HERNIILE

PERETELUI ABDOMINAL

Grupa IV
 Consideratii generale

 Herniile inghinale
 Hernia ombilicala
 Hernia epigastrica
 Hernia Spiegel
 Hernia hiatala
 Hernia pelvina
 Hernia parastomala
 Hernia postincizionala
 Definitii
 Hernia ( Latina- ruptura; Greaca – mugure)
este definita drept exteriorizarea unui viscer din
cavitatea in care este continut, prin intermediul
unui defect la nivelul peretelui.
Din punct de vedere clinic, partea importanta
a definitiei este exteriorizarea, deoarece fara
viscere exteriorizat diagnosticul de hernie este
imposibil.
Din punct de vedere anatomic, elementele
importante ale unei hernii sunt orificiul si sacul
herniar.
 Orificiul herniar este reprezentat de defectul la
nivelul stratului aponevrotic cel mai profund al
abdomenului, iar sacul herniar reprezinta un
diverticul al peritoneului.Gatul sacului herniar se
situeaza la nivelul orificiului herniar.
 Marimea herniei este determinata de
dimensiunile gatului si de volumul sacului destins.
 Hernia este: -externa – daca sacul iese
complet din peretele abdominal
-intraparietala – daca sacul este
la nivelul peretelui
- interna – daca sacul este in
interiorul cavitatii
 Hernia este: – reductibila: cand viscerul
exteriorizat poate fi readus in abdomen
-Ireductibila : cand viscerul nu
mai poate fi redus in abdomen.

 Reducerea manuala a sacului de hernie este

cunoscuta ca manevra TAXIS.
 Complicatia cea mai frecventa si mai grava
 Realizata prin constrictia brutala a viscerelor in sacul
herniar cu compromiterea irigatiei
 Agentii anatomici ai strangularii pot fi
1.Inelul fibros al orificiului profund
2.Coletul sacului
3.Coletul diverticulilor intrasaculari
 Leziunile intereseaza invelisurile herniei si organul
strangulat; sacul este destins , cu lichid initial citrin , apoi
rosietic , puriform si in final pio-gazos , chiar fecaloid
 In stadiul final se produce si inflamarea invelisurilor
externe
 Leziunile ansei trec prin 3 stadii evolutive:
1. Stadiul congestiv
2. Stadiul ischemic
3. Stadiul de gangrena si perforatie
 Apare mai frecvent , adulti si batrani
 Predispuse la strangulare herniile cu colet subtire ,
lung si scleros
 In herniile mari strangularea se produce mai ales
intrasacular, pe brida
SEMNE FUNCTIONALE:
 Durere
 Colici repetate
 Greturi si varsaturi
 Oprirea gazelor
 Oprirea fecalelor poate lipsi(golirea intestinului din
aval, ciupire laterala)
SEMNE FIZICE:
 Bombarea herniei
 Hernie dura , sub tensiune, dureroasa , mai ales la
palparea pedicolului
 Hernie ireductibila
 Fara impulsiune si expansiune la tuse
 Matitate la percutie prin prezenta lichidului in sac
 Abdomen meteorizat
 Stare generala initial buna(primele ore)

EVOLUTIE
 Fara operatie : moarte in 3-5 zile prin ocluzie
complicata cu peritonita difuza
 Rar flegmon piostercoral
 Forme clinice particulare
 
 Pensarea laterala- hernia Richter se caracterizeaza prin
strangularea numai a unui segment din marginea
antimezenterica a ansei, fara obliterarea completa a
lumenului intestinal. Este intilnita in 15% din herniile
femurale strangulate si doar in 5% dintre celelalte tipuri
de hernie. Semnele de ocluzie pot lipsi.
 
 Strangularea retrograda- hernia Maydl sau hernia in W
consta in existenta a doua anse normale in sacul herniar
si a unei anse intermediare strangulate in abdomen. Rar
ansele din sac sunt si ele strangulate.
 
