RADIOIMAGISTICA APARATULUI DIGESTIV

Modificari radiologice ,elementare functionale

1. Modificari de tonus
 –modificari de tonus inglobeaza modificarile de forma, ( reversibile ) ale
segmentului tubului digestiv fara modificari de distensie datorate unor disfunctii
ale tunicii musculare. Pot fi: hipertonia, hipotonia, atonia si spasmul.
 HIPERTONIA‐reducerea calibrului si scurtarea lui cu evacuare rapida , urmata de
distensia segmentului imediat urmator Este insotita de modificari de tranzit .
 HIPOTONIA, creste calibru segmentului de tub digestiv , asociat cu alungirea lui .
este reversibil . Pliurile mucoasei sunt mai deschise, mai stese. Este insotita de
un peristaltism redus si evacuare redusa.
 ATONIA ‐ este gradul cel mai ridicat al hipotoniei – decalibrarea si dilatarea
exagerata a segmentului de tub digestiv. Se diferentiaza de hipotonie prin
persistenta modificari , iar substanta de contrast este diluata de prezenta
lichidului de hipersecretie.
 SPASMUL ‐ingustarea progresiva , axiala a segmentului pe o portiune scurta ,
prin contractia brusca a musculaturii circulare ( sfincteriene) . Spasmul poate fi
segmentar ( cind se face pe o portiune a organului examinat) sau local (cand este numai la
nivelul sfincterului anatomic).
2. Modificari de peristaltica
 Undele peristaltice , reprezinta miscari axiale ale segmentului de tub digestiv ce
determina progresia continutului intraluminal. Radiologic reprezinta depresiuni
simetrice ale lumenului digestiv , de adincimi variabile , cu secvente caracteristice
fiecarui portiuni a tubului digestiv.(Ex: 4 unde peristaltice/min la stomac).
 Modificarile peristaltismului( deci kineticii) tubului digestiv sunt:
 Hiperkinezia : creste frecventa undelor peristaltice, undele devin adinci ,
“disecante”fragmentind coloana substantei de contrast. Este insotita de o
accelerare a evacuarii
 Hipokinezia : scaderea frecventei si amplitudinii undelor peristaltice , de cauze
generale sau locale.( epuizarea capacitatii de contractie din cauza unui obstacol
existent )
 Akinezia: starea de epuizare totala a capacitatii contractile a muscularei
segmnetului tubului digestiv . Caracterizata prin absenta undelor peristaltice si
distensia segmentului afectat.ai la nivelul sfincterului anatomic)
3.Modificari de secretie
 Cantitatea de lichid de secretie depinde de multi factori de ordin general si local
dar si de momentul diurn al examinarii. De aceea aprecierea corecta a secretiei
este greu de facut. Se considera normal absenta lichidului de secretie la nivelul
intestinulei subtire si cadrului colic. La nivel gastric in mod normal se poate
vizualiza ca o banda de 1 cm grosime , de intensitate semitonala la nivelul limitei
aer‐lichid.
 La stomac hipersecretia se traduce prin opacifierea neomogena a lumenului
digestiv cu aparitia de aglomerari de particule de sulfat de bariu ca niste “ fulgi de
zapada”
 La nivelul intestinului hipersecretia determiopacificarea neomogena a lumenului
digestiv cu stergerea reliefului mucos si persistenta unor pete de substanta de
contrast dupa evacuare.
4. Modificari de tranzit
 Tranzitul unui segment de tub digestiv este reprezentat de umplerea si
evacuarea acelui segment de continutul sau , respectiv progresia
substantei de contrast de‐a lungul segmentului de tub digestiv. Se
apreciaza timpul de evacuare , dar si cantitatea de continut , tinind cont
ca in stenozele incomplete evacuarea nu se realizeaza complet.
 In mod normal esofagul se evacueaza in 5‐7 sec; Stomacul ‐ in 1‐2 ore;
Intestinul subtire in 3‐5 ore , coloana baritata ajungind la valva
ileocecala in 18‐24 ore.
