Sunteți pe pagina 1din 84

COALA POSTLICEAL SANITAR DE STAT

GRIGORE GHICA VOD IAI

LUCRARE DE DIPLOM

Absolvent: ndrumatori:

Pslariu Elena

2012

1
OCLUZIA INTESTINALA

1. Definiie. Etiologie. Clasificare. Inciden.

1.1 Definiie:

Ocluzia intestinal reprezint un sindrom determinat de obstrucia parial sau complet a


unui segment intestinal prin stagnarea mai mult sau mai puin persistent a gazelor si a
materiilor fecale, printr-un proces patologic organic sau funcional.

1.2 Etiopatogenie

Cauzele si mecanismele ocluziilor sunt foarte variate si complexe.

1.2.1. Ocluziile dinamice sau funcionale

Pot fi produse prin:

- traumatisme diverse (cranio-cerebrale, toracice, abdominale, fracturi osoase, operatorii);


- infecii (abdominale, retroperitoneale, toracice, generalizate);
- afeciuni vasculare (tromboz portal, infarct entero-mezenteric, flebita venei cave
inferioare, hemoragii digestive sau peritoneale);
- tulburri metabolice, intoxicaii profesionale sau toxicomanie, diverse colici (renale,
biliare, salpingiene);
- torsiuni de organe, hemoragii interne, porfirinemie. Acestea produc dezechilibrul
simpatico-parasimpatic i, n special paralizia musculaturii intestinale.

Dezechilibrul simpatico-parasimpatic poate evolua cu dominan simpatic, aa cum se


ntampl n traumatisme cranio-cerebrale, n faza iniial a ocului, n colici, torsiuni de organe i
hemoragii interne i are drept consecine inhibiia motilitii intestinale urmat de distensie si
acumulare de gaze si lichide, sau poate evolua cu dominan parasimpatic aa cum se petrece
n unele tulburari metabolice (hipocalcemie), n faza tardiv a ocului, denutriie, deshidratare,

2
intoxicaii cu stricnin sau antirezerpinice cand se produce spasm intens si permanent cu distensia
zonelor din amonte.

Paralizia musculaturii intestinale realizeaz tabloul ileusului paralitic ce apare n peritonite


(legea Stokes), sindroame toxico-septice, dezechilibre ionice, infarctul enteromezenteric
cnd lumenul rmne destins i, n el, se acumuleaz lichide si gaze. Mecanismul comun al
ambelor componente ale ocluziei funcionale const n blocarea neuroendocrin i autonom a
ntregului tub digestiv sau numai a unor segmente ale sale cu producerea de spasme, sau paralizii
ce ntrerup peristaltica intestinal normal.

1.2.2. Ocluziile prin obstrucie (obturare)

Pot apare prin leziuni parietale intestinale congenitale (atrezii, stenoze), inflamatorii (specifice
sau nespecifice), traumatice, postoperatorii (hematoame), tumori, postradioterapie (stenoze prin
vasculite progresive), prin corpi strini intralumenali sau prin compresiuni extrinseci ale
lumenului produse de tumori abdominale sau retroperitoneale, bride sau corpi strini ajuni

intraperitoneal.

Obstrucia lumenului produce ntreruperea tranzitului ce se poate instala brusc sau lent cu
disterisia ansei craniale prin imposibilitatea de evacuare a coninutului si prin acumulare de
lichide i gaze.

1.2.3. Ocluziile prin strangulare

Intereseaz si vascularizaia segmentului afectat i se produc prin volvulare (torsiune n jurul


unui ax format de bride sau aderente inflamatorii) prin invaginaie (telescoparea segmentului
cranial n cel caudal cu antrenarea mezoului ca urmare a unei hiperperistaltici) sau prin
strangularea lumenului i a unei poriuni din mezou n diverse defecte parietale (hernii,
eventraii), in fosete peritoneale, hiatusul Winslow, bree mezenterice postoperatorii sau
posttraumatice, rupturi de diafragm etc.

Strangularea realizeaz att ntreruperea tranzitului cu distensia ansei craniale ct i tulburri


de vascularizaie (pna la suprimare) n teritoriul afectat ce pot ajunge la necroze sau
perforaii.

3
1.3 Clasificare

Clasificarea ocluziilor s-a facut pe baza mai multor criterii:

1.3.1. Din punct de vedere etiopatogenic s-au clasificat in ocluzii dinamice si mecanice.

Ocluziile dinamice sau funcionale nu au obstacol n lumenul intestinal i se mpart n:


paralitice, urmare a inhibrii peristaltismului i spastice, datorit spasmului musculaturii netede.

Ocluziile mecanice sau organice nu au lumenul liber datorit obstruciei sau strangulrii
acestuia. Obstrucia presupune existena unui obstacol intestinal fr tulburri circulatorii datorat
unor leziuni parietale, corpi strini intralumenali sau compresiuni externe iar strangularea se
produce pe segmente mobile i reprezint asocierea unui obstacol cu tulburri circulatorii
intestinale urmare a volvulrii, invaginaiei sau strangulrii.

1.3.2 Din punct de vedere topografic, ocluziile pot fi nalte, localizate cat mai aproape de pilor sau
joase ce afecteaz de obicei intestinul gros.

1.3.3. n funcie de criteriul clinico-evolutiv se descriu ocluzii:

1.3.3.1. Acute - instalate brusc i cu evoluie rapid i grav;

1.3.3.2. Subacute - cu evoluie mai lent;

1.3.3.3. Cronice - cu instalare lent si evoluie indelungat.

1.3.4. n funcie de existena tulburrilor vasculare intestinale ocluziile se mpart n:

1.3.4.1. Neischemiante - fr interesare vascular;

1.3.4.2. Ischemiante - cu afectarea teritoriului vascular aferent.

1.3.5. Clasificarea chirurgical este circumstanial i mparte ocluziile n:

1.3.5.1. Primitive - ce survin la bolnavi neoperai ;

1.3.5.2. Secundare - ce apar post-operator precoce sau tardiv.

4
1.3.6. Forme particulare de ocluzii

1.3.6.1. Herniile strangulate;

1.2.6.2. Eventraiile strangulate;

1.3.6.3. Valvulusul intestinului subire;

1.3.6.4. Valvulusul de colon drept;

1.3.6.5. Valvulusul sigmoidian;

1.3.6.6. Invaginaiile intestinale;

1.3.6.7. Tumorile intestinale;

1.3.6.8.. Boala aderenial;

1.3.6.9. Ileusul biliar;

1.3.6.10. Infar ctul entero-mezenteric;

1.3.6.11. Ocluziile funcionale;

1.3.6.12. Pseudoobstrucia intestinal idiopatic cu evoluie cronic.

1.4 Incidena

Incidena ocluziilor este mai ridicat la vrstnicul de 65-74 ani (57,64%) i mai redus
la btrni i longevivi (36,46% i respectiv 5,89%).
Am constatat o frecven mai mare a ocluziilor la sexul feminin 54,16% comparativ cu
cel masculin 45,84% .
Analiznd mediul din care provin bolnavii se constat c numai 27,08% din vrstnicii
cu ocluzie intestinal au avut domiciliul n mediul urban; aceast caracteristic este explicat
de o ntrziere a prezentrii la spital: distanele lungi domiciliu spital; lipsa medicului de
familie sau dac exist el este navetist de 2-3 ori pe sptmn; educaie sanitar deficitar
(frica de spital, frica de intervenie chirurgical); factori psihologici (i aa sunt btrn etc.).

5
Numrul interveniilor pentru ocluzii are tendin la cretere, din anul 1996 cu un vrf
n 1998 de 12,33% i un altul n 2003 de 12,60%
Incidena ocluziilor intestinale variaz de la 3% la tineri, pn la 21% la vrstnic [1].
Alte studii gsesc o inciden de 11% pentru ocluziile intestinale la persoane peste 65 ani [2].
Herniile i eventraiile strangulate sunt gsite la vrstnic cu o inciden de 4,8% [3].
Studii care compar incidena la tineri i vrstnici descoper o diferen net <0,1% respectiv
3,1% .

2. Anatomie si fiziologie.

2.1 Intestinul subire

Este cel mai lung segment al tubului digestiv si organul cel


mai important al procesului de digestie prin funcia motorie,
secretorie i de absorbie.

Se ntinde de la sfincterul piloric pn la valvula ileocecal,


unde se continu cu intestinul gros. Prezint 2 poriuni:

- duodenul: este fixat pe peretele posterior al abdomenului


- jejuno-ileonul: este mobil

6
2.1.2. Duodenul

Este cuprins ntre sfincterul piloric si unghiul


duodeno-jejunal. Are o lungime de 25-30 cm.
Duodenul are forma unei potcoave n care este
cuprins capul pancreasului.

Duodenului i se descriu 4 poriuni:

- superioar (bulbul duodenal): aici sunt cele


mai multe sedii ale ulcerului duodenal
- descendent: se prezint n zona mijlocie a ampulei lui Vater, n care se deschid canalul
coredoc i canalul pancreatic principal (canalul lui Wirsung)
- orizontal (prevertebral)
- ascendent (latero-aortic)

2.1.2.1. Poriunea ascendent se continu cu unghiul duodeno-jejunal sau cu jejunul (intestin


subire).

Duodenul este un organ retro-peritoneal. El se proiecteaz pe:

7
- coloana vertebral L1, L4 (lombard= L)
- peretele abdominal interior: n epigastru, regiunea ombilical

2.1.2.2 Structura duodenului:

- seroas
- muscular
- submucoas
- mucoas
Tunica muscular este format din fibre musculare netede, dispuse intr-un strat longitudinal
extern i circular intern.

Tunica mucoas conine glande Lieberkhn, Brnner

2.1.2.3. Vascularizaia duodenului:

Arterial: reprezentat de ramuri din: artera gastro-duodenal, artera mezenteric superioar

Circulaia venoas se vars n vena port

2.1.2.4. Inervaia:

Este dat de ramuri din plexul celiac i plexul mezenteric.

2.1.3. Jejuno-ileonul

-reprezint poriunea mobil a intestinului subire. Mobilitatea este asigurat de mezenter


(formaiune peritoneal care l leag de peretele posterior al trunchiului). Este cuprins ntre
flexura (unghiul) duodeno-jejunal i flexura ilio-cecal care corespunde valvulei ilio-cecale.

Are o lungime de 6-8 m (se realizeaz pt. c st cudat, formnd ansele intestinului). Prezinta 2
poriuni:

- jejunul, care continu duodenul;


- ileonul, care se continu cu intestinul gros.

