Prof. Univ. Dr.

Daniel Cochior
CS I, MD, PhD
HERNIILE
GENERALITATI

 Hernie - orice exteriorizare a unui organ din locul sau

obisnuit

 În chirurgia abdominala - exteriorizare spontana

subcutanata sau intraparietala, temporara sau
permanenta a unuia sau mai multor viscere care imping
si disociaza elementele peretelui abdominal la nivelul
unui punct slab preformat, deci previzibil.

 Herniile veritabile sunt cele de la nivelul zonelor herniare

corespunzatoare acestor puncte slabe;
 Sunt sistematizabile si descriptibile, ca orificiu si traiect,
pentru ca se produc intotdeauna prin aceleasi locuri
 Zona triunghiului lui
J.L.Petit – creasta iliaca
inferior, marele oblic anterior
si posterior de marele dorsal,
planseul este format de m.
mic oblic

 Patrulaterul lui Grynfelt/

tetragonul lui Krause –
coasta XII superior/m. mic
oblic antero-inferior/ micul
dintat postero-inferior/masa
sacro-lombara
GENERALITATI

TREBUIE DEOSEBITE DE :

 EVENTRATII

 EVISCERATII

 HERNII DIAFRAGMATICE

 HERNII INTERNE
 ETIOPATOGENIE
 afectiune intalnita la 3-5% din indivizi
 barbati/femei 3/1
 frecventa la copil , rara la adolescenti , fecventa
creste de la adulti la varstnici
 predispozitie ereditara
DOUA VARIETATI ETIOLOGICE
1. HERNIA CONGENITALA
2. HERNIA DOBANDITA:
a) structura slabeste prin denutritie, slabire rapida,
obezitate, sarcini repetate, distrofia nervoasa, defect
de colagen
b) cresterea efortului fizic brusca sau cronica
(tusitori, constipatie cr., prostatici)
ETIOPATOGENIE
 Exista tipuri constitutionale sau anatomice
predispuse la hernie: abdomenul in desaga al
obezului
ANATOMIE PATOLOGICA
ORICE HERNIE ARE CA ELEMENTE CONSTITUTIVE:

 TRAIECT

 INVELISURI (sac)

 CONTINUT
TRAIECTUL
 a) un simplu orificiu (hernia epigastrica)

 b) un canal care comporta:

1. un orificiu (inel) intern sau profund, peritoneal
2. un traiect intraparietal
3. un orificiu (inel) extern sau superficial
4. traiect subcutanat dupa ce a iesit prin orificiul
superficial
INVELISURILE
 SACUL:
-diverticul peritoneal care trece prin traiect si in care
se angajeaza viscerele prolabate
-in herniile vechi prezinta ingrosari la nivelul coletului
-poate avea o forma complexa cu ingustari etajate,
diverticuli , cloazonari longitudinale

 INVELISURILE EXTERNE:
-lipom preherniar
-fascia transversalis
-tesut celular subcutanat
-piele
CONTINUT

 Poate fi reprezentat de aproape orice organ cu

exceptia pancreasului

 Continutul obisnuit este format din epiploon,

intestin subtire si, mai rar , colon
PROBLEME DE DIAGNOSTIC

 Diferite la hernia simpla fata de cea complicata

 Semne functionale in raport invers cu marimea:

- herniile mici, cu colet stramt , pot fi dureroase cu
exacerbare la mers , ortostatism prelungit si efort
- herniile mari sunt adesea tolerate bine, dar pot deveni
o infirmitate
EXAMENUL CLINIC

 INSPECTIE: tumefactie herniara mai ales in

ortostatism
 PALPARE:
-se determina consistenta si pediculul
-pseudotumora palpabila
-se cauta reductibilitatea, reaparitia la manevrele de
presa abdominala
-impulsiunea la tuse
-se exploreaza traiectul herniar

 ESTE OBLIGATORIE CERCETAREA TUTUROR

ZONELOR HERNIARE MAI ALES CELE SIMETRICE
CONTROLATERALE!
EXAMENUL CLINIC

 PERCUTIE – matitate sau timpanism

 AUSCULTATIE – zgomote hidro-aerice

 EXAMEN GENERAL AMANUNTIT (hernia poate fi

simptomatică)