 Hernia Littre se refera la situatia in care un diverticul
Meckel se stranguleaza in sacul herniar.
 
Regiunile herniare
 Herniile peretelui abdominal apar numai in zonele
unde aponevrozele si fasciile sunt lipsite de suportul
protector al muschilor striati
 Fara o forta de contrabalansare, zonele aponevrotice
slabe sunt supuse agresiunii presiunii intraabdominale si
cedeaza daca se deterioreaza sau contin anomalii
anatomice.
Frecvent afectate sunt :
 regiunile inghinale,
 ombilicul,
 linia alba,
 linia semilunara a lui Spieghel,
 diafragmul si inciziile chirurgicale.

Alte zone herniare, afectate mai rar sunt: perineul,

triunghiul lombar superior Grynfelt, triunghiul lombar
inferior Petit si gaurile obturatorii si sciatice ale pelvisului.
 Simptome si diagnostic
 Herniile simptomatice produc o larga
varietate de manifestari nespecifice,determinate
de continutul sacului si de presiunea exercitata
de sac pe tesuturile adiacente.
 Disconfortul produs de hernia este
intotdeauna mai accentuat la sfarsitul zilei si se
reduce in timpul noptii, cand pacientul sta intins
si hernia se reduce.
 Herniile inghinale nu reprezinta o cauza de
durere testiculara.
 Tipic, atunci cand pacientul face un efort sau
tuseste, sacul herniar si continutul sau transmit
un impuls palpabil.
 Pacientul trebuie examinat in ortostatism,
deoarece este imposibila palparea unei hernii
inghinale, care se reduce cand pacientul este in
decubit dorsal.
 Hidrocelul poate mima o hernie ireductibila,
dar spre deosebire de hernie, se transilumineaza.
 Herniile strangulate produc durere intensa,
urmata rapid de hiperestezie, ocluzie intestinala
si simptome ale sepsisului.
 1.Herniile inghinale

 -regiunea inghinala reprezinta una dintre zonele

slabe naturale ale peretelui abdominal,
reprezentand unul dintre cele mai frecvente
locuri de producere a herniilor abdominale.
 -sunt afectate ambele sexe, indiferent de varsta,
dar barbatii prezinta hernia inghinala de 25 de
ori mai frecvent decat femeile.
 -herniile care se dezvolta deasupra crestei
femurale sunt inghinale, iar cele care se dezvolta
dedesubt sunt femurale sau crurale.
 -herniile inghinale pot fi directe sau indirecte.
 -sacul herniei inghinale indirecte trece oblic sau
indirect catre scrot, iar in cazul in care ajunge la
nivelul acestuia este denumita hernie scrotala.
 -sacul herniei directe iese direct afara si inainte.
 -la barbati, strangularea herniilor indirecte poate
duce la strangularea concomitenta a cordonului
spermatic si a testiculului.
 HERNIA OBLICA EXTERNA
-prin foseta externa
 HERNIA DIRECTA

-prin foseta mijlocie

-sac total extrafunicular
 HERNIA OBLICA INTERNA

-prin foseta interna

-foarte rara
 SIMPTOME
-jena la efort sau mers
-dureri inghinale moderate
 SEMNE
INSPECTIE
-tumefactie herniara
PALAPARE
-delimitarea formatiunii , precizarea consistentei si
marimii pedicolului
-aprecierea dimensiunilor defectului dupa reducere
PERCUTIA
-mat (epiploon) , sonor(intestin)
 DUPA MARIME SI POZITIE POATE FI:
-varf de hernie-apare in orificiul profund
-interstitiala-in canalul inghinal
-bubonocel-la orificiul inghinal superficial
-inghino-funiculara pana la radacina bursei
-inghino-scrotala coboara pana in scrot
 Aspect globulos

 Deasupra si lateral de spina pubelui

 Frecvent bilaterala

 Se stranguleaza foarte rar

 Cauze

 Herniile inghinale sunt determinate de:

- persistenta unei comunicari intre abdomen si organele
genitale (numita canal inghinal) ce in mod normal ar fi
trebuit sa se inchida inainte de nastere

- slabirea muschilor abdominali prin imbatranire si uzura
in cursul vietii
- conditiile ce cresc presiunea in cavitatea abdominala
(exemplu tusea frecventa sau obezitatea)

- sport - atletii dezvolta uneori o hernia determinata de
sport manifestata printr-o durere cronica in regiunea
inghinala cu sau fara semne de hernie. Acest tip de hernie
apare mai ales in sporturi ce implica miscari repetate, ca
de exemplu hochei, fotbal si tenis.
 Simptome

 Simptomele herniei inghinale sunt:

- prezenta unei tumefactii (umflaturi) in zona inghinala
sau a scrotului la barbati sau a labiei mari (ce acopera
vaginul) la femei. Aceasta tumefactie poate sa apara
progresiv, in cateva saptamani sau luni sau poate sa apara
brusc, dupa ridicarea de greutati, tuse, aplecare,incordare
sau ras. Multe hernii se remit(devin plate)in pozitia culcat.

- disconfort sau durere in zona inghinala sau la nivelul
scrotului. Disconfortul creste la aplecare sau la ridicarea
de greutati si se remite in pozitie culcat. Multe hernii insa
nu determina nici o durere.Daca insa o parte a intestinului
ce a protruzionat in afara abdomenului ramane prinsa
(incarcerata) in hernie, atunci apare o durere brusca,
intensa, greata si voma.

- senzatie de greutate, umflare, de tinere sau de arsura in
zona herniei, a scrotului sau a interiorului coapsei.
 Simptomele herniei la copii
 - la sugari, o hernie se poate evidentia ca o
umflatura in zona inghinala atunci cand copilul
plange sau se misca
- greata si voma, plans, refuzul de a manca -
atunci cand hernia se incarcereaza (o parte din
intestinele ce au protruzionat in afara
abdomenului raman blocate in hernie).
 Hernia incarcerata apare mai frecvent la sugari si
copii decat la adult si necesita tratament
chirurgical imediat.
 Evolutie
 La adulti:
 La adulti, daca hernia poate fi impinsa inapoi in abdomen,
operatia poate fi temporizata. Acesta deoarece incarcerarea
herniei este rara la adult.
O hernie ce nu poate fi redusa (impinsa inapoi in abdomen)
trebuie operata mai ales atunci cand durerea devine mai
intensa, apare inrosirea pielii la acest nivel, apare febra,
greata si voma sau marirea de volum a abdomenului.

Functia sexuala nu este afectata, de obicei, in hernia
inghinala sau in urma tratamentului chirurgical al herniei.
Uneori, la barbati, chirurgia sau incarcerarea herniei poate
sa afecteze funiculul spermatic, tubul ce transporta sperma
din testicule spre uretra. Nu se cunoaste cat de frecvent si in
ce masura este afectata functia sexuala.
Rar, chirurgical sau din cauza incarcerarii herniei pot fi
afectate vasele de sange ce iriga unul sau ambele testicule
ceea ce determina micsorarea testicolului.
 Factori de risc nemodificabili:
 - slabirea musculaturii inca de la nastere
- slabirea musculaturii prin imbatranire
- una sau mai multe hernii inghinale
- sexul masculin

 Factori de risc controlabili:


- greutatea crescuta (obezitatea) sau o scadere mare si
rapida in greutate prin dieta drastica
- muschii abdominali slabi din cauza unei diete sarace,
lipsei de exercitiu fizic sau a ambelor
- incordarea in timpul urinarii sau defecatiei
- tusea cronica (ca cea a fumatorilor).
 Herniile femurale
 sunt considerate de obicei o entitate separata,
dar reprezinta de fapt o forma de hernie
inghinala.
 -herniile femurale nu sunt frecvente,
reprezentand 2,5% din herniile inghinale
 -apar ocazional la femei, in special la multipare
varstnice
 -la barbati ele sunt rare.
 -herniile femurale reductibile, care sunt rare,
pot fi confundate cu o vena safena varicoasa.
 -atat hernia inghinala indirecta, cat si cea
femurala sunt de doua ori mai frecvente pe
partea dreapta.
 -in hernia inghinala indirecta acest lucru este
atribuit unei intarzieri a atrofierii procesului
vaginal, care urmeaza coborarii normale mai
lente a testiculului drept catre scrot.
 -in hernia femurala predominant partii drepte se
explica prin faptul ca in partea stanga canalul
femural este blocat de colonul sigmoid.
 SE PRODUCE PRIN INELUL FEMURAL “CHIRURGICAL”:
-anterior ligamentul inghinal
-lateral vena femurala
-posterior muschiul pectineu si creasta pectineala
acoperita de ligamentul Cooper
-medial ligamentul lacunar Gimbernat
 COLETUL SACULUI ESTE DE OBICEI INGUST , PRINS
IN INELUL FEMURAL RIGID
 FORME RARE:

-prevasculara inaintea vaselor femurale

-Laugiet prin ligamentul Gimbernat
-multiloculara
-pectineala
SIMPTOMATOLOGIE:
-dureri de tip nevralgic la radacina coapsei exagerate de extensie
si calamte de flexie

 INSPECTIE:

-tumefactie herniara sub linia Malgaigne

 PALPARE:

-consistenta moale
-pedicul subtire care patrunde sub ligamentul inghinal
-lateral se percep pulsatiile arterei femurale
-frecvent ideructibila chiar in afara strangularii

 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL(HERNIA NECOMPLICATA):

-adenopatia crurala
-dilatatia ampulara a crosei safenei
-abces rece vertebral osifluent migrat de-a lungul muschiului
psoas
 2) Hernia ombilicala

Hernia ombilicala este un defect al

peretelui abdominal care implica
exteriorizarea la nivelul inelului
ombilical (buric) a unei portiuni de
grasime sau a unui organ intern.
Marimea herniei poate varia de la
cativa milimetri la aproximativ 1-5
centimetri in diametru.
 -ombilicul reprezinta o zona slaba a peretelui
abdominal si un loc comun pentru herniere.
 -herniile ombilicale apar mai frecvent la femei.
 -obezitatea si sarcinile repetate reprezinta stari
presdispozante frecvente, ascita exacerband
intotdeauna problema.
 -hernia ombilicala la adulti este castigata si nu
are legatura cu hernia ombilicala la copii,
 -strangularea colonului si a omentului este destul
de frecventa.
 ruptura apare in prezenta cronica a ascitei
datorate cirozei, caz in care este necesara de
urgent si decompresiunea portala.
 Daca boala nu se trateaza, in timp, se complica:
organele care migreaza se stranguleaza si pot
iesi in afara abdomenului, aparand ca o
formatiune umflata in dreptul ombilicului.
Afectiunea poate duce chiar la moartea
organelor herniate. Mai mult, poate cauza chiar
decesul pentru ca favorizeaza ocluzia intestinala
(strangularea intestinului subtire).

Herniile ombilicale sunt frecvente la sugari. In
majoritatea cazurilor acestea nu provoaca
durere sau alte simptome si se rezolva pe cont
propriu (fara tratament) pana in jurul varstei de
2 ani (maxim 5 ani).
 Factorii de risc
In cazul copiilor:

1. Varsta. Sugari cu varsta sub 6 luni au un risc

crescut de a avea hernie ombilicala.
2. Greutatea mica la nastere. 
3. Nasterea prematura.
4. Rasa. Sugarii de rasa neagra dezvolta hernii
ombilicale mai des decat copiii de alte rase.
 In cazul adultilor, factorii de risc sunt:
1. Obezitatea
2. Ridicarea de greutati
3. Tuse
4. Sarcini multiple
5. Ascita (acumularea de lichid in abdomen)
 Simptomele herniei ombilicale
Principalul simptom al unei hernii ombilicala este
o umflatura situata la nivelul ombilicului, de
consistenta moale. Hernia ombilicala
necomplicata nu este deobicei dureroasa si
poate fi impinsa inapoi in abdomen cu ajutorul
degetului (este reductibila).