8
Diferenierea dintre aceste 2 poriuni se face dup aspectul mucoasei. La o distan de 80-90 cm,
de captul terminal al ileonului, se afl un diverticul ca un deget de manu, numit diverticul
Meckel, care se poate inflama, dnd diverticulita sau care poate provoca ocluzii intestinale prin
rasucirea sa n jurul anselor

Mezenterul:

Este o dependin peritoneal care alcatuiete organul de susinere, nutriie, imobilitate a jejuno-
ileonului. Este format din 2 foie peritoneale care inconjoar intestinul subire, reprezentand
tunica seroas a acestuia, dupa care se continu cu peritoneul parietal posterior.

Jejuno-ileonul:

Ocup etajul inferior al cavitii abdomino-pelvine. Extremitatea superioar se proiecteaz n


epigastru iar cea inferioar n hipogastru. Ansele intestinale sunt acoperite de epiglonul mare.

Structura intestinului subire este alcatuit din cele 4 tunici:

- seroasa, musculara, submucoasa, mucoasa,


adaptat funciilor motorie, secretorie si de absorbie.

Este format din 2 fibre musculare netede:

- longitudinal asezat extern;


- circular asezate intern.
Acesta (intestinul) formeaz cele 2 extremiti ale intestinului subire: sfincterul piloric la captul
superior al abdomenului, valvula ileocecal cu rol de sfincter, care face comunicarea cu
intestinul gros.

Aceste formaiuni sfincteriene asigur evacuarea ritmic si fracionat a coninutului digestiv n


intestinul subire i mai departe n colon.

Tunica mucoas:

Reprezint aparatul secretor i de absorbie al intestinului subire. Mucoasa reprezint numeroase


cute, care proemin n lumenul intestinului, numite valvule conivente (plici circulare, Kerkring),
iar acestea maresc de 2 ori lungimea intestinului. Ele sunt absente n prima poriune a

9
duodenului, dar devin abundente n poriunea descendent a acestuia i scad progresiv spre
segmentul intern i inferior, disparnd la nivelul valvulei ileo-cecale.

Mucoasa intestinului prezint i o serie de formaiuni limfoide, vizibile cu ochiul liber, care se
numesc plcile Pyer, ca nite pete albicioase, i nite proeminene cilindrice sau conice, vizibile
cu lupa. Acestea sunt viloziti intestinale. Acestea se gasesc att pe suprafaa valvelor conivente,
ct i n mucoasa liber, ntre pilor i valvulele ileo-cecale. ntre viloziti, la baza lor, se afl
orificiile de deschidere ale glandelor intestinale.

- Glandele Lieberkhn distribuite de la duoden la rect; secret enzime cu rol n digestia


grasimilor i proteinelor.
- Glandele Brnner prezente numai n duoden
Epiteliul care acoper mucoasa, inclusiv vilozitaile i criptele glandulare este format n cea mai
mare parte din enterocite sau celule absorbante, cu rol n absorbie.

2..2. Intestinul gros

Este ulimul segment al tubului digestiv. Se intinde de la nivelul valvulei ileo-cecale pn la


orificiul anal. Se descriu mai multe poriuni
(segmente):

- cecul cu apendicele anal. Cecul


comunica cu ileonul prin valvula ileo-
cecala. Apendicele
- este un diverticul rudimentar al cecului,
a carui mucoas conine numeroi
foliculi limfatici, reprezentand o
adevarat amigdal abdominal.
- Colonul ascendent: merge aproape
vertical pn sub faa inferioar a ficatului, de unde se cudeaz, formand unghiul colic
drept sau hepatic, pentru a se continua cu colonul transvers.

10
- Colonul transvers: este situat ntre unghiul colic drept i unghiul colic stang, de unde se
continu cu colonul descendent. Este un segment mobil, nvelit de o formaiune
peritoneal, ce se numete mezocolonul transvers, care l leaga de peretele posterior al
trunchiului.
- Colonul descendent coboar pe
peretele abdominal stng pn la
nivelul crestei iliace stng, de unde se
continu cu sigmoidul. Este un organ
retroperitoneal
- Sigmoidul sau colonul ileo-pelvin
este un segment mobil, prevzut cu
un mezou (mezosigmoid). Ocup fosa
iliac stng i o parte din bazin. La
nivelul bazinului are raporturi cu:
1. la brbat:
a) vezica urinar si rectul posterior;
2. la femeie:

- vezica urinar;
- uter;
- rect.
Rectul este segmentul terminal al intestinului gros i al tubului digestiv. El s-a adaptat funciei de
rezervor i de organ excretor. Pentru aceasta este prevazut cu un sistem de suspensie, care sunt
muchii ridicatori anali i sistem de contenie (meninere la locul lui) de ctre muchii sfincteri
anali.

Rectul se termin la nivelul orificiului anal. El nu mai prezint nici unul din caracterele
colonului.

Intestinul gros se deosebete de intestinul subire prin:

- dimensiuni: lungimea = 1,60;


- calibru mai mare;

11
- fixitate partial la peretele trunchiului;
- dispoziia de cadru in jurul anselor intestinale;
- configuraia extern;
2.2.1 Structura intestinului gros

Peretele colonului conine aceleai patru tunici- seroas, muscular, mucoas, submucoas.

Tunica mucoas, spre deosebire de cea a intestinului subire este mai groas, mai slab
vascularizat, nu prezint valvule conivente i nici viloziti intestinale. Conine glande
Lieberkhn i foliculi limfatici.

Tunica muscular e format dintr-un strat de fibre longitudinale i unul de fibre circulare, care la
nivelul canalului anal se condenseaz i formeaz sfincterul anal.

2.3.1. Vascularizatia intestinului gros si subtire:

Intestinul subire:

- mezentrica superioar
- venele sunt tributare venei porte
Intestinul gros:

- colonul drept prin ramuri ale arterei mezentrice


superioare.
La nivelul rectului, venele formeaz 3 plexuri venoase:

- Hemoroidal intern sau submucos;


- Hemoroidal extern;
- Plexul subcutanat;
Dilataia varicoas a acestor plexuri, produce hemoroizii.

Inervaia intestinului:

Intestinul subire:

- ramuri din plexul vegetativ mezentric superior;


- colon: ramuri din plexul mezentric, hipogastric;

12
- rect: inervaia somatic este asigurat prin ramuri din plexul ruinos, pentru muchiul;
sfincter extern. Inervaia vegetativ prin plexul hipogastric;

3. Anatomopatologie si Fiziopatologie:

3.1. Anatomie patologic

Macroscopic, aspectul ocluziilor este n funcie de tipul acestora.

Ocluziile funcionate mbrac aspectul de paralizie - anse destinse, pline cu lichide i gaze, cu
peretele subiat, staz capilar cu edem parietal i n mezou i lichid n peritoneu, sau aspectul de
spasm - anse subiri, cu musculatura contactat, fr coninut n lumen, palide i cu vase spastice.

Ocluziile mecanice prezint leziuni multiple n raport de tipul obstacolului.

Ansa cranial destins, uor cianotic, plin cu lichide i gaze, cu edem parietal i fara peristaltic;

La nivelul obstacolului modificarile sunt specifice acestuia. Astfel:

obstrucia poate prezenta tumora parietalii, stenoza, calcul,fecalom, bariu.

strangularea prezint cauza (hernie, bre, brid etc.), anul de strangulare cu leziuni mai mult
sau mai puin avansate de necroz, ans cranial destins, cianotic, plin cu lichid si zone
devitalizate iar mezoul este edemaiat, cu sufuziuni sanguine si friabil;

volvularea apare ca o rasucire n axul transversal al ansei sau in jurul unor bride, cu ansa
destins, roie-violacee, flasc, cu sufuziuni sanguine sau chiar zone de infarctizare, leziunile
cele mai grave fiind la piciorul ansei. Mezoul este edemaiat, cianotic, cu sufuziuni sanguine i
vase trombozate;

invaginaia se prezint ca o tumor alungit, pstoas, edemaiat, violacce, format din 3 sau
mai muli cilindri (ntotdeauna numr impar), cu mezoul infiltrat i cu sufuziuni sanguine.
Localizarea invaginaiei in ordine descrescnd a frecvenei este ileo-cecal, ileo-ceco-colic,
ileo-ileal, jejuno-ileal (diverticul Meckel) i jejuno-jejunal;

13
- Sub obstacol, ansele sunt de aspect normal. Microscopic, aspectul este n funcie de tipul i
vechimea ocluziei reprezentat de edem, infiltraie hematic, tromboza vaselor mici, ulceraii, fr a fi
caracteristic.

3.2. Fiziopatologie

Distensia ansei, indiferent de cauz, acioneaz asupra circulaiei, la inceput, blocnd


circulaia de intoarcere, cu apariia stazei venoase i capilare urmat de tulburri de
permeabilitate manifestate prin extravazarea de lichide n lumenul intestinal (spaiul III), n

14
peretele intestinului (edem) i n peritoneu (ascit) care duc la deshidratare i hipovolemie ce
perturb i irigarea organelor vitale.

Pe primul plan apare setea, dar ingestia de lichide nu acoper cantitatea extravazat ntruct
nu se mai face absorbia intestinal. Ca atare, lichidele din lumenul intestinal provenite din
transudare, ingestie i secreie (normal 5 - 7 1/zi din care se resorb 98%) duc la o i mai mare
distensie a ansei craniale producnd voma i tulburri respiratorii prin compresia diafragmului.

Vrstura agraveaz i mai mult deshidratarea care, mpreun cu pierderea de electrolii,


duce la instalarea unor tulburri metabolice si a ocului.

Pe parcursul evoluiei apar i tulburri de circulaie arterial (n strangulare apar de la nceput)


cu instalarea unor zone de infarctizare i necroze parcelare sau intinse.

Ca atare, hipovolemia devine cauza esenial n instalarea i evoluia perturbrilor biologice i


clinice reprezentate de deshidratare, hipertonie plasmatica, hemoconcentraie cu poliglobulie si
hiperleucocitoz, hipotensiune arterial, tahicardie, tulburri electrolitice etc.

Pe de alt parte, flora intestinal din ansa ocluzionat (n special anaerobi i gram negativi) se
exacerbeaz, formeaz gaze (mresc distensia) i elibereaz toxine (endotoxine) ce agraveaz
ocul care devine complex.

n urma aciunii conjugate sau succesive a acestor fenomene se produc o serie de perturbari ale
homeostazei i fiziologiei intestinului reprezentate de tulburari de irigaie, absorbie i motilitate
intestinal, acidoz (initial respiratorie ca urmare a polipneei apoi metabolicii), alcaloz (in ocluziile
inalte, prin vom), oligurie cu instalarea azotemiei, scdere ponderal (urmare a denutriiei), ocul
toxico-septic .i insuficiene multiple de organe (M.S.O.F.) .