 Accelerarea evacuarii – tranzit crescut de cauze generale sau locale
 Intirzierea evacuarii – tranzit scazut se asociaza cu staza la nivelul
segmentului , hipochinezie si hipotonie. Hipochinezia determina
stagnarea unor portiunidin resturile alimentare ce poate da un “gol de
umplere “, cu erori de diagnostic.
5.MODIFICARI DE MORFOLOGIE
 Sunt modificari de pozitie, mobilitate , dimensiune, contur, forma sau relief
de mucoasa.
 Modificari de pozitie : sunt realizate :, prin anomalii ale mijloacelor de sustinere ,
 anomaliilor proprii ale segmentului studiat
 prin anomalii ale organelor din vecinatate de care se prinde segmentul studiat
 PTOZA
 Segmentul este situat inferior fata de pozitia sa normala , prin alungirea
ligamentelor de sustinere . Poate afecta un segment sau intreg tubul digestiv (
casexie).
 Ptoza se poate asocia si cu alte modificari de pozitie cum ar fi volvulusul
 ASCENSIUNEA in care un segment al tubului digestiv este situat superior fata de
pozitia normala.Cauzele sunt deobicei afectari in vecinatate( fibroze, act
chirurgical , infectii cloazonate, etc. cea mai cunoscuta este hernia hiatala
 IMPINGEREA , datorata unor procese inlocuitoare de spatiu in jurul segmentului
studiat. Se asociaza frecvent cu amprentarea segmentului (imagini de semiton )
cu sau fara modificari de pliuri.
TRACTIUNEA‐ datorita unor procese de fibroza infectii localizate sau uneori
formatiuni neolpazice infiltrative de vecinatate.
TORSIUNEA – deplasari ale intregului segment sau intreg tubul digestiv in jurul
axului sau . Au ca etiologie cauze extrinseci dar si intrinseci. Ele determina si
difi i d f i l i l modificari de forma si la nivelul reliefului mucoasei ( pliurile intersectindu‐se
aparent ) datorita suprapunerii fetelor segmentului torsionat.
Torsiunile in ax mai poarta denumirea de VOLVULUS .
6.Modificari de mobilitate
 Se refera la mobilizarea unor segmente ale tubului
digestiv care in mod normal sunt fixe, sau la modificarile
unui segment de tub digestiv care in mod obisnuit este
mobil si devine” fix sau ancorat”
 DIMIINUAREA MOBILITATII – de cauza extrinseca : in
interventii chirurgicale , periviscerita, tumori maligne ,
sau de cauza intrinseca : procese tumorale proprii cu
evolutie exofitica ce invadeaza seroasa si spatiul din jurul
organului
 APARITIA MOBILITATII –este datorata factorilor
extrinseci ca : anomalii de dezvoltare( duoden cu mezou,)
sau interventii chirurgicale cu sacrificiul unor mijloace de
sustinere.
7. MODIFICARI DE DIMENSIUNE
In care variaza lungimea, grosimea, latime datorita cauzelor intrinseci de
modificare ( congenitale), extrinseci ( chirurgie) sau tulburari neurovegetative la
nivelul segmentului digestiv sau intregului tub digestiv.
CRESTEREA LUNGIMII – determina aparitia de dolico‐segmente se asociaza cu
modificari de p.ozitie si uneori cu modificari de calibru sau functionale.
Segmentul devine sinuos, dar cu contururi regulate si fara modificari de mucoase.
CRESTEREA CALIBRULUI ‐ determina aparitia de mega – segmentepe. Poate
afecta segmentul in totalitate sau numai o portiune din acesta .Cind apare numai
pe o portiune de cele maimulte ori se datoreaza stenozei distale a segmentului.
Are contururi regulate , bine precizate , fara modificaari de mucoasa.Poate
determina aparitia stazei si a hipokineziei.Asocierea cu cresterea in lungime
determina mega‐dolico segmente.
