HERNIA VENTRALĂ-LAPAROCELUL -

H.SPIEGEL
 apar în afara tecii
dreptului pe linia
semilunară a lui Spiegel
care corespunde limitei
de separare ce exista
între corpul cărnos şi
aponevroza anterioară a
muşchiului transvers a
abdomenului
 se poate sau nu
exterioriza sub piele,
 HERNIA SPIEGEL
 Se produce printr-un punct slab situat
la locul unde teaca posterioara a
muschiului drept inceteaza ( arcada
Douglas)
 Clinic-apare la incrucisarea intre
marginea laterala a muschiului drept
abdominal cu o linie care uneste spina
iliaca antero-superioara cu ombilicul
 Poate da dureri si se poate strangula
 Se opereaza prin abord direct
 HERNIILE LOMBARE

 apar în spaţiul
cuprins între creasta
iliacă, marginea
externă a masei
sacro-lombare şi
ultima coastă,
regiune în care se
găsesc două zone
slabe ale peretelui
abdominal
 Triunghiul lombo-costo-abdominal
J.L.Petit

- creasta iliacă - inferior,

- C XII şi masa musculară sacrolombară

– lateral

- în aria sa - locul de ieşire al pachetului

vasculo-nervos al C XII care poate fi
sediul unei hernii
 Tetragonul Krause sau patrulaterul lui Grynfelt

- intern: marginea externă a

masei sacro-lombare

- inferior: creasta iliacă

- antero-inferior: m. mic oblic

- supero-extern: m. dintat

- planşeul: aponevroza posterioară a m. transvers abdominal

 HERNIILE OBTURATORII

 exteriorizarea viscerelor din

cavitatea abdomino-pelvină,
prin canalul obturator spre
rădacina sau partea
postero-internă a coapsei
 apar la femeile în vârstă
 în raport cu canalul
obturator subpubian pot fi :
- incomplete, când se
cantonează între cele 2
membrane obturatorii
- complete, când se disting la
rădacina coapsei, în regiunea
obturatoare
 HERNIILE ISCHIATICE

 varietate excepţională, cu o importanţă

practică redusă

 apar la femei, exteriorizându-se în

regiunea fesieră, pe deasupra marelui
ligament sacro-sciatic
 HERNIILE OBTURATORII

 exteriorizarea viscerelor din cavitatea

abdomino-pelvină, prin canalul obturator spre
rădacina sau partea postero-internă a coapsei
 apar la femeile în vârstă

 în raport cu canalul obturator subpubian pot fi :

- incomplete, când se cantonează între cele 2

membrane obturatorii
- complete, când se disting la rădacina coapsei, în
regiunea obturatoare
 HERNIILE PERINEALE

 HERNIILE MEDIANE:
-de obicei congenitale datorita profunzimii anormale a fundului de sac Douglas
-doua variante:
1. Hedrocelul-bombeaza in rect si se asociaza cu prolapsul rectal
2. Elitrocelul –bombeaza in vagin si se asociaza cu prolapsul genital
 HERNIILE LATERALE:
-foarte rare
-pot ajunge anterior in reginea vulvara sau posterior in zona ischiorectala
 Se opereaza de obicei prin abord combinat abdominal si perineal
 EVENTRAŢIILE
 ieşirea unui viscer
abdominal sub
tegumente, într-o zonă a
peretelui abdominal cu
rezistenţa stratului
musculo-aponevrotic
diminuată sau disparută

 spontane şi
posttraumatice
accidentale sau
postoperatorii
Etiologia eventraţiilor spontane

 leziuni medulo-radiculare

 nevrita diabetică

 obezitate

 degenerescenţa senilă
 Eventraţiile posttraumatice accidentale
sunt secundare unei contuzii abdominale
cu ruptura subcutanată a stratului
musculo-aponevrotic