3.2.1.Intestinul subtire

Cea mai mare parte a secreiei intestinului subire se formeaz de catre glandele Lie
berkhn. Cantitatea secreiei este foarte mare, la adult reprezint aproximaiv 3 litri pe zi.
Secreia intestinului subire este de asemenea slab alcalin. Ea conine un mare numar de
fermeni, ntre altele peptidaze, lipaze si civa fermeni glicolitici, ca de exemplu lactaza i

15
amilaza. Sucul intestinal mai conine enterochinaza, un ferment care activeaz tripsina i
chimotripsina. Cea mai mare parte a produilor de scindare, rezultai din digestia
alimentelor, snt absorbii n intestinul subire. Pentru majoritatea substanelor nutritive,
absorbia este un proces putin clarificat, combinat cu mecanisme de transport activ.

Micarile peristaltice care realizeaz transportul coninutului intestinal prin intestin, ca i


tonusul musculaturii intestinului subire, depind ca de altfel i secreia sa de sistemul
nervos vegetativ, vagul exercitind o aciune stimulant, iar simpaticul o aciune inhibant. Tre-
cerea chimului alimentar de la stomac pn la valvula ileocecal dureaz aproximativ 31/2 ore.
Sfincterul ileocecal reine coninutul intestinal de obicei mai mult timp n ileon adesea trece o
or ntre dou perioade de deschidere astfel nct substanele nutritive pot fi absorbite n mod
suficient n intestinul subire. Activitatea motorie a intestinului subire este stimulate de trecerea
alimentelor prin stomac n intestinul subire. n acest proces joac un mare rol volumul
alimentelor, coninutul lor n ap, cantitatea diferiilor produi alimentari etc.

Motilitatea intestinului subire este accentuat sub influena toxinelor bacteriene, a


factorilor psihici, prin anumite carene vitaminice si prin hipertiroidie. n mod invers, produse
toxice microbiene i factori nervoi pot produce o ncetinire a peristalticei. Cnd se produce o
accelerare a peristaltismului, coninutul intestinal poate fi transportat n 15 minute de la
stomac pna la cec. n astfel de cazuri, utilizarea alimentelor este foarte defectuoas. Ca i n
insuficiena pancreatic, gasim n aceasta situaie, n fecale, fibre musculare nedigerate,
amidon i grasimi, astfel nct la o accelerare a peristaltismului intestinal, examenul scaunului
pentru resturi alimentare nedigerate nu poate furniza indicii pentru prezena unei afeciuni
pancreatice. Dac peristaltismul scade se produce un meteorism crescut al intestinului subire.

Cele mai grave manifestari patologice sunt declanate printr-o ocluzie acut a intestinului
subire, adica prin ileus. Ocluzia intestinala se poate produce, fie printr-o tumoare, prin
invagiaia intestinului subire, prin volvulus, fie prin suprimarea peristalticii datorit unui
factor nervos. Suprimarea peristaltismului poate fi provocat de o grav tulburare a
metabolismului mucoasei intestinale, de exemplu prin anoxie, dar i prin impulsuri
adrenergice. Deasupra ocluziei se produce o dilataie enorm a anselor intestinale care duce n
mod reflex la apariia fenomenelor severe de oc, care fac parte din tabloul ileusului. Manisfestri
de oc se pot produce i in experimentul animal, cnd intestinul subire este destins printr-un

16
balon de cauciuc cu ajutorul unei sonde. Sondarea portiunilor intestinale destinse i aspiraiia
secretiilor i a gazelor existente n ansele intestinale reprezint, de aceea, o masur terapeutic
important.

3.2.2.Intestinul gros

In coninutul intestinal care trece din ileon n colon, aproape c nu mai exist substane nutritive.
De-a lungul colonului se mai absorb doar apa, substane minerale i vitaminele formate de flora
Intestinal. Haustraia intestinului d forma fecalelor; n afar de micrile haustrale se mai pot
constata micri peristaltice i antiperistaltice. n acest fel se asigur o absorbie suficient din
bolul fecal. Pe lng aceasta, la intervale de cteva ore, declanate adesea de umplerea
stomacului (reflex gastrocolic), se produc unde mari (aa-zisa ,,micare n mas"), care de-
plaseaza coninutul intestinal nspre segmentele distale. Fecalele se adun mai nti n sigmoid.
La o nou und mare, bolul fecal este mpins n rect, declannd aici reflexul de defecate.
Motilitatea colonului este dependent in mare masur, ca i aceea a segmentelor intestinale
superioare, de sistemul nervos, n sensul c excitaia parasimpaticului favorizeaz peristaltismul,
iar excitaia slmpaticului are aciune inhibitoare. Defecaia este supus n parte controlului
voinei. Dac reflexul este reprimat, se nchide sfincterul anal, iar prin relaxarea sigmoidului,
coninutul intestinal este transportat din nou n sigmoid, astfel nct reflexul este suprimat pn
la viitoarea ,,micare n mas".

O accelerare a peristaltismului (diaree) poate fi declanat, pe de o parte, prin iritaia


mucoasei, ndeosebi prin toxine microbiene, prin creterea coninutului intestinal (prinzuri
voluminoase), iar pe de alt parte, prin excitaia vagului i prin factori emotivi.

n cazul ncetinirii motilitii colonului sau printr-o tulburare a defecaiei se produce


tabloul constipaiei. Cauzele pot consta ntr-o tulburare a reflexului de defecaie (constipaia
proctogen). Cauzele constipaiei proctogene pot fi de natur psihic. Obiceiul de a reprima n
mod excesiv reflexul de defecatie duce la o lenevire a reflexului. Deoarece printr-o stagnare
foarte prelungit n sigmoid i rect se produce o ntarire progresiv a bolului fecal, prin aceasta
se ngreuneaz n mod mecanic defecaia care devine adesea i dureroas, astfel nct se
adaug noi factori inhibitori pshici. Cauzele constipaiei proctogene pot fi date i de
modificari patologice n vecinatatea sfincterului anal, hemoroizi, fisuri etc. Cauzele

17
constipaiei colice snt reprezentate, pe lnga factorii dietetici (alimentaie lipsit de celuloza,
puin voluminoas), i de o intens resorbie de ap din fecale, nainte de toate ns de
dereglri nervoase constnd intr-o hipertonie sau atonie a colonului, ambele bine vizibile
radiologic si reclamnd un tratament total diferit. O form special a constipaiei atone este aa-
zisa boala Hirschprung sau megacolonul, care survine la copii.

Defecaiile se pot produce chiar i la normali de mai multe ori pe zi sau la intervale de 2
zile. Dac apar intervale mai mari ntre evacuri se produc manifestrile generale ale
constipaiei senzaie de plenitudine, cefalee, grea, adesea congestie cefalic care
dispar imediat dup defecare. Un timp s-a crezut c aceste manifestri s-ar datora unei
autointoxicaii abdominale, produs indeosebi de ctre catabolii toxici ai aminoacizilor
(indol, scatol etc.). Experientele pe om i animal au artat ns c resorbia acestor substane
prin peretele colonului este att de redus, nct nu permit o explicaie a tulburarilor care
apar n cursul constipaiei. Chiar i n cazul unei alterri a funciei hepatice nu ar fi posibil o
autointoxicaie prin aceste substane. ,O mai bun explicaie a acestor manifestri o dau
experienele lui Alvarez , care a putut constata apariia unor manifestri generale identice ca
n constipaii prin umplerea rectului cu vat sau alte substane. O astfel de umplere a rec-
tului provoac la cini o cretere a presiunii arteriale, care dispare imediat ce materialul
strin este ndeprtat. De aceea, Alvarez presupune c simptomele generale ale constipaiei
cronice sunt de natur reflex si depind de distensia intestinului gros. Pentru aceasta
pledeaz i dispariia imediat a manifestarilor dup defecaie, fapt care nu se poate
interpreta prin autointoxicaie.

4. Tabloul Clinic.

Manifestrile clinice ale ocluziilor sunt foarte variate, n raport cu cauzele i mecanismul acestora.

Debutul este brusc n ocluziile spastice sau prin strangulare, cu dureri abdominale, oprirea
tranzitului i voma, sau poate fi precedat de unele prodroame - colici abdominale, crize de

18
subocluzie, scdere ponderal (ocluzii prin obstrucie sau invaginaie) sau de febr, frisoane, dureri
abdominale difuze, ocluziile postoperalorii sau de cauz inflamatorie.

Semnele funcionate sunt n raport cu mecanismul ocluziei.

- Durerea este semnul cel mai constant i poate fi brusc, intens, continual, sincopal, insotit
de paloare, anxietate i transpiraii in ocluzii prin strangulare; mai putin violent, sub form de "colici
de lupt", cu evolutie progresiv i cu perioade de acalmie, n ocluziile prin obstrucie; surd,
continu, insoit de distensie; treptat", n ileusul paralitic. Localizarea iniial este la nivelul
obstacolului, apoi iradiaz n tot abdomenul i poate ceda, n timp, dar se agraveaz semnele
generale.

- Varsturile urmeaza' durerii, apar precoce n ocluziile nalte i prin strangulare (reflex) i tardiv
n ocluziile joase, n cele prin obstrucie i n cele paralitice (n cele postoperatorii sunt precedate
sau nsoite de creterea aspiratului gastric). Iniial sunt bilio-alimentare ca, ulterior s devin cu
coninut intestinal sau fecaloide.

- ntreruperea tranzitului pcntru fecale i mai ales pentru gaze se inslaleaza precoce n
ocluziile joase i n cele paralitice i este ulterioar durerii i vrsturilor in ocluziile inalte.

- Distensia abdominal este urmarea ncetrii peristaltismului i acumulrii de gaze.


Localizarea iniial poate fi periombilical, subombilical sau asimetricil (volvulare) n raport cu locul
ocluziei, dup care se generalizeaz sau este generalizat de la nceput (ocluziei paralilice). n
ocluziile nalte lipsete iar n strangulri este asimetric i se prezint n tensiunc elastic i cu
timpanism la percuie (semnul von Wahl). Semnele obiective se instaleaz treptat.

- Inspecia arat distensia abdomenului cu caracterele de mai sus, iar la persoane slabe se pot
observa micri peristaltice care se opresc ntr-un anumit loc (locul obstacolului) nsoite de
"colici de lupt" i mai rar o tumor ce se mic (invaginaie).

