MORFOPATOLOGIA

ANATOMIA - PATOLOGICĂ
 ANATOMIA PATOLOGICĂ
(MORFOPATOLOGIA)

• Patologia reprezintă știința (logos) care studiază boala

(pathos)

• Anatomia patologică - ramură a patologiei care se ocupă cu

diagnosticul bolilor pe baza studierii modificărilor
macroscopice si microscopice a celulelor si a țesuturilor.
PROCEDEE DE EXAMINARE
• Examenul macroscopic reprezintă examinarea efectuată cu ochiul
liber;
 examinarea pieselor de exereză chirurgicală,
 necropsia anatomo-clinică.
• Examenul microscopic
• Examenul histopatologic reprezintă examinarea la microscop a
țesuturilor;
• Examenul citologic constă în examinarea la microscop a celulelor;
• Imunohistochimie/Imunocitochimie - identifică prezența unor anticorpi
în proba examinată.
! Este obligatorie trimiterea pentru diagnostic histopatologic în serviciile de anatomie patologică a
tuturor fragmentelor tisulare recoltate de la pacienți în cursul intervențiilor chirurgicale.

! Piesele operatorii se trimit în totalitate, nu este admisă împărțirea piesei și trimiterea de țesut în
mai multe servicii de anatomie patologică simultan.

! Piesa chirurgicală va fi trimisă nesecționată, deschiderea ei făcându-se de către medicul

anatomopatolog, cănd acesta consideră necesar poate solicita prezența medicului operator la
orientarea macroscopică.

! Piesa se poate trimite proaspătă ( nefixată) în maximum două ore de la intervenția chirurgicală sau
într-un recipient cu formol tamponat 10% (volumul de formol trebuie să fie de 2-10 ori mai mare
decât volumul piesei). Fixarea impiedica alterarile post –mortem a structurilor tisulare si celulare.
BILET DE TRIMITERE CĂTRE LABORATORUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ

Serviciul medical în care s-a efectuat recoltarea............

Nr. de înregistrare / Data...........

Către
Laboratorul de Anatomie Patologică,

Numele și prenumele bolnavului...............................................................

Vârsta................Profesia.................Domiciliul............................................
Diagnostic clinic..........................................................................................
Antecedente fiziologice și patologice.........Tratamente efectuate.............
Produsul de biopsie.............................Fixator............................................

Semnătura și parafa medicului (care a efectuat recoltarea)

Unitatea (Laboratorul de anatomie-patologică)...................................
Nr. de înregistrare.................................................................................
Data examinării.....................................................................................

Buletinul de diagnostic anatomo-patologic

Numele și prenumele bolnavului.............................Vârsta...................

CNP ..............................Clinica (în care este internat pacientul)..........
Diagnostic clinic....................................................................................
Descriere modificărilor constatate la ex.
macroscopic ..................... ..........................................................................
...............................
Descriere detaliată a modificărilor constatate la ex.
microscopic........ .............................................................................................
............
Concluzii finale (diagnostic histopatologic)...........................................

Semnătura și parafa medicului anatomo- patolog

• Morfopatologie generală

• Morfopatologie specială
MORFOPATOLOGIE GENERALĂ

• Leziuni celulare
• Inflamația
• Neoplazia
• Tulburări circulatorii
Leziuni celulare
 Leziuni celulare
• Celula normală se află în stare de homeostazie

• Statusul morfologic celular normal poate fi modificat

(determinând modificări morfo-funcţionale) sub
acțiunea:
• stimuli fiziologici în exces
• stimuli patologici
 PATOGENEZA LEZIUNILOR CELULARE

 Factori ce țin de agentul etiologic:

tipul agentului patogen
intensitatea sa
durata agresiunii

 Factori ce țin de gazdă:

rezistența celulei la anoxie
status metabolic și nutrițional
capacitatea de proliferare
CAPACITATEA DE PROLIFERARE A CELULELOR

• Celule labile – se multiplică continuu, în mod fiziologic (înlocuirea prin

proliferare a celulelor îmbătrânite sau lezate)
• Ex: celulele epiteliale de la nivelul epidermului, a mucoaselor;
celulele stem hematopoietice
• Celule stabile – nu se multiplică în condiții fiziologice, ci doar în cazul
unor leziuni
• Ex: hepatocite, celule epiteliale ale tubilor renali, țesut osos (fracturi)
• Celule permanente – incapabile de a se divide, chiar și în cazul unor
leziuni
• Ex: neuroni, cardiomiocite
 Celula normală
(homeostazie)