 TUSEU RECTAL
INDICATIILE OPERATORII
 RISCUL OPERATOR:
- starea generala
- varsta
- tare individuale

 RISCUL CONSERVARII HERNIEI:

- cresterea in timp a dimensiunilor pana la pierderea
dreptului la domiciliu
- boli cronice asociate (ex. Hernia ombilicala asociata cu
ciroza)
 tratament ortopedic nunai in cazurile cu
contraindicatii chirurgicale absolute
INDICATIILE OPERATORII

 SCOPUL INTERVENTIEI CHIRURGICALE:

-reintegrarea viscerelor herniate

-suprimarea sacului

-refacerea solida a peretelui

VARIETATILE HERNIEI DUPA CONTINUT

 INTESTIN SUBTIRE
 EPIPLOON
 COLON
 APENDICE
 DIVERTICUL MECKEL
 VEZICA URINARA
EPIPLOON
COLON
DIVERTICUL MECKEL
VEZICA URINARA
COMPLICATIILE HERNIILOR

 STRANGULAREA
 PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU
 IREDUCTIBILITATEA
 CONTUZIA HERNIARA
 TUBERCULOZA HERNIARA
 TUMORILE HERNIARE
 I.STRANGULAREA HERNIEI
 Complicatia cea mai frecventa si mai grava

 Realizata prin constrictia brutala a viscerelor in sacul

herniar cu compromiterea irigatiei

 Agentii anatomici ai strangularii pot fi:

1. Inelul fibros al orificiului profund
2. Coletul sacului
3. Coletul diverticulilor intrasaculari
I.STRANGULAREA HERNIEI
 Leziunile intereseaza invelisurile herniei si organul
strangulat; sacul este destins, cu lichid initial citrin,
apoi rosiatic, purulent si in final pio-gazos , chiar
fecaloid

 In stadiul final se produce si inflamarea invelisurilor

externe

 Leziunile ansei trec prin 3 stadii evolutieve:

1. Stadiul congestiv
2. Stadiul ischemic
3. Stadiul de gangrena si perforatie
 STRANGULAREA HERNIEI

 STADIUL CONGESTIV:

-jena a circulatiei venose de intoarcere

-ansa edematiata, destinsa, rosu inchis
-la piciorul ansei apare inelul de strangulare
-leziuni reversibile
 STRANGULAREA HERNIEI

 STADIUL ISCHEMIC:

-se intrerupe si circulatia arteriala

-Intestinul devine violaceu-negricios cu numeroase
sufuziuni hemoragice subseroase
-leziunea cea mai severea e la colet
-straturile cele mai atinse sunt musculara si mucoasa
-lichidul din jurul ansei este intens hematic
-leziuni ireversibile, necesita rezectie
 STRANGULAREA HERNIEI

 STADIUL DE GANGRENA SI PERFORATIE:

-placarde de sfacel la nivelul ansei

-procesul de gangrena incepe din santul de strictiune
-in mezenter infarct localizat
-intestin in amonte destins hidro-gazos
-in marea cavitate lichid de ocluzie
Hernie femurală dreaptă
STRANGULAREA HERNIEI
FORME ANATOMICE SPECIALE

CIUPIREA LATERALA (HERNIA Richter)

prin pensare laterală a marginii libere a intestinului ,
lumen mult îngustat, ce are ca consecinţă accelerarea tranzitului cu
apariţia diareei sau cel puţin păstrarea tranzitului pentru gaze
se întâlneşte frecvent în herniile femurale şi evoluează rapid spre
ischemie şi necroză.