- Palparea nu este dureroas (durerea este semnificativ pentru locul ocluziei i n strangulri) i
poate evidenia contractur i semnul Bluniberg (n caz de inflamaie peritoneal) sau prezena
tumorilor (benigne, maligne, de invaginaie) si clapotajul.

- Percuia poate evidenia timpanismul (localizat sau generalizat), alternd cu zone mate (anse
cu lichid) sau matitate deplasabil (ascit) i uneori dispariia motilitii hepatice (dilataii colice man).

19
- Ascultaia poate percepe zgomote hidro-aerice (colici de Iupt) sau silenium abdominal descris
de Mondor.

- Tueul rectal i vaginal sunt obligatorii i constat ampula goal sau resturi fecale sau poate s
descopere tumori (rectale, de invaginaie, pirale de torsiune n volvularea sigmoidului), colecii
pelviene sau snge (n caz de invaginaie - semnul Ombredanne).

Semnele generale sunt n raport de etiopatogenie i momentul examinrii.

La faza de debut poate apare anxietate, paloare, hipotensiune arterial (n strangulri), febr i
frisoane (n infecii) tahicardie, hipertensiune, grea, confuzii (spasm sau intoxicaii) scdere
ponderal i tulburri de tranzit (tumori. stenoze).

Odat cu apariia vrsturilor semnele generale se agraveaz. Tegumentele i mucoasele sunt


uscate, faciesul "Iras", ochii infundai i se instaleaz setea, oliguria, astenia, apatia i hipotonia
muscular. n caz de oc toxicoseptic apar: febr (39 - 40), frisoane, torpoare, somnolen,
halucinaii.

4.2.Simptomatologia n ocluziile intestinale

Dac ar fi s stabilim un cadru specific al ocluziilor atunci ar trebui s facem afirmaia


c particularitatea ocluziilor ca tablou clinic const n lipsa unei particulariti, dat fiind marea
variabilitate clinic a acestora.

Particularitatile clinice sunt date de forma clinica a ocluziilor fiind m functie de caracterul
acut sau cronic al acestora, de caracterul malt saujos al ocluziei sau in ultima instanta de etiologia
ocluziei.

Tabloul obstruciei intestinale se caracterizeaz prin existena durerii, vrsturilor, oprirea


tranzitului pentru gaze i materii fecale, distensie abdominal, ct i modificri ale strii
generale.

20
Debutul poate fi acut, cu un pacient cu o stare general bun pn n acel moment, clinic aparent
sntos, sau, n mod contrar, cronic cu un pacient la care n antecedente se pot identifica crize
subocluzive.

DUREREA abdominal este simptomul cvasiconstant n tabloul ocluziilor, ceea ce


i determin ncadrarea ocluziilor ca unul dintre cele cinci sindroame ale abdomenului acut
chirurgical. Durerea poate fi colicativ, constrictiv, de distensie sau inflamaie.

Hiperperistaltismul de lupt al anselor in de obstacol. Este o durere intens, deranjant. care apare
brusc, crete i diminu succesiv, intermitent, oferind pacientului o alternan de durere si de
relativa linite. Pacientul precizeaz adesea n aceast form de durere sediul n proximitatea
zonei ocluzive. Aceast form de durere corespunde de regul ileusului mecanic simplu fr interesarea
mezenterului.

- Durerea constrictiv - apare mai ales n strangulri, att n cele externe ct mai ales n
cele interne, fiind cauzate de compresia i constricia ansei strangulate, n mod deosebit prin
interesarea mezoului.

- Durerea de distensie - caracterizeaz ileusul paralitic, constnd ntr-o senzaie de


distensie abdominal, suprtoare, progresiv care dei initial poate fi localizat afecteaz n final
intregul abdomen.

- Durerea inflamatorie - este continu sau cvasicontinu caracteristic ocluziilor cu


evoluie peritonitic. Durerea crete la mobilizarea peretelui abdominal, manevrele de provocare ale
durerii fiind pozitive.

VARSATURILE - sunt reflexe, cu coninut alimentar, sau bilio-alimentar. Pe masur ce ocluzia


progreseaz, vrsturile apar prin reflex, fiind n final fecaloide, cu aspect tipic. Vrsturile pot lipsi
din tabloul clinic al ocluziei, mai ales n formele joase, ale colonului stng sau sigmoid, sau n
volvulusul de sigmoid, unde absena vrsturilor este regula. Vrsturile sunt n general mai frecvente,
mai precoce i mai abundente cu ct ocluzia este mai nalta.

5. Explorari paraclinice

21
Probele de laborator nu sunt caracteristice i arat hemoconcentraie cu creterea
hematocritului i leucocitelor, azotemie i tulburrile electrolitice i biologice descrise.

Explorrile radiologice sunt de un real folos:

- Radiografia abdominal simpl - arat distensia anselor, imagini hidroaerice unice sau
multiple n raport cu locul i vechimea ocluziei, cu diametru mic i vertical (n ocluzii recente),
localizate caudal i spre dreapta, etajate, cu imagini n "tuburi de org" (in ocluziile ileonului) sau
imagini hidroaerice rare, mari i cu diametrul vertical mare, (n ocluziile colonului).

- Irigografia - este indicat n ocluziile joase i ne d informaii asupra locului i aspectului


obstacolului, n caz de volvulare sau invaginaie, fiind i o metoda terapeutic.

- Radioscopia gastroduodenal cu bariu - prezint pericolul solidificarii bariului i de aceea,


este indicat numai in cazurile neclare i dup aspiraie gastric. Se pot folosi, mai bine substane
lichide opace (lipiodol, iodur de potasiu)

6. Evoluie i prognostic

6.1.Evoluie

- Ocluziile acute aparin localizrilor nalte i strangulrilor, debuteaz cu vrsturi precoce


i masive, tulburri circulatorii ale ansei, stare de oc i au evoluie rapid.

22
- Ocluziile cronice apar n caz de obstacole incomplete, evolueaz cu grea, vom, diaree
alternand cu constipaie, distensie abdominal, scadere ponderal i anemie.

- Subocluzia este o ocluzie cronic cu evoluie mai rapid ce se manifest prin colici, distensie
abdominal, vom i ntrerupere incomplet a tranzitului. Aici se ncadreaz sindromul Konig ce
evolueaz cu colici abdominale intense i garguismente urmate de calmarea fenomenelor i
emisiune de scaun i gaze.

- Ocluziile atipice evolueaz cu predominana unuia din semnele principale i de aceea diagnosticul
se stabilete tardiv (ocluzii neglijate).

Topografic:

- Ocluzia inalta - debuteaz brusc, cu vrsturi de staz sau bilioase i uneori durere, abdomen
nemeteorizat cu tranzit meninut i fr imagini hidroaerice.

- Ocluzia joas - este precedat de tulburri de tranzit i, uneori, de jen dureroas.

Evolueaz cu dureri de intensitate variabil, intreruperea tranzitului de la nceput si distensie


abdominal; varsatura apare tardiv i este fecaloid iar radiologia arat imagini hidroaerice mari.

- Ocluzia intestinului subire poate evolua ca o ocluzie malt sau joas, in raport de locul
obstacolului i debuteaz cu dureri periombilicale, pe flancuri, n fose sau n hipocondrul drept.
Etiopatogenice i anatomo-clinice.

- Ocluzia paralitic (ileusul) - apare dup intervenii laborioase, infecii peritoneale,


intoxicaii, prin dezechilibrul simpatico-parasimpatic i evolueaz cu distensie abdominal, vom,
ntreruperea tranzitului, imagini hidroaerice precoce i alterarea strii generale.

- Ocluzia prin obstructie - este precedat de o suferin cronic i de tulburri de tranzit iar
semnele funcionale se instaleaz lent. Ca o form particular descriem ileusul biliar determinat de
ptrunderea unui calcul vezicular mare, n tractul digestiv, printr-o fistul colecisto-duodenal sau
colecisto-gastric; debuteaz prin colici biliare, febr, subicter. Corespunztor formrii fistulei
bilio-digestive, urmat de o atenuare a fenomenelor, dup care se instaleaz ocluzia inalt (sindromul
Bouveret) sau joas, n raport de locul de oprire a calculului.

23
Ocluzia prin strangulare - debuteaz brusc, cu dureri violente, paloare, transpiraii, anxietate,
hipotensiune arterial i chiar stare de oc. Distensia abdominal - local sau asimetrica - i vrsturile
apar de la inceput iar tranzitul se ntrerupe precoce sau tardiv n raport cu locul ocluziei. Se descriu
urmatoarele forme anatomo-clinice:

volvulosul intestinului subtire debuteaz cu durere violent paravertebral, distensie


abdominal periombilical, subombilical sau asimetric i aprare abdominal;

volvulusul sigmoidian este cel mai frecvent, precedat de colici sau crize subocluzive. Debuteaz
brusc, cu dureri in fosa iliac stang, distensie abdominal asimetric, tranzit ntrerupt de la
nceput; tueul rectal poate evidenia "spirala" de volvulare iar radiologic arat o imagine aeric
in omega sau in "eav de puc";

invaginaia intestinal se intalneste la toate vrstele dar este mai frecvent la copil. Poate fi
cauzat de polipi, enterite, tuse convulsiv, ascarizi, divertieul Meckel, sau tumori, urmare a unui
hiper-peristaltism. Debuteaz cu dureri (copilul i freac picioarele), agitaie, vom si oprirea
tranzitului, cu perioade scurte de acalmie. La persoanele slabe i la copil se poate palpa tumora de
invaginaie, tueul rectal scoate snge pe manu iar clisma baritat evideniaz imaginea "n
coad" i poate fi si un mijloc de dezinvaginare. Evoluia poate fi acut, subacut sau cronic.

- Ocluzia postoperatorie poate apare precoce sau tardiv i reunete multiple cauze.

a. Ocluzia precoce:

comun - apare dup orice intervenie operatorie ca urmare a pneumoperitoneului


postoperator ce inhib peristaltica i se manifest prin distensie moderat cu absena tranzitului
ce se poate relua dup o clism sau spontan;

paralitic - este cea mai frecvent, apare dup intervenii laborioase, fistule, abcese, pancreatite,
dezechilibre hidro-ionice i evolueaz cu meteorism, dureri difuze, vrsturi, intreruperea
tranzitului, oligurie, febr, alterarea starii generale. Radiografia abdominal arat imagini
hidroaerice i eventuale colecii intraperitoneale;

24
mecanic - prin angajarea anselor n brese, orificii, decolri, evisceraii, prin volvulare pe
bride, prin aderene sau prin corpi straini intraperitoneali. Evolueaz ca o ocluzie nalt sau
joas n raport de localizarea obstacolului.

b. Ocluzia tardiv

Este ntotdeauna mecanic i este cauzat de bride, aderene ntinse, eventraii strangulate,
invaginaii sau stenoze intestinale i evolueaz n raport de cauz i localizare. Rezolvarea ei
este numai chirurgical.

