MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE

MORFOLOGICE

 Modificări de poziţie
 Modificări de mobilitate
 Modificări de dimensiune
 Modificări de contur
 Modificări de formă
 Modificări ale reliefului de mucoasă
 1. MODIFICĂRI DE POZIŢIE

 Ptoza: deplasare caudală a segmentului; poate fi parţială (cascadă) sau totală

 Ascensiunea: deplasarea cranială a segmentului

 Împingerea: procese de vecinătate care deplasează segmentul în orice direcţie

 Tracţiunea: procese fibroase retractile din jurul segmentului

 Torsiunea: deplasarea segmentului în jurul axului său

(volvulus)

 HGTH
Împingere şi ascensionare
 Împingere/
amprentare esofag
în dilataţia de AS
Tracţiune esofag într-o
pahipleurită/atelectazie/
fibroză pulmonară
Cascadă gastrică

Ptoză gastrică
 Hernie gastrică
transhiatală

HGTH de HGTH prin

alunecare brahiesofag
2. MODIFICARI DE MOBILITATE

 Se referă la mobilizarea unui organ considerat fix sau la modificarea

indicelui de mobilitate a unui organ considerat mobil la diverse manevre.

 Diminuarea mobilităţii
- cauze:
- extrinseci
- intrinseci
 Apariţia mobilităţii
- cauze:
- anomalii congenitale de dezvoltare
- intervenţii chirurgicale
 3. MODIFICARI DE DIMENSIUNE

 Substrat fizopatologic:
- modificări morfologice proprii
- procese patologice de vecinătate
- disfuncţii neurovegetative

 Creşterea lungimii: dolicosegmente

 Reducerea lungimii: brahisegmente
 Creşterea calibrului: megasegmente
 Reducerea calibrului: stenoze
 3. MODIFICARI DE DIMENSIUNE
STENOZE BENIGNE

 Număr: unice sau multiple

 Lungime: de obicei mare
 Sunt axiale: afectare circumferenţială a peretelui
 Contur: regulat/ fin neregulat, ulceraţii
 Calibru se reduce progresiv: aspect de pâlnie
 Pliuri modificate dar nu se întrerup la nivelul stenozei
Stenoză benignă
esofagiană
Stenoză benignă sigmoid
 3. MODIFICARI DE DIMENSIUNE

STENOZE MALIGNE

 Număr: unice, rar multiple

 Lungime: de obicei scurte
 Sunt excentrice/ rar axiale, în tumorile infiltrative
 Contur: neregulat
 Calibru: se reduce brusc+/- pinteni maligni
 Pliuri: şterse, întrerupte
 Semiton, rigiditate: semne de malignitate
Stenoză malignă
esofagiană
Stenoză malignă regiune antro-pilorică
 Neoplasme
stenozante colon
Stenoză malignă sigmoid
4. MODIFICARI DE CONTUR
 Conturul – reprezintă conturul mucoasei segmentului explorat în repleţie

 indirect oferă informaţii asupra celorlalte straturi ale peretelui segmentului

explorat

 informaţii complete asupra mucoasei: obligatoriu explorare în dublu contrast

 Aspectul conturului depinde şi de dispoziţia fibrelor din tunica musculară

responsabile de dispoziţia pliurilor de mucoasă
4. MODIFICARI DE CONTUR

 Amprenta
 Neregularităţi
 Ancoşa
 Incizura
 Întreruperea de contur
 Rgiditatea
 Plusuri de umplere (imagini adiţionale)
 Minusuri de umplere (lacune)
MODIFICARI DE CONTUR
AMPRENTA

 Traduce o compresiune extrinsecă.

 Afectează o porţiune a conturului.
 Nu întrerupe conturul – îl
deplasează.
 Pliurile nu sunt întrerupte.
Amprentă
MODIFICARI DE CONTUR
NEREGULARITĂŢI

 Procese parietale retractile sau

tumori infiltrative.
 Procese de vecinătate.
 Afectează doar o porţiune a
conturului.
 Poate asocia mobilitate şi motilitate
redusă.
MODIFICARI DE CONTUR
ANCOŞA

 Denivelări de contur retractile,

rotunjite.
 Unice sau multiple.
 Grade de profunzime diferite.
 Afectează o porţiune de contur.
 Trebuie diferenţiate de unda
peristaltică.
 MODIFICARI DE CONTUR
ÎNTRERUPERE DE CONTUR

 Proces tumoral cu dezvoltare

endolumenală pe un perete.
 Asociază întotdeauna imagini
lacunare.
 Asociază modificări de motilitate.
Întreruperea
conturului
 MODIFICARI DE CONTUR
RIGIDITATEA

 Modificare morfologică cu răsunet

funcţional.
 Traduce infiltraţia muscularei.
 Segment de contur rectiliniu, lipsit de
motilitate.
 Poate determina modificări de formă.
MODIFICARI DE CONTUR
PLUSURI DE UMPLERE

 Proeminenţe opace care ies din

conturul lumenului, dar în legătură
cu acesta.