STRANGULAREA RETROGRADA (în W, Maydl)

două anse sunt prezente în sac, iar cea de-a treia, de legătură, în
cavitatea peritoneală.
cel mai frecvent este întâlnită varietatea numită şi “bomba
intestinală”, în care leziunile de ischemie şi necroză sunt situate
numai la nivelul ansei intraabdominale, dar se pot întălni afectări
numai ale anselor intrasaculare precum şi varianta totală.
STRANGULAREA - ETIOLOGIE

 Apare mai frecvent, adulti si batrani

 Predispuse la strangulare herniile cu colet subtire,

lung si scleros

 In herniile mari strangularea se produce mai ales

intrasacular, pe brida
 MECANISMUL STRANGULARII

INCRIMINATI MAI MULTI FACTORI:

 Distensia gazoasa brusca a intestinului sau cudura

ansei eferente

 Factorul vascular
 CLINICA

SEMNE FUNCTIONALE:

 Durere
 Colici repetate
 Greturi si varsaturi
 Oprirea gazelor
 Oprirea fecalelor poate lipsi (golirea intestinului din
aval, ciupire laterala)
CLINICA

SEMNE FIZICE:

 Bombarea herniei
 Hernie dura, sub tensiune, dureroasa, mai ales la
palparea pedicolului
 Hernie ireductibila
 Fara impulsiune si expansiune la tuse
 Matitate la percutie prin prezenta lichidului in sac
 Abdomen meteorizat
 Stare generala initial buna (primele ore)
 EVOLUTIE
 Fara operatie : moarte in 3-5 zile prin ocluzie complicata
cu peritonita difuza
 Rar flegmon piostercoral
 FORME PARTICULARE:
1. Forme supraacute - in hernii mici, foarte stranse,
evolutie rapida cu sindrom hiperalgic, varsaturi
fecaloide, semne toxinfectioase grave, letale in 36-48
ore
2. Forme subacute - mai ales in herniile mari cu
strangulari intrasaculare; hernie dura, dureroasa, se
opreste tranzitul , dar starea generala este buna,
pacientul nu varsa si, eventual, totul intra in normal
dupa cateva ore
3. Forme latente - manifestari herniare minime sau
inexistente , dar exista semnele ocluziei; apar mai ales
la batrani , debilitati, femei obeze.
TRATAMENT

 Operatie de urgenta

 Manevrele de taxis sunt periculoase

 Viscerul herniat nu se reintegreaza decat dupa o

atenta examinare

 In flegmonul piostercoral abordul este dublu:

abdominal si local
II.PIERDEREA DREPTULUI DE DOMICILIU
 Apare in hernia giganta care ar putea fi reintegrata
dar nu poate fi mentinuta

 Reducerea se insoteste de dispnee , dureri

abdominale si tulburari de ritm cardiac

 Infirmitate grava care expune la complicatii:

contuzia viscerelor herniate , strangulari
intrasaculare

 Necesita pregatire preoperatorie speciala

III. IREDUCTIBILITATEA PRIN ADERENTE
 Poate avea doua cauze:
1.Hernia unui organ acolat (cecoascendent , colon
ileopelvin in stanga)
-se mai numesc si hernii prin alunecare
-sacul peritoneal lipseste
-voluminoase , partial reductibile
-prezenta colonului poate fi obiectivata prin irigografie

2.Aderente inflamatorii
- apare in herniile vechi , voluminoase
 Risc mare de strangulare
 Tentativele de reducere sunt periculoase
 Timpul operator specific este desfacerea aderentelor
IV.CONTUZIA HERNIARA

 Posibila mai ales in anumite tipuri de hernii

(inghino-scrotala)

 ORICE HERNIE CARE RAMANE DUREROASA

CHIAR DUPA UN TRAUMATISM MINIM TREBUIE
OPERATA
V. TUBERCULOZA HERNIARA

 Extensia intrasaculara a unei peritonite TBC

 Tratament chirurgical asociat cu tratament

antituberculos
IV. TUMORILE HERNIARE

 Se dezvolta la nivelul organelor herniate

 Complicatie rara
VARIETATI TOPOGRAFICE ALE HERNIILOR
HERNIILE INGHINALE
GENERALITATI

 80-90% din toate herniile

 De 4 ori mai frecventa la barbati

 Se produce prin canalul inghinal

ANATOMIE
 CANALUL INGHINAL-interstitiu intre planurile musculo-aponevrotice ale
regiunii inghinale prin care la barbat trece funiculul spermatic iar la
femeie ligamentul rotund al uterului