Daca un copil prezinta hernie ombilicala, aceasta
poate fii observata cand plange sau tuseste.
Protuberanta poate sa dispara cand copilul este
linistit sau cand sta intins pe spate. Herniile
ombilicale la copii sunt de obicei lipsite de
durere. In schimb, cele care apar la adulti pot
determina disconfort abdominal.
 -interventia chirurgiala este recomandata la
sugari cu defecte mai mari de 2 cm in diametru
si la toti copiii cu hernie ombilicala prezenta la
varsta de 3 sau 4 ani.
 -interventia chirurgicala clasica pentru hernia
ombilicala este hernioplastia Mayo, constand in
sutura in rever a segmentelor aponevrotice
superiore si inferiore.
 -herniile ombilicale cu defect parietal mic sunt
inchise prin plasarea catorva fire de polipropilena,
iar cele cu defecte parietale largi se trateaza cu
proteza.
 
 3)Hernia epigastrica
(hernia liniei albe)
 Este hernia situata pe linia mediana a abdomenului intre
extremitatea inferioara a sternului si ombilic (buric).
 Se mai numeste si hernie a liniei albe facandu-se referire
la rafeul tendinos median ce se gaseste intre cei doi
muschi drepti abdominali.
 Orificiul herniar corespunde unei dehiscente (departari) a
aponevrozei (invelis fibros ce cuprinde muschii) dreptilor
abdominali.Prin acest orificiu se exteriorizeaza cel mai
frecvent grasime properitoneala sau epiploon (structura
grasoasa ce acopera intestinele) ;
 cand orificiul este mai mare ca dimensiuni acesta poate fi
traversat de anse intestinale.
 -herniile epigastrice sunt frecvent ireductibile,
prezintand invariabil defecte aponevrotice mici.
 -uneori sunt multiple si prezinta frecvent mult
mai mult discomfort comparative cu dimensiunea
lor.
 -interventia chirugicala este similara cu cea
pentru herniile ombilicale.
 Care sunt factorii de risc?
La adulti factorii care determina cresterea
presiunii abdominale pot favoriza aparitia
herniei epigastrice:
• Obezitatea
• Ridicarea de greutati
• Tuse cronica
• Sarcini multiple
• Ascita (acumularea de lichid in abdomen)
 Care sunt simptomele herniei epigastrice?

 Principalul simptom al unei hernii epigastrice

este aparitia unei umflaturi situata la nivelul
epigastrului, de consistenta moale.
 Hernia epigastrica necomplicata nu este deobicei
dureroasa.
 Marimea herniei poate varia de la cativa
milimetri pana la dimensiuni de ordinul
centrimetrilor(hernii epigastrice netratate).
 Hernia epigastrica  necomplicata poate fi
impinsa inapoi in abdomen cu ajutorul
degetului sau cand pacientul sta in pozitie
orizontala(este reductibila).
 Care sunt complicatiile herniei epigastrice?