 Tipuri de imagini adiţionale:

- diverticul
- spicul
- nişa
MODIFICARI DE CONTUR
DIVERTICULI

 Mucoasa angajată prin efracţia muscularei.

 Tipuri:
a. de pulsiune
- formă rotund-ovalară
- prezintă colet – în el se vizualizează pliuri
- contur regulat

b. de tracţiune
- formă triunghiulară
- bază largă de implantare
Diverticul de tracţiune Diverticul de
pulsiune
Diverticuli de pulsiune
Diverticul gastric de pulsiune
Diverticuli duodenali
Diverticuli colon descendent
MODIFICARI DE CONTUR
SPICULI

 Defecte ale mucoasei de 1-2mm, triunghiulare

 Reprezintă mici ulceraţii determinate de procese inflamatorii
 Se evidenţiază mai ales în strat subţire
 De obicei multipli
 Cel mai frecvent întâlniţi în bolile inflamatorii a colonului (RCUH, boala
Crohn)
Spiculi
MODIFICARI DE CONTUR
NIŞA

 Reprezintă existenţa unei ulceraţii de suprafaţă şi profunzime variabilă la

nivelul peretelui sau într-o masă tumorală cu dezvoltare endofitică.

 Nişele pot fi:

- benigne
- maligne
Nişă benignă
Nişă malignă
 MODIFICARI DE CONTUR
NIŞA BENIGNĂ
 Număr: de obicei unică.

 Formă – variabilă, mai des triunghiulară.

 Localizare –cel mai frecvent pe mica curbură verticală gastrică şi la nivelul bulbului duodenal.

 Proemină din conturul lumenului.

 Adâncimea mai mare ca suprafaţa.

 Versanţii regulaţi, fundusul neregulat/şters.

 Transparenţă inelară în jur: edem perilezional.

 Nu întrerupe pliurile: pliurile converg spre nişă.

 În interior nu prezintă pliuri.

Nişă benignă pe mica curbură gastrică
Convergenţa pliurilor
gastrice spre nişă
Nişă prepilorică
Nişă bulbară
Nişă benignă-convergenţă de pliuri
Ulcer bulbar
MODIFICARI DE CONTUR
NIŞA MALIGNĂ
 Număr: de obicei multiple.

 Formă: variabilă.

 Localizare: cel mai frecvent regiunea antrală, totdeauna într-o lacună.

 Încastrată în conturul organului.

 Adâncimea mai mică ca suprafaţa.

 Versanţi neregulaţi, fundusul neregulat/şters.

 Tansparenţă inelară la periferie: infiltraţie.

 Întrerupe pliurile.

 Asociază alte semne de malignitate: rigiditate, lacună, semiton, pinten malign.

Nişă în lacună
 MODIFICARI DE CONTUR
LACUNA

 Traduce existenţa unei formaţiuni

endolumenale.

 Unică sau multiple.

 Dezvoltare intralumenală centrală sau

excentrică.

 Dimensiuni variabile.

 Pot prezenta ulceraţii.

MODIFICARI DE CONTUR
LACUNA BENIGNĂ

 Număr: unică sau multiple

 Formă: rotundă/rotund-ovalară
 Dimensiuni: variabile
 Contur: regulat
 Poate prezenta pedicul
 Nu întrerupe pliurile
 Poate prezenta ulceraţie centrală – inel cu pecete.
Varice esofagiene
Tumoră ulcerată intestin subţire
Polipoză colonică
MODIFICARI DE CONTUR
LACUNA MALIGNĂ
 Număr: unică, rar multiple.

 Formă: rotundă/rotund-ovalară, neregulată.

 Dimensiuni: variabile.

 Contur: neregulat, parţial şters.

 Întrerupe pliurile.

 Poate prezenta ulceraţii.

