Curs 4 Examenul Tegumentelor I

SEMEIOLOGIE MEDICALĂ
Curs 4
Examenul tegumentelor (I)

Vergeturi. Tulburări trofice
Noduli subcutanaţi. Tumori cutanate
Modificări de culoare
Erupţii cutanate. Eritem nodos
Răzvan Constantinescu
Curs 4

Modificări de
structură
VERGETURILE
Modificări ale pielii caracterizate prin apariţia de striaţii
paralele de diferite forme (drepte, sinuoase), de culoare
iniţial roşie, apoi alb-sidefie, cu localizare predilectă pe
abdomen şi flancuri.
Modificări de
structură
VERGETURILE
Nu se însoţeşte de alte manifestări cutanate (erupţii, prurit).

Modificări de
structură
VERGETURILE
Distrugerea grupată a fibrelor elastice din structura

dermului prin:
 hiperdistensie
 factori hormonali
CAUZE
– obezitate
– sarcină
– sindrom Cushing
– eventraţii voluminoase
– scădere rapidă în greutate
Modificări de
structură
VERGETURILE
Vergeturi ale flancului
Vergeturi abdominale pe
eventraţie postoperatorie
gigantă, bisaculară
Modificări de
structură
VERGETURILE
Modificări de
structură
VERGETURILE
Vergeturi în boala Cushing

Modificări de
structură
VERGETURILE
Modificări de
structură
VERGETURILE
Modificări de
structură
VERGETURILE
Curs 4

Modificări de
structură
TULBURĂRILE TROFICE
Modificări structurale ale pielii şi ţesuturilor adiacente

cauzate de devitalizarea consecutivă tulburărilor de
irigaţie sanguină.
 Degerăturile
 Gangrena
 Escara
 Ulcerul perforant plantar
 Degetele hipocratice
 Osteoartropatia hipertrofică pneumică
TULBURĂRILE TROFICE Modificări de
structură
DEGERĂTURILE
 provocate de acţiunea frigului sau zăpezii;

 localizate la nivelul extremităţilor (degete, urechi);
 intoxicaţii acute cu alcool, comă;
 hiperemie → necroză → gangrenă umedă.
Gradul I – eritem, edem, prurit

Gradul II/III – vezicule cu conţinut clar/sanguinolent, necroză
Gradul IV – gangrenă
Modificări de
structură
DEGERĂTURILE
structură
GANGRENA
 mortificarea tegumentelor şi ţesuturilor moi;

 coloraţie albastră-neagră → necroză;
 uscată sau umedă (suprainfecţie cu anerobi).
CAUZE
– arterită Bürger
– ateroscleroză
– diabet zaharat
– embolii arteriale
GANGRENA structură
TULBURĂRILE TROFICEModificări de
structură
GANGRENA
structură
GANGRENA
structură
GANGRENA
Gangrenă a peretelui abdominal

structură
ESCARA
 interesează în plus muşchii şi chiar osul;

 regiuni expuse presiunii (fese, călcâie, coate);
 bolnavi gravi (paraplegie, febră tifoidă), neîngrijiţi.
structură
ESCARA
structură
ESCARA
Modificări de
structură
ULCERUL PERFORANT PLANTAR
 mal perforant plantar;

 ulceraţie profundă, rotundă;
 porţiunea distală a metatarsianului I sau V.
CAUZE
– diabet zaharat
– sifilis nervos (tabes)
Modificări de
structură
Modificări de
structură
Modificări de
structură
Modificări de
structură
PICIORUL DIABETIC
Modificări de
structură
PICIORUL DIABETIC
structură
DEGETELE HIPOCRATICE
 îngroşări simetrice ale falangelor – “degete de toboşar”
 predominant pe faţa palmară (părţi moi)
 bombarea unghiilor (în “sticlă de ceasornic”) sau
 încurbarea longitudinală în formă de “cioc de papagal”
 descrise de Hippocrate la bolnavii cu empiem pleural
Modificări de
structură
Modificări de
structură
Modificări de
structură
Modificări de
structură
Modificări de
structură
structură
structură
CAUZE:
 afecţiuni respiratorii MECANISME:
1. tuberculoză  hipoxie
2. bronşiectazie  15-OH-PG-dehidrogenaza
3. abces pulmonar (sintetizată pulmonar) → PGE2
4. cancer pulmonar
5. fibroze pulmonare
 afecţiuni cardiace
6. endocardită bacteriană subacută
7. angicardiopatii congenitale cianogene
 afecţiuni digestive
8. boală Crohn
9. ciroză hepatică (sindrom hepatopulmonar)
 afecţiuni hematologice
10. poliglobulii esenţiale şi secundare
Modificări de
structură
OSTEOARTROPATIA HIPERTROFICĂ
PNEUMICĂ
 Eugen Von Bamberger (1889) şi Pierre Marie (1890)
 degete hipocratice + periost îngroşat + sinovită
 diafizele oaselor lungi
 sindrom paraneoplazic în cancerul pulmonar
Modificări de
structură
PNEUMICĂ
Modificări de
structură
PNEUMICĂ
Modificări de
structură
PNEUMICĂ
Modificări de
structură
PNEUMICĂ
Curs 4