 PERETELE ANTERIOR-aponevroza oblicului extern

 PERETELE POSTERIOR-tendonul conjunct si fascia transversalis intarite
de ligamentul Hesselbach , ligamentul Henle intern si bandeleta ileo-
pubiana in jos

 ORIFICIUL PROFUND-situat la cca un lat de deget deasupra mijlocului

ligamentului inghinal
 ORIFICIUL INGHINAL SUPERFICIAL-imediat si deasupra spinei pubelui ,
delimitat de pilierii tendinosi intern si extern ai aponevrozei oblicului
extern

 VASELE EPIGASTRICE INFERIOARE-merg subperitoneal si impart

peretele posterior al canalului inghinal in 2 zone:
-foseta externa
-foseta mijlocie
 Intre uraca si cordonul fibros al arterei ombilicale se gaseste foseta
interna
EMBRIOLOGIE
 Canalul peritoneo-vaginal - evaginare a peritoneului
care insoteste testiculul in migrarea sa in abdomen

 In mod normal se oblitereaza in prima luna dupa

nastere

 Hernia congenitala este intotdeauna o hernie oblica

externa formata prin persistenta canalului
peritoneo-vaginal:
- testiculara cand coboara pana la testicul
- funiculara cand persista numai o parte din canal
- chist de cordon cand persista o zona intermediara a
canalului peritoneo-vaginal
HERNIA INGHINALA DOBANDITA

 HERNIA OBLICA EXTERNA

- prin foseta externa

 HERNIA DIRECTA
- prin foseta mijlocie
- sac total extrafunicular

 HERNIA OBLICA INTERNA

- prin foseta interna
- foarte rara
HERNIA INGHINALA OBLICA EXTERNA
 SIMPTOME
- jena la efort sau mers
- dureri inghinale moderate
 SEMNE
INSPECTIE - tumefactie herniara
PALAPARE
-delimitarea formatiunii , precizarea consistentei si marimii
pedicolului
-aprecierea dimensiunilor defectului dupa reducere
PERCUTIA - mat (epiploon) , sonor (intestin)

 DUPA MARIME SI POZITIE POATE FI:

- punct de hernie-apare in orificiul profund
- interstitiala-in canalul inghinal
- bubonocel-la orificiul inghinal superficial
- inghino-funiculara pana la radacina bursei
- inghino-scrotala coboara pana in scrot
HERNIE INGHINALA DIRECTA

 Aspect globulos

 Deasupra si lateral de spina pubelui

 Frecvent bilaterala

 Se stranguleaza foarte rar

HERNIE INGHINALA DIRECTA
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
- ectopia testiculara

- chistul de cordon

- adenopatia inghinala

- varicocelul

- hidrocelul
TRATAMENT

PRINCIPIILE OPERATIEI:

 REINTEGRAREA CONTINULUI

 REZECTIA SACULUI

 REPARAREA DEFECTULUI PARIETAL

 TEHNICA OPERATORIE – abord clasic
 incizie in regiunea inghinala
 descoperirea aponevrozei oblicului extern
 deschiderea traiectului inghinal
 izolarea cordonului
 deschiderea fasciei spermatice externe
 identificarea elementelor funiculului si sacului herniar
 disectia sacului
 deschiderea sacului
 eliberarea continutului
 ligatura si rezectia sacului la baza

 ABORD MINIM-INVAZIV: TAPP, TEP

REFACEREA PERETELUI

 PROCEDEE ANATOMICE

 PROCEDEE RETROFUNICULARE

 PROCEDEE PREFUNICULARE

 PROCEDEE PLASTICE
Tehnica Lichtenstein
Tehnica Lichtenstein
TAPP
TAPP
TAPP
HERNIILE FEMURALE
ETIOLOGIE

 Mai frecvente la femeie

 De doua ori mai frecvente pe dreapta

 Hernie de slabiciune

 Hernie mica

 Strangulare frecventa si grava

ANATOMIE PATOLOGICA

 SE PRODUCE PRIN INELUL FEMURAL

“CHIRURGICAL”:
-anterior ligamentul inghinal
-lateral vena femurala
-posterior muschiul pectineu si creasta pectineala
acoperita de ligamentul Cooper
-medial ligamentul lacunar Gimbernat

 COLETUL SACULUI ESTE DE OBICEI INGUST, PRINS

IN INELUL FEMURAL RIGID
ANATOMIE PATOLOGICA
 FORME RARE:
- prevasculara inaintea vaselor femurale
- Laugier prin ligamentul Gimbernat
- multiloculara
- pectineala

O formă deosebită este reprezentată de hernia Berger, în

care coexistă cu o hernie inghinală.