• hernie epigastrica  incarcerata- continutul

abdominal exteriorizat devine “captiv” si nu mai
poate fi impins inapoi in interiorul abdomenului
(hernia devine ireductibila).
• hernie epigastrica  strangulata
-apare atunci cand fluxul de sange pentru continutul
abdominal din hernie se intrerupe.
Atunci cand un tesut nu reuseste sa primeasca
suficient oxigen si substante nutritive, tesutul
moare. In aceste cazuri abdomenul este destins si
pacientii pot prezenta varsaturi, greata, febra si
durere abdominala.
Reprezinta o urgenta chirurgicala si pacientul
trebuie sa primeasca imediat tratament de
specialitate.
 -herniile spiegeliene sunt hernia ventral care apar de-
a lungul portiunii subombilicale a liniei semilunare
Spiegel si prin fascia Spiegel.
 -herniile spiegeliene sunt rare
 -cu exceptia celor mari, sunt dificil de diagnosticat,
deoarece sunt interparietale si continute de
aponevroza muschiului oblic extern.
 -fiind frecvent mici, se pot pune in evident utilizand
ecografia si CT.
 -herniile mari pot fi interpretate gresit drept
sarcoame ale peretelui abdominal.
 -prinderea nervilor cutanati anteriori T10-T12 produce
disconfort care indica hernia spiegeliana.
 -herniile spiegeliene se dezvolta lateral de vasele
epigastrice, caz in care reprezinta o varianta a
herniei inghinale directe.
 -gatul sacului herniei spiegeliene se dezvolta
lateral prin deplasarea muschilor largi ai
abdomenului,muschiul drept impreuna cu teaca
sa impiedicand dezvoltarea mediana.
 -herniile spiegeline mici se inchid simplu, iar cele
largi situate la nivelul muschilor necesita proteza.
 5)Hernia hiatala
 Generalitati

 O hernie apare in momentul in care tesuturile din interiorul

abdomenului se exteriorizeaza printr-un orificiu al musculaturii
peretelui abdominal.
 In momentul in care hernierea se realizeaza spre cavitatea
toracica, aceasta se numeste
hernie hiatala.
 Exista trei tipuri de hernie hiatala:
 prin alunecare,
 paraesofagiana
 mixta.
 Cauze

 Limita dintre abdomen si torace este formata

dintr-un muschi subtire numit diafragm. Trecerea
esofagului (un tub muscular ce face legatura intre
faringe si stomac) prin diafragm se face printr-un
orificiu numit hiatus.
Hernia hiatala apare in cazul slabirii musculaturii si
tesutului conjunctiv de la nivelul hiatusului. In cazul
herniei prin alunecare, o mica portiune din stomac
aluneca spre torace prin diafragm si se pozitioneaza
deasupra abdomenului in cavitatatea toracica.
Sfincterul esofagian, care delimiteaza esofagul de
stomac, se pozitioneaza de asemenea deasupra
diafragmului.
 Simptome