Modificări de
structură
NODULII SUBCUTANAŢI
 Noduli juxtaarticulari
 Lipoame
 Xantoame
 Tumori primitive şi secundare
NODULII SUBCUTANAŢI Modificări de
structură
NODULII JUXTAARTICULARI
 Tofii gutoşi (în diateze urice)

 Nodulii Meynet (în RAA)
 Nodulii Osler (RAA)
 Nodulii Heberden (în artroze)
NODULII SUBCUTANAŢIModificări de
structură
Tofii gutoşi
structură
Tofii gutoşi
structură
Tofii gutoşi
structură
Tofii gutoşi
structură
Tofii gutoşi
structură
Tofii gutoşi
structură
Tofii gutoşi
structură
Nodulii Meynet
structură
Nodulii Meynet
structură
Nodulii Osler
structură
William Osler (1849-1919)

structură
Nodulii Osler
structură
Nodulii Osler
structură
Nodulii Osler
structură
Nodulii Osler
structură
Nodulii Heberden
structură
Nodulii Heberden
structură
William Heberden (1710-1801)

structură
Nodulii Heberden
structură
Nodulii Heberden
structură
Nodulii Heberden
structură
LIPOAMELE
Noduli de consistenţă moale, formaţi din grăsime, cu

dimensiuni şi topografie variabilă.
structură
LIPOAMELE
structură
LIPOAMELE
structură
XANTOAMELE
Noduli de culoare galbenă care apar în legătură cu

tulburări primare sau secundare ale metabolismului
lipidic (hipercolesterolemie, diabet zaharat).
Modificări de
XANTOAMELE structură
Modificări de
XANTOAMEstructură
ERUPTIVE
structură
XANTELASMELE
Localizarea xantoamelor în apropierea

unghiului intern al pleoapelor.
structură
XANTELASMELE
Modificări de
structură
TUMORILE CUTANATE SECUNDARE
Metastaze subcutanate
Modificări de
structură
NEUROFIBROMATOZA RECKLINGHAUSEN
Modificări de
structură
Modificări de
structură
Modificări de
structură
Curs 4

Modificări de
structură
Liposarcom al coapsei drepte

ALTE TUMORI CUTANATE Modificări de
structură
TUMORILE EPITELIALE (EPITELIOAME)
 carcinom spinocelular (20%, invaziv)

 carcinom bazocelular (70%, metastazează rar)
Carcinom bazocelular
structură
Carcinom spinocelular al buzei (tabagism) şi urechii

structură
MELANOMUL MALIGN
structură
MELANOMUL MALIGN
Curs 4

Culoarea normală a pielii variază de la un subiect la

altul în funcţie de:
– particularităţile individuale (rasă, sex, vârstă)
– conţinutul în pigmenţi
– vascularizaţia dermului
– transparenţa startului epidermic
– expunerea la radiaţiile solare
alb negru
Modificări
hispanic
de culoare
asiatic
Burkina Faso India Columbia Afghanistan China
Japonia Tadjikistan Peru

