagi marise face rezectie
gastrica cu anastomoza gastroduodenala sau gastrojejunala. Postoperator- aspiratie gastrica pentru
profilaxia dehiscentei anastomozei sau a bontului duodenal.

Trauma duodenului

Mecanism-zdrobirea D3 de catre o forta vulneranta pe coloana vertebrala, explozia pe un duoden

plin la extrimitatea proximala a sf.piloric, ruptura prin tractiuni exercitate de segmentele mobile a
doudenului.

CLINIC: dureri intense in etaj abd.superior, disparitia matitatii hepatice, orprirea tranzitului
intestinal, bombarea douglasului. (rupturi intraperitoneale). Rupturi retroperitoneale- sindrom
polisimptomatic datorita revarsatului biliopancreatic cu generarea unui complex chimioenzimatic
toxic. Semnul Vighiato, sidrom febril, stare de soc, lipsa defansului, oprirea tranzitului, agitatie
psihomotorie.
 DIAGNOSTIC: laparocenteza, laparoscopie, radiologic-largirea opacitatii m.psoas, aer
retroperitoneal, iesirea substantei de contrast inafara duodenului. FGDS. Intraoperator- emfizemul
t. Adipos, colorare cu bila,hematom.

TRATAMENT- leziuni simple- suturarea defectului cu aspiratie nazogastrala. Leziuni avansate-

anastomoze cu restabilirea circuitului digestiv si tranzitului biliopancreatic.

TRAUMA INTESTINALA

ETIOLOGIE- strivire pe coloana,rupturi din lovituri tangentiale sau directe, torsiuni de mezou in caz
de caderi de la inaltime, hernii veritabile ireductibile.

Leziunile se pot prezenta prin : hematom parietal, escara parietala, rupturi incomplete, rupturi
complete, hematom mezenterial.

CLINIC: in contuzii- stare de soc traumatic, hemoragic, peritonic , semne de anemie. Adomen dureros
difuz, usor balonat, matitate pe flancuri, TR dureros, la punctie apare revarsat cu singe , bila, gaze,
continut intestinal.

TRATAMENT- in caz dehemoragii se face hemostaza, exploare minutioasa ansa cu ansa, plagile mici
limitate la marginea antemezostenica se vor rezecta longitudinal sau in romb cu suturare transversala.
Plagile multiple extinse se fac rezectii ale zonelor afectate cu anastomoze sau latero-laterlaa in
peritonita cu aplicarea derivatiei externe(Maydl, Miculitz, ileostoma)

Colon .

1 timp- sutura simpla a leziunilor intestinale , in leziuni intinse- rezectie segmentara cu anastomoza
termino-terminala sau hemicolectomie dreapta sau stinga cu ileotransversostomie sau
transversosigmoidostomie.

2 timp- sutura simpla cu colostomie de protectie proximala si exteriorizarea zonei lezate cu realizatea
bioorificiale.