 De obicei nu apar simptome in cazul herniei prin

alunecare.
Daca totusi apar, acestea sunt cauzate de aciditatea
de reflux (adica refluxul sucului gastric din stomac
spre esofag), datorita slabirii sfincterului esofagian.
Simptomele refluxului gastro-esofagian includ
urmatoarele:
- arsura retrosternala, acompaniata de caldura si
durere. Apare postprandial, in pozitia culcat sau la
aplecarea in fata. In termeni medicali se numeste
pirozis.
- gust acru sau sarat in gura. Se datoreaza de
asemenea refluxului de acid din stomac in esofag. De
obicei acompaniaza pirozisul, insa se poate sa fie
singurul simptom uneori.
 Simptome secundare :
- senzatie de plenitudine in abdomenul superior
dupa mese
- dificultate la ingurgitarea alimentelor (disfagie)
sau senzatie de nod in gat
- greturi
- voce ragusita.
 Daca simptomele sunt severe sau continue, poate fi
vorba de boala de reflux gastroesofagian (BRGE),
adica refluxul mancarii si sucului gastric in esofag, cu
durata si frecventa mai crescuta decat in cazul
pirozisului.
 Hernia hiatala si BRGE, sunt boli care de obicei apar
impreuna. Tratamentul BRGE necesita tratament
medicamentos riguros urmat in cazuri mai grave de
tratament chirurgical.
 Daca apare dispnee sau durere retrosternala trebuie
luata in calcul si posibilitatea unei boli cardiace.
 Pirozisul apare de obicei dupa mese prin refluxul
continutului stomacal.
 Durerea cardiaca este simtita de obicei ca si o
senzatie de presiune, intepatura, constrictie,
disconfort sau generalizata in zona toracica, ce apare
de obicei dupa un efort fizic.
 Herniile mari prin alunecare, pot cauza ulcere, care
sunt eroziuni ale mucoasei stomacului situate la
nivelul hiatusului. Aceste ulceratii au fost
descoperite prin endoscopie la 5% din pacientii cu
hernie hiatala.
 Investigatii
 In mod normal o hernie hiatala este descoperita
in momentul evaluarii pacientului pentru o alta
afectiune. Atunci cand cauza prezentarii la
medic este o senzatie de arsura, caldura sau
durere retrosternala, doctorul va chestiona
pacientul despre caracteristicile simptomelor si
va indica realizarea unor testari daca sunt
prezente urmatoarele conditii:
- arsura retrosternala de o lunga perioada de
timp
- simptomele nu se amelioreaza prin tratament
medicamentos
- simptomele reapar dupa incetarea
tratamentului medicamentos
- coexista si alte semne si anume scaderea in
greutate, varsatura cu sange sau disfagie.
 Daca exista unele din aceste simptome probabil este
vorba despre boala de reflux esofagian. Hernia
hiatala si boala de reflux esofagian pot coexista de
obicei. Daca este vorba despre aceasta, medicul va
indica testari specifice pentru confirmarea
diagnosticului. Majoritatea herniilor hiatale sunt
diagnosticate prin examen baritat, care examineaza
portiunea superioara a tractului digestiv.
 Se va inghiti un amestec format din bariu si apa,
trecerea acestui amestec prin esofag spre stomac si
portiunea initiala a intestinului subtire (duoden),
fiind urmarita printr-un fluoroscop conectat la un
monitor, care foloseste razele X pentru detectarea
trecerii amestecului.
 Endoscopia gatrointestinala superioara - o procedura
in care medicul vizualizeaza esofagul, stomacul si
intestinul subtire folosind un instrument subtire si
flexibil numit endoscop - este o metoda obisnuita de
diagnosticare a herniei hiatale. In cazul durerilor
precordiale si a dispneei, trebuie urmarite
investigatii pentru o boala cardiaca.
Factorii de risc incriminati in aparitia simptomatologiei
herniei hiatale sunt:
 Alimentatia: mancarea grasa si prajelile; unele
alimente ce pot sa provoace hiperaciditate si nu sunt
consumate cu fibrele vegetale cu rol in tamponarea
acidului clorhidric din stomac;
 Obezitatea prin presiunea exercitata de cavitatea
abdominala asupra cavitatii toracice;
 Consumul de alcool sau cafea in cantitati crescute
poate sa provoace hiperaciditate;
 Fumatul este factor de risc atat pentru
hiperaciditate, cat si pentru multe alte patologii,
avand un efect nociv asupra intregului organism;
 Graviditatea prin presiunea exercitata asupra
stomacului de catre uterul gravid poate sa largeasca
orificiul de trecere al esogafului prin diafragm;
 Lipsa exercitiului fizic, sedentarismul si hainele
stramte, pe un teren predispus, sunt factori de risc
demni de luat in seama.
 6)Hernia pelvina

 -herniile apar in fosa obturatorie, in gaura

sciatica mare sau mica si in perineu
 -toate sunt rare si apar in special la pacienti
casectici, batrani, mai ales de sex feminin.
 -dintre herniile pelvine, cele mai frecvente sunt
herniile obturatorii, in marea majoritate fiind
strangulate.
 -presiunea pe nervul obturator determina durere in
regiunea soldului si genunchiului si pe partea
interna a coapsei.Aceasta durere caracteristica
apare la aproximativ jumatate din pacienti si este
cunoscuta drept semnul lui Howship-Romberg.
 -herniile perineale apar prin diafragmul pelvin si
pot fi anterioare si posterioare fata de muschiul
perineal transvers superficial.
 -hernia perineala anterioara se intalneste numai
la femei si ajunge la labia mare, in timp ce hernia
perineala posterioara intra in fosa ischiorectala la
barbati si se apropie de vagin la femei.
 