Tumoră eso-gastrică
Lacună malignă
Lacună
malignă
5. MODIFICARI DE FORMA

 Consecinţa modificărilor de dimensiuni şi contur.

 Determină creşteri sau reduceri segmentare sau totale a organului cavitar,

însoţite de deformare.

 Asociază şi modificări funcţionale.

 Stenoza
postcaustică
esofagiană
Bulb ulceros cronic
RCUH
6. MODIFICARI ALE RELIEFULUI DE
MUCOASA

 Înglobează toate alteraţiile de dimensiuni, contururi, orientare a pliurilor de

mucoasă.
 Traduc afectări ale mucoasei dar şi a straturilor subiacente.
 Tipuri:
- hipertrofia pliurilor
- atrofia pliurilor
- întreruperea pliurilor
- convergenţa pliurilor
- dezorganizarea pliurilor
- dispariţia pliurilor
Gastrită Menetrier
Pliuri hipertrofice pseudotumorale
Gastroduodenită
 SINDROAME ÎN PATOLOGIA
TUBULUI
• Anomalii DIGESTIV
de dezvoltare şi de dimensiune 1. Esofag
- atrezia esofagiană
- duplicaţia esofagiană
- brahiesofagul
- atonia esofagiană
- megaesofagul
- diverticulii
2. Intestin subţire
- mezenterul comun
- diverticulul Meckel
3. Colon
- situs inversus
- mezenterul comun
- ptoza
- sindrom Chilaiditi
- dolicocolonul/ megadolicocolonul
 HGTH.
Brahiesofag
Megaesofag .
Achalazie
Diverticul jejunal
SINDROAME ÎN PATOLOGIA
TUBULUI DIGESTIV

• Sindromul inflamator
- modificări
funcţionale
- modificări organice

- Esofagite
- Gastrite
- Enterite
- Pancolite

Gastrită.
Ulcer bulbar duodenal
Modificări radiologice
elementare în colite
 Enterita regională
(Boala Crohn)
- Localizare ileală şi la nivelul
cecului
- Localizări pe sărite
- Pereţi groşi, contururi
neregulate
- Pliuri în piatră de pavaj/
şterse
-Traiecte fistuloase/abcese în
buton de cămaşă
Enterita TBC
- Localizare ileon terminal şi
cec
- Dilataţii urmate de stenoze
- Contururi neregulate
- Pliuri de mucoasă şterse
- Fistule
 Modificări RCUH B Crohn
radiologice
- Topografie - Strict colonică - Orice segment
- Interesare rectală - Întotdeauna - Rar
- Leziuni continue - Întotdeauna - Rar
- Leziuni pe sărite - Niciodată - Frecvent
- Ulceraţii - Totdeauna - Frecvent
- Mucoasă N între - Niciodată - Frecvent
leziuni
- Aspect de piatră - Niciodată - Caracteristic
de pavaj
- Stenoze
- Rar, scurte - Frecvent, lungi
-Fistule
- Niciodată - Caracteristic
 SINDROMUL TUMORAL
• Caracterele stenozelor benigne
BENIGN
• număr : unice, multiple
• lungime: de obicei mare
• axiale: afectare circumferenţială a peretelui
• contur: regulat/ neregulat
• calibru reducere progresivă în pâlnie
• pliuri: modificate dar neîntrerupte la nivelul stenozei

• Caracterele lacunelor benigne

• număr: unice, multiple
• formă: rotundă, rotund-ovalară
• dimensiuni: variabile
• contur: regulat
• poate prezenta pedicul
• nu întrerupe pliurile
• poate prezenta ulceraţie centrală: inel cu pecete
Stenoză benignă esofagiană postcaustică
Lacună ulcerată
central
 SINDROMUL TUMORAL MALIGN
• Caracterele stenozelor maligne
• număr: unice, multiple
• lungime: scurte
• sunt excentrice, rar axiale
• contur: neregulat
• calibru: se reduce brusc- pinteni maligni
• alte semne: semiton, rigiditate

• Caracterele lacunelor maligne

• număr: unice, multiple
• formă: variabilă
• dimensiuni: variabile
• contur: neregulat
• poate fi ulcerată: nişă în lacună
• pliuri întrerupte, semiton, pinteni maligni
Tumoră malignă
eso-gastrică
Lacună malignă
fornix
Stenoză malignă
colon descendent
Lacună malignă
colon ascendent