Ca o particularitate faţă de herniile inghinale, herniile

femurale se încarcerează şi se strangulează frecvent,
fiind deosebite de primele prin expansiunea la tuse
sub linia lui Malgaigne.
CLINICA
 SIMPTOMATOLOGIE:
-dureri de tip nevralgic la radacina coapsei exagerate de
extensie si calamte de flexie
 INSPECTIE: -tumefactie herniara sub linia Malgaigne
 PALPARE:
-consistenta moale
-pedicul subtire care patrunde sub ligamentul inghinal
-lateral se percep pulsatiile arterei femurale
-frecvent ideructibila chiar in afara strangularii
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL(HERNIA NECOMPLICATA):
-adenopatia crurala
-dilatatia ampulara a crosei safenei
-abces rece vertebral osifluent migrat de-a lungul
muschiului psoas
COMPLICATII

 Foarte frecvent strangulare

 Necroza ansei strangulate este de obicei rapida

 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL HERNIEI

STRANGULATE:
-adenoflegmon femural
-tromboflebita a crosei safenei
TRATAMENT

 CALEA INGHINALA:
-nu se sectioneaza ligamentul inghinal
-dupa deschiderea canalului inghinal se
abdominalizeaza sacul pe sub arcada
-deschiderea , ligatura si rezectia sacului
-inchiderea inelului femural se face prin sutura
tendonului conjunct la ligamentul Cooper
 CALEA INGHINO-FEMURALA:
-necesita sectiunea ligamentului inghinal

!RAPOARTE PERICULOASE CU VENA FEMURALA!

 PROCEDEE PLASTICE
Tehnica „plug and mesh”
HERNIILE OMBILICALE
 HERNIA OMBILICALĂ A COPILULUI

 Apare in primele luni de viata

 Favorizata de stare generala mediocra si rahitism
 Sac peritoneal foarte subtire
 De obicei de dimensiuni mici
 Uneori se asociaza cu diastazisul dreptilor abdominali
 Nu se stranguleaza niciodata
 Se poate vindeca spontan
 Asociat se trateaza rahitismul si denutritia
 HERNIA OMBILICALA LA ADULT

 Mai frecventa la femeile obeze cu sarcini multiple si

tesuturi slabe

 Sacul are de obicei cloazonari, septuri

 Continut reprezentat de intestin subtire, colon

transvers si epiloon, frecvent aderente intre ele si de
sac
 HERNIA OMBILICALA LA ADULT
 Hernia mica:
-de obicei reductibila
-prost tolerata, produce dureri colicative
 Hernia mare:
-neregulata
-piele subtiata
-de obicei ireductibila
 Complicatii
-strangularea
-complicatii cutanate
-ruptura herniei
-cancerul organelor herniate
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

 Papilomul benign al pielii ombilicului

 Metastazele ombilicale

 Dilatarea inelului ombilical prin ascita

 Permeabilizarea venei ombilicale

TRATAMENT chirurgical – clasic şi laparoscopic

 Hernia mica se repara la fel ca la copil

 Hernia mare necesita omfalectomie

 Deschiderea sacului se face la vedere

 Rezectia sacului se face in bloc

HERNIILE LINIEI ALBE
 Se produc prin orificiile vasculonervoase formate
prin incrucisarea fibrelor aponevrotice ale tecilor
muschilor drepti abdominali