REDUCEREA LUNGIMII realizeaza brahi‐segmente, de cauze congenitale sau
dobindite.In cazurile congenitale, brahisegmentele au forma si structura normala
, iar in cazulmodificarilor iatrogene pot avea modificari( de celemaimulte ori
stenoze ) . Se pot asocia cu hipotonie, staza sau hipokinezie.
* Reducerea lungimii stomacului asociata cu reducerea calibrului gastric se
intilneste frecvent intr‐o forma de tumoramaligna a stomacului denumita schirul
gastric. La colon apare in procese inflamatorii cronice ( rectocolita ulcerohemoragica
sau boalaCHRON)
8. REDUCEREA CALIBRULUI
 Reprezinta reducerea diametrului transvers al lumenului. Poarta denumirea de
stenoza si poate avea cauze proprii (ingrosarea de diverse cauze a peretelui
tubului digestiv) sau de vecinatate, prin compresii de la organele cu care are
raport. Stenozele pot fi asociate cu modificari de contur sau al reliefului
mucoasei, pot afecta portiuni maimari saumaimici ale tubului digestiv.
Stenozele intinse pe lungimi foarte mici poarta denumirea de stenoze inelare.
 Stenozele in functie de agentul patogen pot fi benigne sasumaligne.
 STENOZE BENIGNE( rezultatul unor procese infamatorii sau tumori benigne) :
‐au lungimi mari
‐unice sau multiple
‐afecteaza peretele tubului digestiv in mod circumferential
‐contur regulat sau neregulat ( spiculi prin ulceratii fine de mucoasa)
‐modificare de calibru se face progresiv “ aspect de pilnie”
‐ pliurile pot fimodificate de stenoza , dar nu se intrerup la nivelul stenozei
Stenozele maligne, prin tumori maligne proprii sau de vecinatate :
 ‐au lungime mica
 Sunt deobicei unice
 Sunt excentrice , rartumorile infiltrative pot fi pe toata circmferinta
 Contur intotdeauna neregulat, cu margini anfractuase ale tumorii cu
evolutie endoluminala.
 Reducerea calibrului se face brusc, uneori apar “pinteni maligni
 Pliurile mucoasei dispar la nivelul stenozei , si se intrurp cranial de
stenoza.
 Pot apare alte semne de malignitate ca: rigiditatea cu imagini de semiton.
9.MODIFICARI DE CONTUR
Se apreciaza numai in repletie. Cu toate ca nu da informatii complete asupra
mucoasei ( explorarea in strat subtire sau dublu contrast ) ne da informatii
importante asupra distensiei tubului digestiv.Astfel conturul unui segment poate
fi : regulat , neregulat, continuu, intrrupt, sinuos.
10. Amprenta ( se traduce printr‐o compresiune externa ) Afecteaza de obicei o
portiune a unui contur care apare deplasata , fara sa fie intrerupta . Organul nu
este deplasat. La nivelul amprentei , pliurile mucoasei sunt deplasate , impinse ,
dar nu intrerupte ( apare semitonul ) .
11. Neregularitatile sunt modificari radiologice elementare care traduc
existenta unor procese inflamatorii sau fibroase intrinseci parietale , retractile,
sau a unor procese tumorale infiltrative , in submucoasa si musculara. Extrinsec , cauzele pot
fi periviscerite , in care conturul regulat apare deplasat dezordonat.
Poate apare mobilitate sau motilitate redusa
12. ANCOSELE sunt denivelari retractile , rotunjite ale conturului. Sunt unice, sau
multiple cu grade de profunzime diferite . Se face diferenta cu undele peristaltice
in care se observa pe ambele contururi ale lumenului.