 7)Hernia parastomala
 -herniile parastomale interfereaza cu irigatia
colostomei si aderarea pungii de colostoma
 -herniile paracolostomiale sunt mai frecvente
decat cele parailcostomiale, ambele aparand mai
frecvent atunci cand stoma iese mai mult prin
linia semilunara direct prin teaca dreptului.
 -mutarea stomei intr-un loc nou reprezinta o
metoda traditional de tratament si este preferata
fata de repararea locala a defectului
 -refacerea locala esueaza frecvent, deoarece
muscular situate lateral de stoma lasa prea
putina aponevroza.
 -dintre tehnicile protetice, cea de preferat
este procedeul Leslie, constand in inchiderea
defectului parietal lateral de stoma in
tesutul subcutanat si apoi implantarea unei
bucati mari de Mersilene care a fost partial
despicata pentru a putea inconjura stoma si
apoi intinsa pe peretele abdominal anterior
la care este fixata.
 
8)Hernia postincizionala (eventratia
postoperatorie)

- Hernia postincizionala, postoperatorie sau

eventratia, apare in urma unei interventii
chirurgicale printr-un defect de cicatrizare.
- Odata cu trecerea timpului acest defect se va
mari progresiv, putin atinge dimensiuni gigantice,
cu organe ce parasesc aproape in totalitate
cavitatea abdominala instalindu-se in sacul
herniar.
 -reprezinta o problema chirurgicala serioasa
 -au tendinta la marire.
 -sunt frecvent foarte greu de tratat si de
obicei se asociaza cu afectiuni concomitente
serioase.
 -pacientii sunt de obicei obezi, obezitatea si
infectiile reprezentand doua dintre
principalele cauze ale afectiunii.
 Hernia postincizionala (eventratia postoperatorie)

 -hipertensiunea, afectiunile cardiace si renale,

diabetul si intertrigo purulent acompaniaza de
obicei obezitatea si cresc morbiditatea in cazul
curei chirurgicale a herniei postincizionale.
 -pierderea integritatii peretelui andominal reduce
presiunea peretelui abdominal si determina
modificari importante, purtand numele de
< Boala eventrationala>
 -o eventratie larga produce o miscare paradoxala
a peretelui abdominal in cursul respiratiei,
similara cu cea din voletul costal mobil.Functia
diafragmului devine ineficienta.
 -viscerele isi pierd dreptul la domiciliu in
abdomen in cazul eventratiilor mari, vechi.In
aceste cazuri, reducerea viscerelor in
momentul interventiei chirurgicale poate
determina moartea prin compresia venei
cave inferioare si insuficienta respiratori prin
ridicarea fortata si imobilizarea
diafragmului.
 -reducerea presiunii intraabdominale prin
eventratie determina edem la nivelul
mezenterului si staza in sistemul venos
splahnic si in vena cava inferioara.Apare
distensia si atonia viscerelor.
 -apar dificultati in mictiune si
defecatie,respiratie
 -durerea de spate este un simptom frecvent,
fiind determinate de lordoza indusa de retractia
muschilor largi si de scaderea eficientei
muschilor drepti
 -pielea si tesutul subcutanat supraiacente
eventratiilor largi sunt intinse si lezate.Pielea
devine atrofica, hipoxica si lipsita de grasimea
subcutanta.apar ulceratii spontane
 -pneumoperitoneul progresiv reprezinta o
tehnica utila pentru pregatirea pacientilor in
vederea curie herniei posincizionale, deoarece el
previne unele dintre modificarile acestei
afectiuni
 -pneumoperitoneul intinde peretele
abdominal si aderentele intraabdominale,
faciliteaza reintoarcerea viscerelor in
abdomen si imbunatateste functia
diafragmului.