6.2. Prognostic

Intervenia operatorie amelioreaz prognosticul dar el ramane rezervat ca urmare a


complicaiilor postoperatorii.

7. Complicaii

Complicaiile ocluziilor sunt variate i, uneori, redutabile i pot fi: pulmonare (pneumonii,
bronhopneumonii ca urmare a tulburarilor respiratorii, aspiraiei, vrsturilor sau nsmnrilor
septice), peritoneale (perforaii diastatice, infarcte enteromezenterice) i ocul complex,
urmare a durerilor, hipovolemiei i endotoxinelor ce altereaz funcia diverselor organe.

8. Tratament

Datorit cauzelor mecanismelor multiple ale ocluziei i evoluiei rapide a unora dintre ele,
tratamentul lor presupune soluii variate iar adeseori, urgena.

Obiectivele tratamentului urmaresc:

- reechilibrarea bolnavului;

25
- decompresiunea abdominal;

- rezolvarea cauzei de ocluzie;

- profilaxia recidivelor.

1. Reechilibrarea bolnavului - este obligatorie, se face att pre ct i postoperator i se


adrescaz tuturor funciilor.

- Reechilibrarea hidroelectrolitic ine seama de pierderile lichidiene cantitative evaluate


obiectiv (aspiraie, vom, diurez, ionogram etc.) i se face prin perfuzii de soluie fiziologic i
glucoz izoton, n doze de 30 - 50 ml/kg/corp la care se adaug electrolii (Na+, Cl\ Ca++), pn
la reluarea unei diureze de 1 ml/min. n caz de oc se administreaz snge sau/i plasm.

- Reechilibrarea nutritiv trebuie s acopere pierderile proteice i energetice prin administrarea


de glucoz 5 - 10% i.v. tamponat cu insulin (o unitate 12 g glucoz), soluii de acizi aminai
i lipide hidrosolubile pentru a asigura, cel putin 35 - 50 cal/kg. __

corp/zi.

- Reechilibrarea nervoasa se adreseaz dezechilibrelor simpatico-parasimpatice, agitaiei,


strii toxice i se face prin administrarea de alfa-beta blocante, antispastice, antitoxice,
tranchilizante etc.

- Combaterea septicitii prin antibiotice cu spectru larg i metronidazol, a coagulrii


intravasculare prin injecii cu heparin 15 - 20.000 u.i./zi, a hiperglicemiei (insulin) i a ocului
complex, intr n complexul terapeutic.

2. Decomprimarea abdominal - este un obiectiv imediat i esenial ce are n vedere


scoaterea ct mai repede a presiunii intralumenale, ridicarea obstacolului i reluarea
tranzitului. El se poate realiza:

26
- preoperator- prin aspiraie gastric sau intubare recto-sigmoidian cu un tub Fauchet ce
poate realiza, uneori i devolvularea;

- intraoperator- prin golirea anselor de coninutul aerolichidian cu ajutorul enterostomiei


de golire pe sond sau alte tehnici ce permit i reluarea circulaiei n peretele ansei i
uureaz manevrele intraopcratorii;

- postoperator- prin continuarea aspiraiei gastrice i prin stimularea peristalticii.

3. Rezolvarea cauzei care a produs ocluzia presupune:

- tratarea fistulei, abcesului sau pancreatitei;

- extragerea obstacolelor intralumenale;

- rezecii inteslinale segmentare;

- secionri de bride sau aderene;

- devolvulri sau dezinvaginri;

- rezolvarea cauzelor de strangulare (hernii, brese, eventraii, evisceraii) etc.

4. Profilaxia recidivelor are n vedere nlturarea factorilor ce ar favoriza o noua ocluzie


prin:

- splarea peritoneului i aranjarea anselor n poziie anatomic;

- enteroplicturi, sutura breselor i spatiilor decoltate;

- reluarea precoce a peristalticii. Practic, n faa unui bolnav cu ocluzie se procedeaz astfel: se
precizeaz diagnosticul de ocluzie, se interneaza n serviciul de terapie intensiv, i se face o
clism, i se aplic sonda naso-gastric, sond uretro-vezical i cateter pentru perfuzie
intravenoas i se reechilibreaz bolnavul pn la redresarea pulsului i tensiunii arteriale (la
valori ct mai apropiate de normal), reluarea diurezei i mbuntirea unor constante biologice.

27
Momentul operator este n raport de cauza - ct mai rapid n ocluziile prin strangulare i de cauz
necunoscut - i de timpul scurs de la debut (ct mai curnd de la internare) iar tehnica se stabilete
intraoperator.

ngrijirile postoperatorii ocup un loc important n terapeutic i constau n reechilibrarea susinut


a bolnavului pn la valori normale ale constantelor ; antibioticoterapie cu spectru larg i
metronidazol; stimularea reluarii tranzitului prin medicaie sau clisme, dupa care se reia
alimentaia treptat; prevenirea complicaiilor postoperatorii i a recidivelor de ocluzie prin
supravegherea bolnavului i controlul constantelor i functiilor organismului.

Rezultatele sunt n funcie de cauza ocluziei, de timpul scurs pn la intervenia operatorie i de


evoluia postoperatorie.

Prezentarea cazului I
Nume: M

Prenume: G

Varsta: 73 ani

Sex: feminin

Profesie: pensionara

Situatie familiala: buna

DIAGNOSTIC MEDICAL: Ocluzie intestinala prin brida enteroparietala . Mica hernie ombilicala.

Motivele internarii:

- Meteorism
- Dureri abdominale
- Tulburari de tranzit intestinal
- Constipatie
- Astenie fizica

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: pacienta declara ca in familia sa nu s-au cunoscut


cazuri deosebite de boala.

ANTECEDENTE PERSONALE:

- colecistectomie

CONDITII DE VIATA SI DE MUNCA:

28
- Raportat la varsta pacienta prezinta conditii relativ bune

EXAMINARE CLINICA GENERALA:

- Tegumente palide si mucoase rosii


- aparat respirator : torace normal conformat,murmur vezicular fiziologic prezent.
- Aparat cardio-vascular: zgomote cardiace, soc apexian in spatiu V i.c.stang,TA= 180/70 mmHg,
AV=94 b/min.
- Aparat digestiv: abdomen meteorizat dureros difuz,sensibil spontan si la palpare in totalitate,
hipersonor la percutie, cu timpanism generalizat, tranzit intestinal absent, meteorism, varsaturi.
- Ficat, splina, cai biliare in limite normale;
- Aparat uro-genital: loje renale libere, mictiuni fiziologice, urini normocrome
- SN, endocrine,organe de simt- SNC normal, ROT prezente bilateral.

EXPLORARI PARACLINICE SI DE LABORATOR

Examen radiologic: - sclero emfizem pulmonar

-mari nivele hidroaerice in intregul abdomen

Examene de laborator:

Sange:

Analiza Valori Reale Valori normale


Hematocrit 34,0% 36-46
Hemoglobina 10,6g/dl 12,0 15,0
Leucocite 5,6 *103/L 4,0 10,0
Granulocite 3,8 *103/L 2,0 7,0
Glucoza 66 mg/dl 65 115 mg/dl
Uree 106,1 mg/dl 10,0- 50,omg/dl
Eritrocite 3,70 103*103/L 3,7 5,1
Creatinina 3,2 mg/dl 0,6 1,0

Examen urina:

Ph Acid 5,60 6,4


Densitate 1022 1003 1026
Albumine Urme fine Absent
Glucoza Absenta Absent
Urobilina Normal 0
Pigmenti biliari Absenti Absent

Date obiective:

29
-varsaturi

-oprirea tranzitului intestinal

-meteorism

Date subiective:

-dureri abdominale colicative

MEDICATIA BOLNAVULUI

Medicament Actiune Doza /orar /cale de


administrare
Algocalmin Analgezic, antipiretic, antiinflamator, slab antispastic 3f/zi,i.m.
Atropine Paralizant al terminatiilor periferice 1f/zi,i.m.
Diazepam Tranchilizant, miorelaxant,anticonvulsivant 2f/zi,i.m.

HHC Antiinflamator 8f/zi,i.v.


Standalax 133
Ser glucozat Sursa de energie, creste volemia, combate deshidratarea SG5% -500ml i.v.
5% S.G.10% - 2000ml i.v.
Clorura de Aport de sare si apa 500 ml i.v.
sodium
Cefort Antibiotic 2 gr/zi
Furosemid diuretic 1f/zi,i.m. in caz de HTA
Mialgin Substituient al morfinei 2f/zi,i.m.
Manitol 20% Diuretic osmotic 200ml/zi,i.v.
No-Spa Antispastic 1f i.m.
Heparina Anticoagulant 1f/zi,i.v.
Metoclopramid 2f/zi
Vitamina C Rol in biogeneza substantei intercelulare 6tb/zi,oral
200
Streptomicina Antibiotic 1g/zi,i.m.
Glicerina Iritant al mucoaselor 2 sup./zi intrarectal

30
DX 1 : Durere datorata obstructiei intestinale

MD :

- Gemete;
- Plans;
- Iritabilitate
- Abdomen de lemn;
- Dureri abdominale colicaive.

Scop calmarea durerii pe perioada spitalizarii

Obiective:

- Pacienta sa nu mai prezinte dureri;


- Sa-si recapete confortul fizic si psihic in termen de 5 zile;

INTERVENTII NURSING:

- Am apreciat localizarea, iradierea si caracterul durerii;


- Am apreciat manifestarile nonverbale ale durerii;
- Am masurat functiile vitale;
- Am administrat analgezice la indicatia medicului: Algocalmin 3f/zi.
Apreciez efectul medicatiei dupa 30 min.
- Am ajutat pacienta sa se aseze comod,sa stea in decubit dorsal cu genunchii usor flectati si
sustinuti pentru relaxarea musculaturii abdominale;
- Am incurajat pacienta sa citeasca,sa priveasca la TV, sa primeasca vizite pentru a-I distrage
atentia de la durere;
- Am sfatuit pacienta sa anunte fiecare intensificare a durerii.

EVALUARE:

Ziua I.