Stimuli fiziologici in exces

Stimuli patologici

Reacție de
Lexiuni celulare Leziuni celulare
adaptare
reversibile ireversibile

Necroza Apoptoza
REACŢII DE ADAPTARE CELULARĂ
• HIPERTROFIA

• HIPERPLAZIA

• ATROFIA

• METAPLAZIA
 REACȚIA DE ADAPTARE
• reprezintă un status celular intermediar între celula
normală și cea lezată

• se realizeaza prin modificări ale:

• mărimii (hipertrofia),
• numărului (hiperplazia, atrofia) sau
• diferențierii celulare (metaplazia).
 Hipertrofia
• reacție de adaptare celulară caracterizată prin creșterea
în volum a unui țesut sau organ prin creșterea în
dimensiuni a celulelor
• ! fără multiplicare celulară

• Interesează celulele permanente

• Cauze:
• Suprasolicitare funcţională
• Stimulare hormonală excesivă
Hipertrofia
• Fiziologică
• Hipertrofia musculaturii scheletice și a fibrelor
miocardice la sportivi
• Hipertrofia miometrului in sarcina

• Patologică
• Hipertrofia fibrelor miocardice în HTA
• Hipertrofia mușchiului vezical in hiperplazia
nodulara de prostata
 Hipertrofii fiziologice

• Hipertrofia miometrului în
sarcină

• Hipertrofia musculaturii
scheletice şi a miocardului
ventriculului stâng la sportivi
HIPERTROFIA CARDIACA
Hipertrofia concentrică a ventriculului stâng in HTA
Hipertrofia fibrelor miocardice – microscopie
Hipertrofia vezicii urinare in hiperplazia nodulară de
prostată
 Hiperplazia
• reacție de adaptare celulară caracterizată prin creșterea
în volum a unui țesut sau organ prin multiplicare
celulară.

• Interesează celulele labile şi stabile

• Cauze:
• Stimulare hormonală excesivă
• Exces de factori de creștere
 Hiperplazia fiziologică

• Stimulare hormonală:
• Hiperplazia endometrului în cursul sarcinii (+hipertrofia
miometrului)
• Hiperplazia epiteliului glandular mamar feminin la
pubertate sau în sarcină

• Hiperplazie compensatorie
• Hiperplazia ficatului după hepatectomii parţiale
• Hiperplazia rinichiului rămas după nefrectomia unilaterală
HIPERPLAZIA PATOLOGICĂ

• Stimulare hormonală excesivă

• Hiperplazia endometrului în hiperestrogenism
• Hiperplazia benignă (nodulară) de prostată

• Stimulare antigenică – hiperplazie limfoidă

HIPERPLAZIA ENDOMETRULUI ÎN
HIPERESTROGENISM
HIPERPLAZIA BENIGNĂ DE PROSTATĂ
 Atrofia
• reacție de adaptare celulară caracterizată prin micşorarea de
volum a unui ţesut sau organ anterior normal dezvoltat, prin
scăderea volumului celulelor componente.

• Cauzele atrofiei:
• Solicitare funcţională redusă (inactivitate, compresiune)
• Aport nutritiv redus (îmbătrânire, compresiune,
malnutriție)
• Tulburări neurotrofice (influx nervos blocat)
 Atrofii fiziologice

• Viaţa embrionară şi fetală

• Canalul tireoglos

• Pubertate
• Involuţia timusului

• Adult
• Atrofie senilă generalizată
Atrofii fiziologice - Involuţia timusului
Atrofii patologice

• Atrofia ischemică – prin reducerea circulaţiei arteriale

(ischemie cronică)
• Atrofia de inactivitate – suprimarea activităţii
funcţionale a unui ţesut (atrofie musculară prin
imobilizare în aparat gipsat)
• Atrofia prin compresiune – prin compresiunea
patologică a unui organ (formă de atrofie ischemică)
• Atrofia neurogenă – prin întreruperea influxului
nervos
Atrofia ischemică

Nefroangioscleroza benignă
ATROFIA ISCHEMICĂ

Atrofie cerebrală
ATROFIA ISCHEMICĂ

Atrofia miocardului
Atrofia de
inactivitate
Atrofia muşchiului scheletic secundară denevrării