Ancosele se gasesc pe un singur contur si traduc procese retractile
INCIZURILE : sunt la fel ca ancosele dar realizeaza unghiuri ascutite. Exprima
existenta proceselor fibroase retratile
RIGIDITATEA aparitia unei portiuni de contur cu aspect rectiliniu, care nu i‐si
schimba aspectul pe tot timpul examinarii. Examinarea in decubit dorsal nu
schimba cu nimic imaginea. Poate modifica forma segmentului de tub digestiv
Este asociata cu modificari de dimensiune( scurtare) si modificari functionale(
absenta peristalticii la acest nivel.Reprezinta aproape in toate cazurile
existenta unui proces malign, infiltrativ la nivelul muscularei
INTRERUPEREA CONTURULUI .‐ proces tumoral cu dezvoltare endoluminala,
pe unul dintre peretii segmentului de tub digestiv. Se asociaza intotdeauna cu
alta modificare ca: minusuri de umplere ( lacuna) , sau modificari de kinetica .
10.PLUSURILE DE UMPLERE
 (Se mai numesc si imagini aditionale )sunt reprezentate de proeminente
opace determinate de substanta de contrast, ce au legatura cu lumenul , dar
proemina in interiorul lumenului.
 Sunt reprezentate de ; DIVERTICULI , SPICULI SI NISE
 DIVERTICULII sunt defecte ale structurii tunicii musculare , care permit
angajarea mucoasei in spatiul astfel constituit, cu formarea de “pungi “cu
dimensiuni variabile.. Pot fi unici sau multiplii.
 Dupa natura lor pot fi :
 a) diverticuli de pulsiune cu forma rotund‐ovalare, cu contur regulat , bine
precizat, ce prezinta la baza un” colet” sau pedicul , de regula mai ingust .
Poate fi in repletie omogen sau neomogen in functie de prezenta sau
absenta continutului sau. Evacuarea poate fi totala sau partiala. Cel mai
frecvent apar la nivelul esofagului,duodenului, intestinului subtire si
colonului .La nivelul colonului acestia se pot complica cu procese de
diverticulita sau pot apare abcese peridiverticulare.( fuga subst de contrast
din sacul diverticular in atmosfera peridiverticulara.)
 ‐ diverticuli de tractiune – au forma triunghiulara cu baza la nivelul
lumenului si vf. la exterior. Au contururi regulate , netede, aproape rectilinii
si se evacueaza complet.Traduc fenomene de fibroza .
 SPICULII sunt defecte de mucoase de forma triunghiulara de dimensiuni
mici ( 1 2 mm) ce pot fi 1‐pusi in evidenta la examenul in strat subtire.xprima
procese inflamatorii ale mucoasei ce pot determina ulcerati superficiale.
Apar cel mai frecvent la nivelul ultimei anse ileale sau a colonului . Mai rar
apar la nivelul esofagului .
 NISELE – reprezinta plusuri de umplere ce apar in solutiile de continuitate (
ulceratii) . Pot fi in suprafata sau pot avea adincimi diferite.. Comunica cu
lumenul organului cavitar , si pot apare in peretele acestuia sau in formatiuni
tumorale.Cel mai frecvent se gasesc la nivelul stomacului dar pot apare
oriunde la nivelul tubului digestiv. I se descriu localizarea , forma si
dimensiunile. Apare ca opacitate data de subst de contrast la nivelul
ulceratiei .Au cotur regulat sau neregulat ( sters) inconjurat de obicei de un
inel de transparenta de dimensiuni variabile( dat de edemul din jur). La nisa
benigna ( ulceroase ) pliurile mucoasei converg spre nisa , pe cind la nisa
maligna pliurile dispar ( sunt intrerupte)
Nise benigne
 Este o imagine aditionala care proemina din conturul
lumenului digestiv,. Are versantii cu contur regulat si
fundul nisei poate fi regulat , neregulat, sau sters in
raport cu detritusul necrotic existent. Poate avea si
pedicul la locul de continuitate cu lumenul. In general
suprafata unei nise benigne este mai mica decit
profunzimea ei .