- Medicamentele si-au facut efectul in ora.


- Pacienta declara ca durerile au diminuat,dar se mentin.
- Intensitatea durerii cu valoare initiala I=9 a ajuns la I=5.

31
Ziua a II-a.

- Pacienta se simte aproximativ confortabil dupa implementarea interventiei nursing.


- Functiile vitale au valorile: TA=100/80mm Hg; P=84b/minut; T=36,9 C; R = 14/minut.
Pacienta a inteles instructiunile.

Ziua a III-a
- Pacienta mai are dureri dar sunt suportabile;
- In urma administrarii medicatiei prescrise de medic, starea de discomfort a trecut;
- I-am explicat pacientei in ce constau tehnicile care I s-au efectuat;
- Este increzatoare ca operatia ce urmeaza a fi efectuata de catre medic va rezolva boala de care
suferea.

Ziua a IV-a
- Am aerisit salonul, i-am creat un mediu favorabil astfel incat starea de anxietate si de discomfort
sa fie diminuata;
- Am efectuat impreuna exercitii de relaxare, am sfatuit-o sa mai priveasca la TV, sa mai citeasca
reviste si sa se plimbe in aer liber;

Ziua a V-a

- Pacienta se sime bine, nu mai prezinta dureri abdominale;


- Coopereaza cu cadrele medicale;
- Functiile vitale sunt in limite normale;
- Pacienta nu mai are sentimente de frica nici de anxietate;

DX2: Anxietate datorita durerii si interventiei chirurgicale

MD:
- Agitatie;
- Neliniste;
- Nervozitate.

Obiective:
- Pacienta sa aiba expresia fetei,functiile vitale si comportamentul libere de anxietate in termen de
5 zile;
- Pacienta sa-si exprime increderea in echipa de ingrijire in termen de 5 zile.

INTERVENTII NURSING:
- Am apeciat nivelul anxietatii si am observat comportamentul pacientei;
- Am masurat functiile vitale;
- Am administrat medicatia sedativa;
- Am vorbit cu pacienta si am incurajat-o timp de 15 minute;

32
- I-am explicat ca nu poate sa apara nimic neprevazut, fara sa o supraincarc cu informatii, datorita
nivelului mare al anxietatii;
- Am redus factorii stresanti din mediu: zgomotul si aerul inchis;
- Am invatat pacienta tehnici de relaxare: ghidarea imaginatiei; meditatie; relaxarea progresiva a
musculaturii;

Evaluare:

Ziua I

- Pacienta declara ca este capabila sa faca fata situatiei de criza;


- Pacienta comunica cu familia si cu echipa de ingrijire;

Ziua a II-a

- Pacienta inca mai este agitat si anxioasa;


- Functiile vitale sunt: TA=100/80 mm Hg; P=84b/min; R=17/min; T=36,9C.

Ziua a III-a

- Dupa administrarea medicamentelor sedative: luminal tb., starea de anxieate a pacientei s-a
diminuat;
- Nu mai prezinta agitatie psihomotorie;

Ziua a IV-a

- Functiile vitale ale pacientei sunt in limite normale in afara de puls care este marit datorita
agitatiei;
- Dupa inlaturarea factorilor stresanti din mediu,pacienta declara ca se simte din ce in ce mai bine.
- A invatat tehnici de relaxare si le pune in practica;

Ziua a V-a

- Starea de anxietate a trecut;


- Agitatia psihomotorie s-a diminuat progresiv;
- Pacienta se odihneste bine;

DX3: Deshidratare datorita varsaturilor si alterarii aportului

MD:
- Varsaturi;
- Sete intensa;
- TA=100/80 mm Hg;
- P=84b/min;

33
OBIECTIVE:

- Oprirea varsaturilor;
- Mentinerea si promovarea echilibrului hidroelectrolitic in termen de 5 zile;

INTERVENTII NURSING:
- Am apreciat turgorul;
- Am captat varsatura intr-un vas gradat. Am apreciat cantitatea si caracterul varsaturilor;
- Am masurat functiile vitale la fiecare ora initial apoi la fiecare 4 ore;
- Am masurat si am notat bilantul hidric;
- Am recoltat analize: HLG, urina, glicemie, uree;
- Am asigurat terapia intravenoasa si perfuzii cu 1000 ml NaCl 0,9% si 500ml ser Glucozat 5%.
Supraveghez perfuziile si starea generala a bolnavei.
- Am educat pacienta sa nu miste mana la care are perfuzia pentru a nu perfora vena.

EVALUARE:

Ziua I

- Functiile vitale : TA=100/80 mm Hg; P=74 b/minut; R=17/minut; T=36,9, turgor normal.
- Rezultatele analizelor: Ht=41,2%, Hb=10,2g%,GA=5800/mm, PE=1%,PN=68%, limfocite=31%.

Ziua a II-a

- Examen urina: pH acid; albumina = absenta, urobilina= normal, pigmenti biliari=absenti, epitelii
si leucocite=absente, uree- 0,48g%.
- Bilantul hidric:
- Aport: 1000 ml NaCl 0,9%
- 500 5%
1500 ml

Ziua a III-a

- In urm administrarii de metoclopramid 1f i.m. starea de greata si varsatura a trecut;


- Pacienta se hidrateaza parenteral cu: ser fiziologic 0,9% 500ml; ser glucozat 5% 1000ml;
- Bilantul hidric: aport 1000ml SG 5%
500 ml SF 0,9%
1500ml

Ziua a IV-a

- Functiile vitale sunt in limite normale;


- Mucoasele sunt normal colorate;

34
- Faciesul este putin congestionat;

Ziua a V-a

- Turgorul este normal;


- Pacienta a inteles importanta tehnicii si coopereaza cu asistenta;
- Starea generala a pacientei este buna, functiile vitale sunt in limite normale.

DX4: Insuficienta cunoastere datorita lipsei de informatii

MD:
- Insuficienta cunoastere a bolii;
- Insuficienta cunoastere a diagnosticului medical;
- Insuficienta cunoastere a tratamentului chirurgical.

OBIECTIVE:

- Educarea pacientei in legatura cu interventia chirurgicala;


- Pacienta sa fie informata cu privire la tehnicile de ingrijire care urmeaza a fi facute;

INTERVENTII NURSING:

- Administrarea de lichide parenteral pentru a inlocui sangele si lichidele pierdute;


- Masurarea functiilor vitale pentru a determina starea bolnavei;
- Am educat pacienta sa-si sustina plaga cand va tusi, va respira adanc, se va da jos din pat si sa se
mobilizeze cat mai repede posibil dupa interventie;
- Am linistit pacienta asigurand-o ca totul va merge bine.
- Am explicat pacientei in ce consta interventia chirurgicala si diagnosticul medical;
- Am discutat despre senzatiile pe care le va avea;

EVALUARE:

Ziua I

- Pacienta stie in ce consta interventia;


- Pacienta stie ce zenzatii va avea in ziua inciziei;
- Pacienta stie de ce se fac procedurile postoperatoii.

Ziua a II-a

- Functiile vitale ale pacientei sunt in limite normale;

35
- Starea de neliniste si de agitatie pe care a simtit-o inainte de interventia chirurgicala a trecut;
- Pacienta este hidratata corespunzator;
- A inteles tehnicile care trebuie sa I se faca inainte de operatie si este coopernta la acestea;

Ziua a III-a

- Pacienta este linistita si nu mai prezinta agitatie;


- I-am administrat plegomazin 1fi.m. dupa recomandarea medicului;

Ziua a IV-a

- functiile vitale sunt in limite normale;


- starea de sanatate a pacientei permite interventia chirurgicala fara probleme;
- este echilibrata psihic;

Ziua a V-a

- pacienta este bine din toate punctele de vedere si este increzatoare in echipa de ingrijiri si crede
ca totul va fi bine;

DX5: Durere datorita inciziei chirurgicale

MD:

- gemete;
- durere la locul inciziei;

OBIECTIVE:

- calmarea durerii in primele ore postoperator;


- pacienta sa nu prezinte gemete, plans, iritabilitate in termen de 5 zile

INTERVENTII NURSING:
- am apreciat localizarea, iradierea si caracterul durerii;
- am masurat functiile vitale;
- am administrat Mialgin 1f/12 ore si am urmarit efectul medicamentului;
- am incurajat pacienta sa se odihneasca.

EVALUARE:

Ziua I (intraoperator)

- functiile vitale sunt:TA=110/80 mm Hg; P=80 b/minut; R=17/minut; T=37,8C.

36
- medicamentele si-au facut efectul dupa jumatate de ora.

Ziua a II-a (postoperator)

- Pacienta declara ca durerile au mai diminuat, dar persista;


- Intensitatea durerii: I=10 I=7.

Ziua a III-a (postoperator)

- Pacienta nu mai prezinta stare de discomfort;


- Este hidratata parenteral;
- Durerea s-a diminuat progresiv si a scazut in intensitate.

Ziua a IV-a (postoperator)

- Pacienta se odihneste bine, doarme 2 ore ziua si 7 ore noaptea;


- Functiile vitale sunt: TA=130/80mm Hg; P=70 b/minut; R=17/minut; T=36 grade C.

Ziua a V-a (postoperator)

- Pacienta este in afara oricarui pericol;


- Intensitatea durerii a scazut la 4;
- Nu mai prezinta semne de neliniste;

DX6: Alterarea nutritiei mai putin decat nevoile organismului datorita


restrictiei

MD:
- Absenta tranzitului;
- Restrictie absoluta per os;
- Alimentare si hidratare i.v.

OBIECTIVE:

- Pacienta sa respecte restrictia per os,pana la reluarea tranzitului.


- Pacienta sa fie hidratata adecvat,parenteral, postoperator.

INTERVENII NURSING:
- Nu am dat nimic pe gura SG 10% 1500ml/zi;
- Am alimentat-o si hidratat-o i.v. cu:
-ser fiziologic1000 ml/zi;
-KCl 80ml/zi;
-Manitol 20% 200ml;
-Calciu Pantotenat 1f/zi;
- Am supravegheat perfuzia si starea generala a bolnavei in timpul si dupa perfuzie;

37
- Calculez aportul pentru a calcula bilantul hidric.

EVALUARE:

ZIUA I

- Pacienta respecta restrictia per os.


- Hidratarea i.v. decurge in conditii bune de 60 pic/minut.
- Aport: SG 10% 1500ml;
-Ser fiziologic 1000ml;
-KCl 80 ml

-Manitol 20% 200ml


2780ml

Ziua a II-a

- Pacienta este hidratata coespunzator parenteral;


- Faciesul si turgorul sunt normal colorate;
- Mucoasele sunt normal colorate.