Kîrgîstan Madagascar România Bhutan
Suedia Zambia Malaezia Germania Scoţia

 Paliditatea
 Roşeaţa
 Cianoza
 Icterul
 Discromiile
PALIDITATEA
 anemii
 vasoconstricţie periferică (stări lipotimice)
ÎN ANEMII
– Biermer – nuanţă gălbuie (“ca paiul”)
– posthemoragică acută – “ca varul” sau “ca hârtia”
– aplastică – nuanţă albăstruie
– cloroza tinerelor fete – nuanţă verzuie
– boli consumptive – nuanţă teroasă
PALIDITATEA Modificări de culoare
PALIDITATEA Modificări de culoare
ROŞEAŢA
 trecătoare
 persistentă
Roşeaţa trecătoare durează secunde/minute/zile, este
localizată în special la faţă şi apare în:
– stări emotive (“eritem psihic” sau “de pudoare”)
– boli febrile (pneumonia)
– intoxicaţia cu CO (roşie-carminată, “ca cireaşa”)
– sindromul carcinoid (valuri bruşte, de câteva
minute – diaree + dispnee)
ROŞEAŢA Modificări de culoare
EXPUNEREA LA SOARE
ROŞEAŢA
 trecătoare
 persistentă
Roşeaţa persistentă poate fi generalizată sau localizată:

– poliglobulia esenţială
– leucemia limfatică cronică (“oamenii roşii”)
– diabet zaharat (rubeoza diabetică)
– etilism cronic
– măcelari
ROŞEAŢA Modificări de culoare
CIANOZA
– coloraţie albăstruie a tegumentelor şi mucoaselor

– defecte de oxigenare (cianoză centrală)
– desaturare excesivă (cianoză periferică)
CIANOZA Modificări de culoare
– creşterea concentraţiei Hb reduse > 5 g/100 ml
– normal: 4,5 g/100 ml în sângele venos
– normal: 0,75 g/100 ml în sângele arterial
– peste 1/3 din cantitatea totală de hemoglobină
Forme clinico-patogenice:
A. PERIFERICĂ – stază → utilizare crescută a
oxigenului în ţesuturi → creşterea desaturării
periferice a oxihemoglobinei
B. CENTRALĂ (pulmonară!) – deficit de oxigenare
a sângelui la nivelul barierei alveolo-capilare
Forme topografice:
A. LOCALIZATĂ
B. GENERALIZATĂ
Cianoza periferică Cianoza centrală
● “rece” ● “caldă”
● nu interesează limba/mucoasa bucală ● interesează limba/mucoasa bucală
● dispare la masajul lobulului urechii ● nu dispare la masajul lobulului urechii
● predomină la extremităţi CAUZE:
 Boli cardiace
– cu stază pulmonară: SM, IM
– aport insuficient de sânge la
CAUZE: plămâni: stenoza AP, scleroza AP
(Ayerza)
 Tulburări de circulaţie venoasă – şunturi dreapta → stânga: DSV,
– tromboflebită DSA, PCA
– varice  Boli pulmonare
 Tulburări de circulaţie arterială – acute (pneumonie, pneumotorax)
– arterită Bürger – cronice: EP, fibroze, TBC
– embolii arteriale  Mixte: cord pulmonar cronic
Cianoză plantară
Higroma – malformaţie congenitală limfatică chistică

FORME RARE DE CIANOZĂ PERIFERICĂ
A. SINDROMUL RAYNAUD – paloare/cianoză +
durere prin spasm arteriolar
B. ACROCIANOZA – tulburări neurovegetative →
vasodilataţie → stază → pierdere de oxigen tisular
– apare numai la extremităţi
– aspect marmorat al tegumentelor în zona
respectivă
– accentuată de frig
– transpiraţii excesive în zona afectată
SINDROMUL RAYNAUD
– spasme ale arteriolelor distale ale
degetelor
– evoluţie în crize
– paloare + durere, apoi cianoză
SINDROMUL RAYNAUD
PSEUDOCIANOZA
NU este cianoză coloraţia albăstruie a

tegumentelor indusă de compuşi anormali ai
hemoglobinei:
 methemoglobinemia (nitriţi, sulfamide, fenacetină)
 sulfhemoglobinemia (enterite, constipaţie cronică)
ICTERUL Modificări de culoare
Expresia încărcării tisulare cu
pigmenţi biliari (> 3 mg/100 ml).
LEZIUNI DE GRATAJ
DISCROMIILE
Tulburări de încărcare cu pigment fiziologic (melanină).