Paralizia nervului ulnar

Atrofia prin compresiune

Hidronefroza
Atrofia prin compresiune

Hidrocefalie
 Metaplazia
• reacţie de adaptare tisulară realizată printr-o
modificare a diferenţierii celulare manifestată prin
înlocuirea unui ţesut matur cu un alt tip de ţesut
matur

• Tipuri:
• Metaplazie epitelială
• Metaplazie conjunctivă
Metaplazia epitelială

• Metaplazia scuamoasă

• Metaplazia cilindrică

• Metaplazia intestinală
Țesutul de origine Stimul Țesutul metaplazic
Epiteliul cilindric ciliat al Fumul de țigară Epiteliu scuamos
arborelui bronșic

Epiteliul tranzițional al Iritație cronică Epiteliu scuamos

vezicii urinare Calculi

Epiteliul cilindric Iritație cronică Epiteliu scuamos

endocervical

Epiteliul scuamos Acid gastric Epiteliu cilindric

esofagian

Epiteliul gastric H. pylori Epiteliu intestinal

Țesut fibros Traumă cronică Țesut osos

Metaplazia scuamoasă a epiteliului bronșic
Metaplazia scuamoasă a epiteliului tranzițional
Metaplazia scuamoasă a epiteliului endocervical
Metaplazia cilindrică a epiteliului scuamos esofagian -
Esofag Barrett
Metaplazia intestinală a epiteliului gastric
 Leziuni celulare

• Leziuni celulare reversibile

• Leziuni celulare ireversibile
PRINCIPALELE MECANISME IMPLICATE ÎN
APARIȚIA LEZIUNILOR CELULARE
Leziune celulară reversibilă (hipoxie/ischemie)
•↓ ATP-ul celular (afectarea respirației aerobe) →glicoliză
anaerobă→acidoză lactică intracelulară→lezarea pompei membranare
(Na+-K+, and Ca++),→detașarea ribozomilor.
Leziune celulară ireversibilă
•influx de calciu la nivel mitocondrial→lezarea membranei, a
citoscheletului și a nucleului
•Lezarea lizozomilor - eliberarea de enzime hidrolitice (indicatori
serologici ai morții celulare): GOT, GPT, LDH, CK-MB, troponina
cardiacă etc .
Leziuni celulare reversibile acute
 Morfologia leziunilor celulare reversibile
acute
• În microscopia optică se identifică două tipuri de
leziuni celulare reversibile acute:

• Degenerescenta vacuolară (hidropică)

• Steatoza
 Degenerescenţa hidropică
• LEZIUNE CELULARĂ REVERSIBILĂ ACUTĂ

• caracterizată prin HIPERHIDRATARE CELULARĂ

• prima manifestare lezională

• se produce in celula sub actiunea unor agenţi patogeni de
intensitate mică: anoxie, virusuri, substanţe toxice

• Apare când celula nu mai poate menţine echilibrul hidro-ionic -

alterarea pompei de Na-K de la nivelul membranei celulare
• pătrunderea în exces a Na şi apei în celulă şi ieşirea K
(hiperhidratare celulara)
 DEGENERESCENŢA HIDROPICĂ

Macroscopic: Organul afectat este mărit de volum, palid, de consistenţă friabilă

– aspect de ”carne fiartă”

Microscopic:
Hiperhidratarea celulară variază de la:
•vacuolizarea fină a citoplasmei (degenerescenţă vacuolară),
•până la grade extreme, în care citoplasma este complet necolorată pe secţiunea
histologică (degenerescenţă clară)
•Nucleii celulelor îşi păstrează aspectul normal (central)
Leziuni celulare ireversibile
• Moartea celulară apare prin două procese fundamental
diferite:

Apoptoza – moartea celulară programată

Necroza.
 Necroza

• Necroza semnifică totalitatea modificărilor morfologice

produse prin acţiunea enzimelor asupra celulelor lezate
letal, in ţesuturi, in timpul vieţii
• leziune celulară ireversibilă
• Interesează un grup de celule
• Urmată de inflamație acută
• Apare doar în procese patologice
 Modificări nucleare