Ziua a III-a

- Pacienta respecta regimul impus de catre medic;


- Este increzatoare in cadrele medicale ca este ingrijita si se va face bine;

Ziua a IV-a

- Pacienta respecta regimul hidrozaharat pana la reluarea peristaltismului intestinal;


- Nu prezinta semne de deshidratare;
- Faciesul, mucoasele si turgorul sunt in limite normale;

Ziua a V-a

- Functiile vitale sunt in limite normale;


- Pacienta este linistita si crede ca se va face bine;

DX7: Probabilitatea atingerii integritatii fizice datorita interventiei


chirurgicale si mediului spitalicesc
MD:

- Risc de infectii;
- Risc de complicatii pulmonare;

OBIECTIVE:

- Prevenirea complicatiilor postoperatorii;

38
- Pacienta sa nu prezinte infectii la locul inciziei in termen de 5 zile;

INTERVENTII NURSING:

- Am urmarit semnele si simptomele de infectie: T,frisoane, stare de rau, cresterea


sensibilitatii abdominale, cresterea edemului, aspectul lichidului de dren, aspectul
pansamentului;
- Am administrat medicamentele dupa prescriptie: Penicilina 8 000 000 UI/zi, Kanamicina
1g/zi;
- Am supravegheat locul perfuziei si tesutul perivenos pentru a observa inflamatia;
- Am urmarit semnele de retentie urinara, destinderea vezicii urinare si diureza;
- Am administrat ingrijiri in conditii de perfecta asepsie;
- Am urmarit semne si simptome de tromboflebite ,durere la dorsoflexie,sensibilitate,
temteratura pielii neobisnuita,eritem;
- Am evaluat functia respiratorie: rata si ritmul respiratiei; respiratia si zgomotele
pulmonare; eficienta efortului la tuse;
- Am urmarit aparitia simptomelor de soc;
- Am monitorizat: P,TA,T,R,D; tegumentele datorita hemoragiei;
- Am educat pacienta sa-si sustina plaga la efortul de tuse sau ras pentru a preveni
atelectazia.

EVALUARE:

Ziua I

- Pacienta nu prezinta semne de infectie la locul inciziei;


- Aspectul lichidului de dren este normal;
- Aspectul pansamentului este murdar de sange;
- Nu prezinta edeme la locul inciziei;

Ziua a II-a

- Am administrat antibiotice la indicatia medicului si am urmarit evolutia acestora;


- Am supravegheat locul perfuziei si tesutul perivenos pentru a observa inflamatia;
- Am urmarit semnele de retentie urinara, diureza si am notat in F.O.

Ziua a III-a

- Am efectuat pansamentul plagii in conditii de perfecta asepsie;


- Am urmarit semne si simptome de tromboflebita, durere la dorsoflexie;

Ziua a IV-a

- Am evaluat functia respiratorie, rata, amplitudinea, respiratia si zgomotele pulmonare,


eficienta efortului la tuse;
39
Ziua a V-a

- Functiile vitale sunt in limite normale, tegumentele sunt normal colorate, nu prezinta
febra si nici durere la locul inciziei;
- Pacienta a inteles sa isi sustina plaga atunci cand tuseste sau rade pentru a preveni
atelectazia;

DX8: Alterarea nivelului de autoingrijire datorita slabiciunii


postoperator

MD:
- Incapacitatea de a se spala, de a se pieptana, de a-si efectua toaleta datorita interventiei
chirurgicale.

OBIECTIVE:

- Pacienta sa fie ajutata sa-si efectueze toaleta in limitele tolerantei.

INTERVENTII NURSING:

- Am deservit pacienta la pat cu tot ce are nevoie;


- Am ajutat pacienta sa-si faca toaleta pe regiuni;
- Am ajutat pacienta sa se imbrace cu lenjerie curata.

EVALUARE:

Ziua I

- Pacienta are un nivel de igiena satisfacator postoperator;


- Este imbracata adecvat mediului spitalicesc;

Ziua a II-a

- Pacienta a invatat sa isi efectueze singura toaleta pe regiuni;


- Se simte mai bine si nu mai prezinta discomfort fizic;

Ziua a III-a

- Pacienta nu se poate imbraca singura si necesita ajutor din partea cadrului medical;
- Dupa masa o ajut sa coboare din pat si sa faca cativa pasi prin salon;
- O sfatuiesc sa tina capul sus si privirea inainte pentru a nu avea cefalee;

Ziua a IV-a

40
- Pacienta poate face cativa pasi nesustinuta;
- Nu prezinta dureri la mers si nu mai are cefalee.

Ziua a V-a

- Pacienta a invatat tehnicile privind satisfacerea in indeplinirea nevoii de a se imbraca, a


se misca si a avea o buna postura,etc.
- E increzatoare ca evolutia postoperatorie va fi favorabila si ca se va face bine;
- Functiile vitale sunt in limite normale.

Prezentarea cazului II

Nume: Trofil

Prenume: Valentin

Varsta: 31 ani

Sex: masculin

Profesie: mecanic auto

Situatie familiala: buna

DIAGNOSTIC MEDICAL: Ocluzie intestinala. Dolicolon operat. Anus iliac stang.

Motivele internarii:

- Dureri abdominale;
- Varsaturi alimentare;
- Diaree.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: pacientul neaga ca in familia sa sa se fi cunoscut


cazuri deosebite de boala.

ANTECEDENTE PERSONALE:

- Anus iliac stang;


- Dolicolon operat.

CONDITII DE VIATA SI DE MUNCA:

- Relativ bune;

EXAMINARE CLINICA GENERALA:

- Tegumente si mucoase normale;

41
- aparat respirator : torace normal conformat,respiratie normala; murmur vezicular fiziologic
prezent.
- Aparat cardio-vascular: cord in limite normale, soc apexian in spatiu V i.c.stang,TA= 130/70
mmHg, AV=90 b/min.
- Aparat digestiv:
- dureri abdominale;
- varsaturi alimentare.
- Ficat, splina, cai biliare palpatorii in limite normale;
- Aparat uro-genital: loje renale libere, mictiuni fiziologice;
- SNC, ROT,RFM normale;

EXPLORARI PARACLINICE SI DE LABORATOR

Examen radiologic:

-mari nivele hidroaerice in intregul abdomen

Examene de laborator:

Sange:

Analiza Valori Reale Valori normale


Hematocrit 40,9% 40-52
Hemoglobina 12,3g/dl 13,0 17,0
Leucocite 4,8 *103/L 4,0 10,0
Granulocite 3,3 *103/L 2,0 7,0
Glucoza 91 mg/dl 65 115 mg/dl
Uree 33,5 mg/dl 10,0- 50,omg/dl
Eritrocite 4,56 103*103/L 4,3 5,9
Creatinina 0,8 mg/dl 0,8 1,2

Examen urina:

Ph Acid 5,60 6,4


Densitate 1016 1003 1026
Albumine Urme fine Absent
Glucoza Absenta Absent
Urobilina Normal 0
Pigmenti biliari Absenti Absent

Date obiective:

-varsaturi

-oprirea tranzitului intestinal

42
-meteorism

Date subiective:

-dureri abdominale colicative

MEDICATIA BOLNAVULUI

Medicament Actiune Doza /orar /cale de


administrare
Algocalmin Analgezic, antipiretic, antiinflamator, slab antispastic 3f/zi,i.m.
Diazepam Tranchilizant, miorelaxant,anticonvulsivant 2f/zi,i.m.

HHC Antiinflamator 8f/zi,i.v.


Ser glucozat Sursa de energie, creste volemia, combate deshidratarea SG5% -500ml i.v.
5% S.G.10% - 2000ml i.v.
Clorura de Aport de sare si apa 1000 ml i.v.
sodium
Cefort Antibiotic 2 gr/zi
furosemid Diuretic 1f/zi,i.m. in caz de HTA
Mialgin Substituient al morfinei 2f/zi,i.m.
Manitol 20% Diuretic osmotic 200ml/zi,i.v.
No-Spa Antispastic 9f i.m.
Metoclopramid 3f/zi
Vitamina C Rol in biogeneza substantei intercelulare 6tb/zi,oral
200
Streptomicina Antibiotic 1g/zi,i.m.

Prima zi

(Preoperator)
DX 1: Durere

SD: Obstructie intestinala;

MD:

- Stare de indispozitie si iritabilitate;


- Plans si gemete;
- Abdomen de lemn;
- Dureri colicaive
- Dureri abdominale.

Obiective:

- Pacienta sa nu mai prezinte dureri;


- Redobandirea confortului fizic si psihic in termen de 5 zile;

43
Interventii:
- Am localizat durerea si am apreciat caracterul si iradierea ei;
- Am masurat functiile vitale;
- Am administrat analgezice la indicatia medicului: algocalmin 3 fiole/zi;
- Am apreciat efectul medicamentului dupa 30 minue;
- Am recoltat sange si urina pentru analize;
- Am corectat bilantul hidro-electrolitic prin administrarea de glucoza 5% 1500 ml/zi,ser fiziologic
1000ml/zi la indicatia medicului.

Evaluare:

- Medicamentele si-au facut efectul in ora;


- Pacientul se simte mai confortabil;
- Intensitatea durerii cu valoare initiala I=8 a ajuns la I=4.

DX2: Alimentatie deficitara.

S.D. : Insuficienta alimentatie calitativ si cantitativ datorita obstructiei la nivel intestinal;

M.D. :

- Inapetenta;

- consumul alimentelor nesatisfacatoare in raport cu nevoile organismului;

- pierdere in greutate;

Obiectiv: Pacientul sa-si recapete alimentatia normala in termen de 5 zile.

Interventii:

- Am apreciat starea generala a pacientului;


- Am monitorizat functiile vitale;
- Am masurat si notat bilantul hidric;
- Am asigurat terapia i.v.

Evaluare:

- Pacientul a inteles indicatiile;


- Prezinta turgor normal
- FV in conditii normale;

DX3: Deshidratare.

S.D. :

44
- pierderi de lichide;
- aport alimentar deficitar.

M.D.

- sete intensa;

- varsaturi;

- scadere in greutate;

- intoleranta digestiva.

Obiectiv : Informarea pacientului preoperator;

Interventii:

- Am monitorizat functiile vitale la fiecare ora initial apoi la fiecare 4 ore;


- Am apreciat starea generala a pacientului;
- Am masurat si notat bilantul hidric apoi reechilibrarea hidroelectrolitica;
- Am efectuat terapia intravenoasa si perfuzie cu solutie de Na Cl 9% 1000ml si sol.de glucoza 5%
500 ml.
- Am supravegheat perfuzia si starea generala a pacientului.
- Am educat pacientul sa nu miste bratul cu perfuzi pentru a nu perfora vena.