 Clinic dureri abdominale

 Interventia – inchiderea orificiului

HERNIILE RARE
 HERNIA SPIEGEL
 Se produce printr-un
punct slab situat la locul
unde teaca posterioara a
muschiului drept
inceteaza (arcada
Douglas)
 Clinic-apare la
incrucisarea intre
marginea laterala a
muschiului drept
abdominal cu o linie care
uneste spina iliaca
antero-superioara cu
ombilicul
 Poate da dureri si se
poate strangula
 Se opereaza prin abord
direct
HERNIA LOMBARA
 Foarte rara
 Apare prin trigonul Petit:
-oblic extern
-creasta iliaca
-dorsal mare
 Si prin parulaterul Grynfelt:
-coasta a XII-a
-oblic intern
-micul dintat
-masa musculara sacro-lombara
 Colet larg
HERNIA OBTURATORIE
 Se produce prin canalul obturator subpubian

 Apare aproape exclusiv la femeia varstnica

 Diagnostic imposibil in afara strangularii

 Semnul Romberg : durere pe fata interna a coapsei ,

coapsa in flexie si rotatie interna

 Operatia: eliberarea si tratare a continutului

HERNIA ISCHIATICA

 Se produce prin marea sau mica incizura sciatica

 De obicei mica

 Sub masa fesierilor

 Greu de recunoscut in afara strangularii

 Tratament pe cale abdominala sau combinata

HERNIILE PERINEALE
 HERNIILE MEDIANE:
-de obicei congenitale datorita profunzimii anormale a
fundului de sac Douglas
-doua variante:
1. Hidrocelul-bombeaza in rect si se asociaza cu
prolapsul rectal
2. Elitrocelul –bombeaza in vagin si se asociaza cu
prolapsul genital
 HERNIILE LATERALE:
-foarte rare
-pot ajunge anterior in reginea vulvara sau posterior in
zona ischiorectala
 Se opereaza de obicei prin abord combinat
abdominal si perineal
EVENTRATII
DEFINITIE
 EXTERIORIZARI SUBCUTANATE ALE VISCERELOR
ABDOMINALE LA NIVELUL UNEI ZONE SLABE ,
NESISTEMATIZATE A PERETELUI

 SE IMPART IN :
1. SPONTANE
2. TRAUMATICE:
-ACCIDENTALE
-POSTOPERATORII
EVENTRATIILE SPONTANE
 SUNT APLAZII RARE ALE PERETELUI ABDOMINAL DE
DIVERSE CAUZE
a.Malformatii congenitale la nou-nascut si copilul mic
(omfalocel, laparocel)
b.Rahitismul
c.Poliomielita

 La adulti, mai ales la femeile cu sarcini multiple si

batrani obezi cu hipotonie musculara apare eventratia
prin diastazisul muschilor drepti
EVENTRATIILE TRAUMATICE
SURVIN IN ANUMITE CIRCUMSTANTE:

 TRAUMATISME ACCIDENTALE

 POSTOPERATOR- CAUZE:
1. Perete abdominal slab, obezitate
2. Denutritie si hipoproteinemie
3. Coexistenta unor boli care cresc presiunea
intraabdominala
4. Sutura cu material inadecvat
5. Anumite incizii in zone mai slabe ale peretelui
6. Anumite incizii nesistematizate
7. Greseli tehnice
8. Supuratia
ANATOMIE PATOLOGICA
DEFECTUL , CARE POATE AVEA DIMENSIUNI
VARIABILE, PREZINTA:

 Pielea, de obicei subtiata, cu cicatricea vechii

interventii

 O lipsa de tesut gras subcutanat impins si dislocat

de sac

 Sacul peritoneal liber sau aderent la piele, uni sau

multiloculat, alunecat pe sub tegumente

 Orificiul de eventratie unic sau multiplu

CLINICA
 APARE DUPA SAPTAMANI-LUNI-ANI DE LA
INTERVENTIE SAU TRAUMATISM SUB FORMA UNEI
TUMEFACTII SUBCUTANATE CU CARACTERE
FOARTE ASEMANATOARE CU ALE HERNIEI

 COMPLICATII:
-CRESTEREA IN VOLUM
-PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU
-IREDUCTIBILITATE
-STRANGULARE
Eventraţie gigantă cu ulceraţii tegumentare
Eventraţie parastomală
 Bride
entero-parieto-enterale
Eventraţie voluminoasă
TRATAMENT