Picnoză – retracția și aglutinarea

cromatinei
Kariorhexis – fragmentarea
nucleului
Karioliză – liza nucleului
 Tipuri de necroză
• Aspectele ariei necrozate sunt diferite în raport cu agentul
etiologic și tipul țesutului afectat:
• Necroza de coagulare
• Necroza hemoragică
• Necroza de lichefiere
• Gangrena
• Necroza de cazeificare
• Citosteatonecroza
• Necroza fibrinoidă
Necroza de coagulare
• Cea mai frecventa
• Cauza ischemica
• Întâlnită în infarct – orice organ
!!! Excepție – creier (necroză de lichefiere)
• Ex. Infarct miocardic, splenic, renal etc.
• Predomină procesul de coagulare a proteinelor
plasmatice
 Necroza de coagulare –
Infarct renal

• Microscopic:
• Necroză structurată
• limite celulare păstrate
• citoplasma eozinofilă
• absența nucleilor

• Macroscopic:
• zona bine delimitată, palidă
• consistență scăzută
Necroza de coagulare - Infarct splenic
Necroza de coagulare – Infarct miocardic
Necroza hemoragică

• Necroza ischemică
• Organe cu structură laxă sau cu dublă circulație (pulmon,
intestin)
• Aria de necroza este roșie, hemoragică
Necroza hemoragică - pulmon
Necroza hemoragică – intestin subțire
 Necroza de lichefiere

• Necroza de lichefiere
- liză enzimatică
- consistenţă scazută
•Infarct cerebral - forma particulară de necroza ischemică
•Inflamații purulente
Necroza de lichefiere - abces hepatic
Necroza de lichefiere - Infarct cerebral
Gangrena
• Formă de necroză ischemică în care se produce frecvent suprainfecția
bacteriană
• Gangrenă uscată – necroză de coagulare
• Gangrenă umedă – infecție cu bacterii saprofite - lichefiere
• Gangrena gazoasă – Clostridium perfringens
Necroza de cazeificare
• Cauza imună
• Caracteristică inflamației tuberculoase
• Macroscopic: consistența moale alb gălbuie (cazeum)
• Microscopic: arie omogenă, fără structură, acidofilă

Necroză cazeoasă (pulmon)

Citosteatonecroza

• Necroza țesutului adipos

• Traumatism direct cu
eliberarea extracelulară a
lipidelor (țesut adipos
subcutanat, glanda mamară)
• Liza enzimatică – pancreatita
acută
 Necroza fibrinoidă
• Arie de necroză - depuneri de fibrină
• Exemplu: necroza fibrinoidă a arteriolelor in HTA
malignă
APOPTOZA
• Formă de moarte celulară izolată, programată
• Procese fiziologice:
• Distrugerea programată a celulelor în perioada de embriogeneză
• Involuţia hormono-dependentă la adult
• Depleţie pentru menţinerea unor anumite densităţi celulare
• Eliminarea unor celule care și-au îndeplinit rolul - PMN în inflamaţia
acută
• Eliminarea limfocitelor cu potențial auto-imun
• Procese patologice (elimină celulele cu defecte genetice sau cu anomalii
care depășesc capacitatea de reparare):
• Lezarea ADN-ului
• Atrofia patologică
• Tumori
• Boli virale
 APOPTOZA

• Microscopie (H-E):
• Celule izolate sau mici
grupuri intens eozinofile
cu fragmente nucleare
• Nu prezintă reacţie
inflamatorie în jur
APOPTOZA
• Boli cu apoptoza inhibată:
• Tumori maligne
• Boli autoimune

• Boli cu apoptoza amplificată:

• Boli neurodegenerative
• Ischemia acută
• Depleţia de limfocite indusă de virusuri (SIDA)
 Celula normală
(homeostazie)

Stimuli fiziologici in exces

Stimuli patologici

Reacție de
Lexiuni celulare Leziuni celulare
adaptare
reversibile ireversibile

Necroza Apoptoza
REACȚII DE ADAPTARE
• Hipertrofia
• Hiperplazia
• Atrofia
• Metaplazia
LEZIUNI CELULARE REVERSIBILE
• Degenerescența hidropică
LEZIUNI CELULARE IREVERSIBILE
Necroza
•Necroza de coagulare
• Necroza hemoragică
•Necroza de lichefiere
•Gangrena
•Necroza de cazeificare
•Citosteatonecroza
•Necroza fibrinoidă
Apoptoza