 De obicei este unica sau au numar redus ( 2 ‐ 3 ) . Pot
apare la nivelul bulbului duodenal 2 nise pe peretii opusi ,
( kissing – ulcer).
 Conturul este regulat si in general exista inelul de edem
( banda se transparenta ) cu dimensiuni variabile .
 Pliurile mucoasei converg spre lezinea mucoasei
Nise maligne
 Este o imagine incastrata in conturul tubului digestiv ( nu proemina)
 Are contururi neregulate, sau sterse,cu versantii si ifundul nisei de
aspect neregulat .
 Intensitatea substantei de contrast acumulata la nivelul nisei este
mai mica decit la nivelul portiunii sanatoase.
 Suprafata este intotdeauna mai mmare decit profuzimea
 In jurul ei pliurile sunt intrerupte , prezentind uneori ulceratii sau
edem.
Lacunele (minusuri de umplere)
 Formatiuni protruzive in lumenul tubului digestiv de origine
inflamatorie sau tumorala
 Pot fi unice sau multiple, pot avea contur net sau partial sters .
 In periferie pot avea zone de semiton in raport cu existenta
anfractuozitatii sau a edemului prezent.
 Au forma rotunda , ovalara sau neregulata
 In jurul ei pliurile mucoasei pot avea forma normala, pot fi sterse
impinse sau amputate.
 Au origine inflamatorie sau tumorala.
 In cazul originii tumorale , pot fi benigne sau maligne
Lacune benigne
 Tumori benigne ce pot fi unice sau multiple , de dimensiuni variabile
rotunde sau ovalare , cu contur regulat bine precizat.
 Pot prezenta uneori pediculi ( ca o banda tansparenta situata intre
lacuna si pliurile mucoasei .
 Pliurile mucoasei au dimensiuni normale sau pot fi impinse de lacuna
 Uneori pot prezenta ulceratii ce au drept corespondent rx o mica
opacitate rotunda in mijlocul ulceratiei ce da aspectul clasic de “
inel cu pecete”
Lacunele maligne
 Apar datorita prezentei la acel nivel a unei formatiuni tumorale
neoplazice , , vegetante , infiltrante, , uneori ulcerate.
 Ele sunt in general unice, rareori multiple
 Dimensiuni variabile cu contur neregulat si sters
 Patrunderea substantei de contrast in lacuna determina aparitia
semitonurilor ( datorita formei denivelate) , cu aparitia de “pinteni
maligni”
 Pliurile se intrerup la nivelul mucoasei , si sunt groase cu contur sters
datorita infiltratiei de vecinatate.
 Pot prezenta in interior nise maligne
MODIFICARI ALE RELIEFULUI MUCOASEI
 1. HIPERTROFIA PLIURILOR poate afecta un segment sau intreg organul .
 Apare in afectiuni inflamatorii sau neoplazice ce determina edemul
mucoasei , cu aparitia pliurilor crescute ca grosime, sinuoase,neregulate.
 2.ATROFIA PLIURILOR in procese inflamatorii vechi sau au un caracter
general. Ele sunt subtiri , aparent mai numeroase cu contururi nete.
 3.DISP 3 ARITIA RELIEFULUI MUCOASEI in procese inflamatorii vechi cu
infiltratii parietale profunde .
 Acelasi aspect poate fi intilnit in tumorile infiltrative schiroase
 4.INTRERUPREA PLIURILOR datorita edemului din procese inflamatorii
acute sau tumoralecu evolutie centripeta dinspre seroasa spre
mucoasa.Infiltreaza stratul submucos
 5.CONVERGENTA DE PLIURI datorita proceselor cicatriciale si fibroase
din submucoasa .Intilnit in ulcere benigne cronicizate sau in ulceratii acute
datorate unor factori chimici sau fizici .
 6DEZORGANIZAREA PLIURILOR procese infiltrative tumorale sau proces
retractil fibros din afectiuni inflamatorii cu evolutie trenanta.