 INTERVENTIE LA CEL PUTIN 6 LUNI DE LA PRIMA

OPERATIE

 INCIZIE PE LOCUL VECHII CICATRICI

 IZOLAREA SACULUI

 TRATAREA CONTINUTULUI

 EVENTRATIILE MARI NECESITA TEHNICI SPECIALE

DE PLASTIE
Eventraţie – plasă de substituţie
EVISCERATIILE
EVISCERATIILE
DEFINITIE: exteriorizarea completa la suprafata
tegumentelor a viscerelor prin desfacerea unei plagi
operatorii recent suturate

ETIOLOGIE:

1. Cauze favorizante generale:denutritie,

hipoproteinemie, anemie, cancer, diabet

2. Cauze tehnice: incizii incorecte, afrontare

defectuoasa, sutura cu fire resorbabile sau
multifilament neresorbabile

3. Cauze locale: infectia si tensionarea suturilor

CLINICA
 Se produce de obicei in zilele 5-10 postoperator
 Se manifesta prin secretie abundenta seroasa prin
plaga, care este deprimata, daca mai exista firele de
sutura
 Cand firele de sutura nu mai exista viscerele apar
intre versantii plagii hiperemice si cu depozite
fibrinoase

 Semne digestive: greata, varsaturi, pareza intestinala

 Semne generale: febra, stare se soc
 Evolutie grava
TRATAMENT

 Marginile devitalizate se excizeaza pana in tesut

sanatos

 Sutura solida, intr-un singur plan cu fire

neresorbabile

 Pansament sub forma de centura

 Ingrijire postoperatorie sustinuta

HERNIILE SI EVENTRATIILE
DIAFRAGMATICE
 GENERALITATI
 HERNIA DIAFRAGMATICA: patrunderea unui viscer
abdominal in cavitatea toracica printr-un orificiu
diafragmatic preformat sau posttraumatic

 EVENTRATIA DIAFRAGMATICA: proeminenta

anormala a diafragmului in torace prin atrofia fibrelor
musculare dar fara sa existe o solutie de continuitate

 HERNIILE DIAFRAGMATICE SE IMPART IN :

1. TRAUMATICE
2. NETRAUMATICE:
-CONGENITALE
-DOBANDITE
 HERNIILE DIAFRAGMATICE TRAUMATICE
 MECANISME:
-DIRECT
-INDIRECT

 ANATOMIE PATOLOGICA:
-caracteristic este absenta sacului
-mai frecvente pe hemidiafragmul stang
-cel mai frecvent ruptura apare radiar de la hiatusul
esofagian
-foarte rar apare ruptura ambelor cupole
-foarte rar hernia dubla diafragmatica si intercostala
(Moreaux)
Diaphragmatic rupture. A: CT image at the
level of the heart demonstrates an air–
contrast level within stomach (ST) which is
herniated into the thorax. B, C: CT images
more caudally demonstrate thickened,
disrupted left hemidiaphragm (straight
arrow) with herniated intraabdominal fat
and descending colon (curved arrow)
located lateral to the diaphragm.
Diaphragmatic rupture. A: A 5-
mm helical CT section
demonstrates herniation of a
portion of the right lobe of the
liver through the diaphragmatic
defect (arrows). Small,
incidental pulmonary nodule is
noted in the right posterolateral
lung base. B: Coronal
reformation demonstrates
herniated liver in the right lower
chest.
CLINICA
 ETAPELE EVOLUTIVE (CARTER SI GUISEFFI)

I.ETAPA ACUTA
-dominata de semnele socului traumatic sau hemoragic
-interventie chirurgicala de urgenta
II.ETAPA CRONICA
-oligosimptomatica
-dureaza luni-ani
-bolnavul poate prezenta disfagie, dipnee, tuse, cianoza,
palpitatii, tulburari dispeptice in special dupa mese
-diagnostic radiologic
III.ETAPA COMPLICATIILOR
-strangularea
TRATAMENT

 Calea de abord de obicei toracica, rar mixta

 Ruptura diafragmatica se sutureaza cu fire

neresorbabile

 In defectele mari e necesara protezarea

 Sparturile periferice se rezolva prin reinserarea

diafragmului
HERNIILE DIAFRAGMATICE NETRAUMATICE

 I.CONGENITALE

 II.DOBANDITE
HERNIILE DIAFRAGMATICE CONGENITALE
 DIAFRAGMUL SE FORMEAZA IN VIATA
INTRAUTERINA DIN:
-septul transvers
-mezenterul dorsal
-pliurile pleuro-peritoneale
-peretele lateral