 exces (hipercromie) → melanodermii
 lipsă (hipo/acromie)
 constituţionale
 fiziologice
 patologice
DISCROMIILE Modificări de culoare
MELANODERMIILE CONSTITUŢIONALE
MELANODERMIILE CONSTITUŢIONALE
EFELIDELE
MELANODERMIILE FIZIOLOGICE
CLOASMA
“masca gravidică”
MELANODERMIILE PATOLOGICE
Nevii pigmentari
Pete plane/proeminente, brun-negricioase, asimetrice, uneori cu păr

Boala Addison
Sindromul Peutz-Jegers
ACANTHOSIS NIGRICANS
Hiperpigmentare brună-neagră, de obicei la nivelul pliurilor.
PSORIAZIS + ACANTHOSIS NIGRICANS
PSEUDOACANTHOSIS NIGRICANS
Acanthosis nigricans benignă
HEMOCROMATOZA
MELANOZA VAGABONZILOR
HIPOCROMIILE
ALBINISMUL
HIPOCROMIILE
VITILIGO
HIPOCROMIILE
VITILIGO
HIPOCROMIILE
VITILIGO
Curs 4

Erupţiile cutanate
BOLILE INFECTO-CONTAGIOASE
RUJEOLA (POJARUL)
Erupţiile cutanate
VARICELA (VĂRSATUL DE VÂNT)
Erupţiile cutanate
SCARLATINA
Erupţiile cutanate
ALTE BOLI ERUPTIVE
ERIZIPELUL
Erupţiile cutanate
ALTE BOLI ERUPTIVE
HERPESUL
Erupţiile cutanate
ALTE BOLI ERUPTIVE
ZONA ZOSTER
Erupţiile cutanate
ALTE BOLI ERUPTIVE

ZONA ZOSTER
Erupţiile cutanate
ALTE BOLI ERUPTIVE
ZONA ZOSTER
Dungile Trousseau
DERMOGRAFISMUL
– eritem intens şi trecător
– hiperexcitabilitatea
nervilor vasomotori
– apare în nevroze, isterie
Dungile Trousseau
DERMOGRAFISMUL
– eritem intens şi trecător
– hiperexcitabilitatea
nervilor vasomotori
– apare în nevroze, isterie
Eritemul nodos
● noduli de 2-3 mm/cm CAUZE:
● roz-gălbui-palid – RAA
– tuberculoză
● faţa anterioară a gambelor – alergii
● vindecare în 10 zile fără cicatrice – hepatită cronică virală C
Eritemul nodos

Curs 4 Examenul Tegumentelor I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4 Examenul Tegumentelor I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SEMEIOLOGIE MEDICALĂ

Examenul tegumentelor (I)

Examenul tegumentelor (I)

Nu se însoţeşte de alte manifestări cutanate (erupţii, prurit).

Distrugerea grupată a fibrelor elastice din structura

Vergeturi în boala Cushing

Examenul tegumentelor (I)

Modificări structurale ale pielii şi ţesuturilor adiacente

 provocate de acţiunea frigului sau zăpezii;

Gradul I – eritem, edem, prurit

 mortificarea tegumentelor şi ţesuturilor moi;

Gangrenă a peretelui abdominal

 interesează în plus muşchii şi chiar osul;

 mal perforant plantar;

Examenul tegumentelor (I)

 Tofii gutoşi (în diateze urice)

William Osler (1849-1919)

William Heberden (1710-1801)

Noduli de consistenţă moale, formaţi din grăsime, cu

Noduli de culoare galbenă care apar în legătură cu

Localizarea xantoamelor în apropierea

Examenul tegumentelor (I)

Liposarcom al coapsei drepte

 carcinom spinocelular (20%, invaziv)

Carcinom spinocelular al buzei (tabagism) şi urechii

Examenul tegumentelor (I)

Culoarea normală a pielii variază de la un subiect la

Japonia Tadjikistan Peru

Suedia Zambia Malaezia Germania Scoţia

Roşeaţa persistentă poate fi generalizată sau localizată:

– coloraţie albăstruie a tegumentelor şi mucoaselor

Higroma – malformaţie congenitală limfatică chistică

NU este cianoză coloraţia albăstruie a

Tulburări de încărcare cu pigment fiziologic (melanină).

Pete plane/proeminente, brun-negricioase, asimetrice, uneori cu păr

Examenul tegumentelor (I)

ALTE BOLI ERUPTIVE

S-ar putea să vă placă și