 Eventraţiile postoperatorii, cicatriceale

sunt cele mai frecvente
Etiopatogenia eventraţiilor postoperatorii

 Factori care depind de actul  Factori care ţin de terenul

chirurgical bolnavului

- tipul de intervenţie - vârsta inaintată

- tipul de sutură - multiparitatea
- tipul de material de sutură - obezitatea
- evolutia plăgii postoperatorii - diabetul
- hipoproteinemia
 Complicaţiile care au apărut în - anemia
perioada imediat - bronsita cronică
postioperatorie la nivelul plăgii - constipaţia
- retenţia incompletă de urină
 Factori care au influenţat - eforturile fizice mari
procesul de cicatrizare indirect
primele zile (tuse, voma, etc.)
 Examenul clinic
 mărimea eventraţiei (apreciată prin contractura
musculaturii abdominale)
 dimensiunile inelului de eventraţie
 aspectul anatomo-patologic al marginilor şi
structurilor musculo-aponevrotice de vecinătate
 aderenţele parieto-viscerale la nivelul coletului sau
la sacul de eventraţie - reductibilitatea acestuia
(completă, partială sau ireductibilă)
 durerea
 prezenţa tulburari de tranzit
 tulburările cardio-respiratorii
 EVISCERAŢIILE
 ieşirea viscerelor din
cavitatea abdominală
la exterior, printr-o
soluţie de
continuitate
parietală, în
circumstanţe
posttraumatice sau
postoperatorii
 Evisceraţia posttarumatică  Evisceraţia
postoperatorie
- este consecinta plagilor
abdominale penetrante.
- pot avea diferite
dimensiuni,
- viscerele care se - viscerele se
exteriorizează sunt
epiploonul, intestinul exteriorizeză prin
subţire, mai rar colonul breşa musculo-
aponevrotică
 Caracteristica lor este că interesând sau nu şi
de cele mai multe ori sunt
asociate cu leziuni ale tegumentul,
altor viscere, cavitare sau
parenchimatoase
 EVENTRAŢIILE
 ieşirea unui viscer
abdominal sub
tegumente, într-o zonă a
peretelui abdominal cu
rezistenţa stratului
musculo-aponevrotic
diminuată sau disparută

 spontane şi
posttraumatice
accidentale sau
postoperatorii
Etiologia eventraţiilor spontane

 leziuni medulo-radiculare

 nevrita diabetică

 obezitate

 degenerescenţa senilă
 Eventraţiile posttraumatice accidentale
sunt secundare unei contuzii abdominale
cu ruptura subcutanată a stratului
musculo-aponevrotic

 Eventraţiile postoperatorii, cicatriceale

sunt cele mai frecvente
Etiopatogenia eventraţiilor postoperatorii

 Factori care depind de actul  Factori care ţin de terenul

chirurgical bolnavului

- tipul de intervenţie - vârsta inaintată

- tipul de sutură - multiparitatea
- tipul de material de sutură - obezitatea
- evolutia plăgii postoperatorii - diabetul
- hipoproteinemia
 Complicaţiile care au apărut în - anemia
perioada imediat - bronsita cronică
postioperatorie la nivelul plăgii - constipaţia
- retenţia incompletă de urină
 Factori care au influenţat - eforturile fizice mari
procesul de cicatrizare indirect
primele zile (tuse, voma, etc.)
 Examenul clinic
 mărimea eventraţiei (apreciată prin contractura
musculaturii abdominale)
 dimensiunile inelului de eventraţie
 aspectul anatomo-patologic al marginilor şi
structurilor musculo-aponevrotice de vecinătate
 aderenţele parieto-viscerale la nivelul coletului sau
la sacul de eventraţie - reductibilitatea acestuia
(completă, partială sau ireductibilă)
 durerea
 prezenţa tulburari de tranzit
 tulburările cardio-respiratorii
 EVISCERAŢIILE
 ieşirea viscerelor din
cavitatea abdominală
la exterior, printr-o
soluţie de
continuitate
parietală, în
circumstanţe
posttraumatice sau
postoperatorii
 Evisceraţia posttarumatică  Evisceraţia
postoperatorie
- este consecinta plagilor
abdominale penetrante.
- pot avea diferite
dimensiuni,
- viscerele care se - viscerele se
exteriorizează sunt
epiploonul, intestinul exteriorizeză prin
subţire, mai rar colonul breşa musculo-
aponevrotică
 Caracteristica lor este că interesând sau nu şi
de cele mai multe ori sunt
asociate cu leziuni ale tegumentul,
altor viscere, cavitare sau
parenchimatoase