 HERNIILE EMBRIONARE: apar inaintea formarii

seroaselor pleurala si peritoneala
 HERNIILE FETALE: se produc prin oprirea dezvoltarii
partii dorsale a diafragmului in luna a III-a

 TRATAMENTUL CHIRURGICAL SE FACE INDATA CE

S-A PUS DIAGNOSTICUL
HERNIILE HIATALE
HERNIILE RETROCOSTOXIFOIDIENE
 ANATOMIE PATOLOGICA –se produc intre insertiile
fibritendinoase ale diafragmului pe xifoid si la nivelul
insertiilor musculare ale diafragmului pe coasta a VII-
a ; pot fi uni-sau bilaterale si se pot asocia cu lipsa
de dezvoltare a xifoidului

 CLINICA –redusa si variabila

 DIAGNOSTICUL
-radiografie toracica
-tranzit baritat
-irigografie

 TRATAMENTUL –de obicei pe cale abdominala

 STRANGULAREA HERNIILOR DIAFRAGMATICE
 ETIOPATOGENIE:cel mai frecvent in herniile
posttraumatice
Cauze:
-sclerozarea marginilor defectului
-volvularea organelor herniate
-aderente
De obicei apare dupa un efort care creste presiunea
intraabdominala
 CLINICA
-semne de ocluzie
-dureri toraco-abdominale
-hematemeza in cazul strangularii stomacului
-dispnee
-zgomote hidroaerice toracice
-matitate in baza hemotoracelui
 STRANGULAREA HERNIILOR
DIAFRAGMATICE

 DIAGNOSTICUL
-explorari radiologice

 TRATAMENT
-chirurgical de urgenta
-interventie prin toracofrenolaparatomie

 PROGNOSTIC GRAV
EVENTRATIA DIAFRAGMATICA
GENERALITATI

 DEFINITIE: ridicarea permanenta a unui

hemidiafragm sau a unei parti din acesta fara
existenta unei solutii de continuitate

 Poate fi congenitala sau dobandita

 Poate apare ca fenomen secundar in cazul unor boli

care afecteaza nervul frenic
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG
 SE PRODUC PRIN RIDICAREA ANORMALA A
HEMIDIAFRAGMULUI STANG

 DE OBICEI VISCERELE AFECTATE SUNT

STOMACUL SI COLONUL
 EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG
SEMNELE DIGESTIVE:

 Dureri epigastrice postprandiale

 Varsaturi alimentare

 Balonare

 Daca este jenat tranzitul prin cardie apar si semne

esofagiene:
-durere retrosternala
-disfagie
-sialoree
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG

SEMNELE RESPIRATORII: dispnee accentuata

postprandial

SEMNELE CARDIACE:
 Palpitatii
 Dureri pseudoanginoase
 EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG
 EXAMENUL CLINIC: bombarea hemitoracelui stang cu
excavarea hemiabdomenului stang

 EXAMENUL RADIOLOGIC: ascensionarea

hemidiafragmului cu contur pastrat

 IRIGOGRAFIA SI TRANZIRUL BARITAT : diagnostic

diferential cu hernia diafragmatica
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI DREPT

 Ascensionarea hemidiafragmului drept la persoane

cu predispozitie congenitala

 Favorizate de efort fizic repetat si obezitate

 Intereseaza mai ales regiunea antero-mediala

 Cele mai afectate ficatul si colonul transvers

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI DREPT
 CLINICA:
-frecvent asimptomatice
-rar dureri in baza hemitoracelui drept , dispnee si tuse

 DIAGNOSTICUL – radiologic

 TRATAMENT:
-bine tolerate nu au indicatie chirugicala
-la copii se opereaza cazurile cu insuficienta cardio-
respiratorie
-pe cale abdominala cand se adreseaza si organelor
eventrate sau pe cale toracica daca se adreseaza
doar relaxarii.