Evaluare:

- F.V. sunt: -TA=120/70 mm Hg.

-AV=80 b/minut;

-R=15/minut;

-T=36,6C.

- turgor normal;

- bilant hidric: aport: Na Cl 9% 1000ml;

SG 5% 500 ml

Total 1500 ml

DX4 : Anxietate:

S.D. :

45
- Durerea;

- intrventia chirurgicala.

M.D. :

- stare de neliniste;

- nervozitate;

- agitatie;

- insomnie;

- palpitatii;

- transpiratii;

- facies crispat.

Scop: Inlaturarea anxietatii si nelinistii inaintea operatiei;

Obiective:

- Pacientul sa-si exprime diminuarea anxietatii in termen de 3 zile;


- Sa nu mai prezinte semne de anxietate

Interventii:

- Am arpeciat nivelul anxietatii si am observat comportamentul pacientului;


- Am masurat FV;
- Am administrat medicatia sedativa: Diazepam f2 i.m.
- Am incurajat pacientul;
- Am redus factorii stresanti din mediu: zgomot si aer inchis;
- Am permis membrilor familiei sa-l viziteze.

Evaluare:

- Pacientul comunica cu familia si cu echipa de ingrijire;


- Nelinistea si anxietatea pacientului s-au mai diminuat;
- FV sunt: TA: 110/70 mm Hg; AV =75 b/min; T=36C

DX5 : Cunoastere insuficienta a bolii.

SD: Lipsa informatiilor si a interventiilor chirurgicale.

MD:

- Cunostinte insuficiente asupra bolii;

46
- Lipsa cunoasterii masurilor de prevenire, a diagnosticului medical, a tratamentului si a satisfacerii
nevoilor sale;

Obiectiv: Pacientul sa afle in ce constau interventile chirurgicale si diagnosticul medical

Interventii:

- Am explicat paientului importanta si scopul procedurilor preoperator;


- am efectuat clisma in scop evacuator;
- am pregatit tegumentele prin spalare si dezinfectare pentru intervetia chirurgicala;

Evaluare:

- Pacientul stie in ce consta diagnosticul medical si interventia chirurgicala;

Ziua a doua
(Intraoperator)

DX1 : Durere.

SD : Obstructia intestinala.

MD :

- Dureri colicative;
- Gemete;
- Iritabilitate.

Obiective:

- Calmarea durerii in 2 ore;


- Recapatarea confortului fizic al pacientului;

Interventii:

- Localizarea durerii si am aprecierea iradierii ei;


- Am masurat FV si le-am notat in FO;
- Am administrat analgezice : Algocalmin f3/zi;
- Am ajutat pacientul sa se aseze comod, sa stea in decubit dorsal cu genunchii usor flectati si
sustinuti pentru relaxarea musculaturii abdomenului;

Evaluare :

- Medicamentul si-a facut efectul in cca. 30 min.iar durerile s-au diminuat dar inca mai persista;

47
Dx2: Anxietate

S.D. : interventia chirurgicala

MD:

-neliniste;

-stare de agitatie;

-nervozitate.

Obiectiv:

Pacientul sa inteleaga importanta interventiei si beneficiile si sa dovedeasca o diminuare a anxietatii.

Interventii:

- Evaluarea nivelului de anxietate si comportamentul pacientului


- Efectuarea clismei evacuatoare
- Pregatirea tegumentelor adecvat pentru interventia chirurgicala
- efectuarea baii in scop dezinfectant, dezinfectie cu alcool, badijonaj cu tinctura de iod
- Deplasarea pacientului in fotoliul rulant la sala de operatii
- Supravegherea pacientului pana la trezire in sectia ATI
- Masurarea si supravegherea FV si sistemul de drenaj al aspiratiei monogastrice
- Calmarea pacientului, asigurandu-l ca totul va fi bine
Evaluare:

-pacientul e linistit si increzator in rezultatul interventiei chirurgicale

-FV sunt: TA=120/80 mm Hg; AV=80 b/min; R=16/min; T=36,8o C

Protocol operator:

Incizie pubiana circumscriind vechea cicatrice. Se gaseste un sac de eventratie, mare, unic,
ocupand intreaga suprafata a cicatricei. Se deschide sacul si se practica visceroliza marelui epiploon cu
controlul hemostazei.

Ficat cu aspect econdular. Cura eventratiei, procedeu anatomic combinat cu plasa Lutex. Drenaj
supraanevrotic. Inchidere in straturi anatomice, ata la piele, pansament

48
Dx3: Insuficienta cunoatere

SD: Lipsa de informatii

MD:

-cunostinte partiale in legatura cu interventia chirurgicala, diagnostic, tratament.

Obiectiv: Calmarea si educarea pacientului in legatura cu interventia.

Interventii:

- Comunic pacientului in tehnica interventiei si diagnosticul


- Explic senzatiile pe care le va avea dupa operatie, despre anestezie, camera de trezire
- Administrez lichide parenterale pentru a inlocui pierdera de lichide si sange
- Masor functiile vitale pentru a determina starea pacientului
- Explic pacientului tehnica postoperator;
- Educ pacientul sa-si sustina plaga cand va tusi, va respire adanc, cand se va da jos din pat, sa se
mobilizeze cat mai repede posibil dupa interventie
- Linistesc pacientul asigurandu-l ca totul va fi bine
Evaluare:

-pacientul stie in ce consta interventia;

-este educat in legatura cu tusea, respiratia si mobilizarea dupa interventie

-stie despre procedurile postoperatorii.

Ziua a treia

(postoperator)
Dx1.Durere

SD: inciziei chirurgicale

MD:

-plans

49
-dureri vii la locul inciziei

-gemete

Obiectiv: Calmarea durerii in 2 ore

Interventii:

- Apreciez localizarea,iradierea si caracterul durerii


- Administrez analgezice:mialgin 1f /zi
- Urmaresc efectul medicamentului
- Masor FV
- Incurajez pacientul sa se odihneasca
- Indepartez stimuli durerosi cum ar fi:zgomot,lumina
Evaluare:

-pacietul se odihneste,durerile s-au diminuat;

-FV sunt:TA=120/80mmHg; AV=80b/min; R=17/min;T=36,80C

Dx2.Risc de complicatii

SD: Tromboflebita

Sd2: sangerre la niv. inciziei

MD:

-alterarea circulatiei

-tahicardie

-tahipnee

-hTA

-colaps

Obiectiv

Excluderea factorilor poteniali declansarii complicatiilor postoperator

50
Intervenii:

- Urmaresc aparitia semnelor si simptomelor de soc: P, TA, R, tegumente datorita posibilei-


hemoragii
- Supraveghez pansamentul inciziei pentru a observa precoce hemoragia
- Administrez medicatia prescrisa de medic: penicilina 6000.000UI, gentamicina 50mg f2
- Educ pacientul sa-si sustina plaga la efortul de tuse, ras, pentru a preveni evisceratia
- Educ pacientul sa nu ia nimic pe gura pana la reluarea tranzitului
- Urmaresc semnele de retentie urinara
- Educ pacientul sa respire adanc, sustinand plaga cu perna pentru a preveni atelectazia
- Incurajez pacientul sa se mobilizeze treptat pe masura tolerantei
Evaluare:

-pacientul nu prezinta semene si simptome de soc, retentie de urina, tromboflebita

-FV au valorile: TA=120/80mmHg; AV=88b/min; T=37,30C;D=1100ml

Ziua a patra

(postoperator)

Dx1: Risc de complicatii

MD:

-alterarea circulatiei;

-tahicardie;

-tahipnee;

-hTA.

-colaps;

Obiectiv: Prevenirea complicatiilor postoperator.

Interventii:

51
- Urmaresc aparitia semnelor si simptomelor de soc: P,TA, R, tegumente datorita posibilei
hemoragii;
- Supraveghez pansamentul inciziei pentru a observa precoce hemoragia
- Administrez medicatia prescrisa: penicilina 6000000, gentamicina 50mg f 2;
- Educ pacientul sa-si sustina plaga la efortul de tuse, ras, pentru a preveni evisceratia
- Educ pacientul sa nu ia nimic pe gura pana la reluarea tranzitului
- Incurajez pacientul sa se mobilizeze treptat pe masura tolerantei
Evaluare:

-pacientul nu prezinta semen si simptome de soc, retentie urinara, tromboflebita;

-TA=120/80mm Hg; AV=88 b/min; T=37,3o C; D=1100ml;

Dx2: Durere

SD: Interventia chirurgicala

MD:

-durere la locul inciziei;

-gemete;

Scop: Pacientul sa coopereze cu durerea postoperator, asigurarea confortului fizic.

Obiective: Calmarea durerii postoperator.

Interventii:

- Apreciez localizarea, intensitatea, iradierea si caracterul durerii


- Masor functiile vitale la fiecare 2 ore
- Repozitionez pacientul in pat la 2 ore
- Indepartez stimuli durerosi: zgomot si lumina
- Incurajez pacientul sa se odihneasca
- Administrez antalgice: mialgin 1f/zi si urmaresc efectul medicamentului
Evolutie:

-FV sunt in limite normale

-medicamentul si-a facut efectul in ora

52
-pacientul declara ca durerile au diminuat dar persista

Dx3: Alterarea nivelului de autoingrijire

SD: interventia chirurgical

MD: -dificultate in a-si asigura ingrijiri de igiena, in a se imbraca si dezbraca

Scop: Pacientul sa fie adecvat ingrijit postoperator.

Obiectiv: Pacientului sa i se efectueze igiena pe regiuni la pat in prima zi postoperator.

Interventii:

- Servesc pacientul la pat cu tot ce are nevoie


- Efectuez toaleta pe regiuni
- Imbrac pacientul cu lenjerie curata avand grija de pansament
Evaluare: Pacientul are un nivel de igiena satisfacator postoperator si e imbracat adecvat mediului
spitalicesc.

Dx4: Alterarea nutritiei

SD:restrictia alimentarii pe cale oral

MD: -absenta tranzitului

-alimentare si hidratare i.v.

-restrictie absoluta per os

Obiectiv: Pacientul sa respecte restrictia per os pana la reluarea tranzitului si sa se hidrateze adecvat
parenteral postoperator

Interventii:

- Apreciez semnele de deshidratare


- Masor greutatea si bilantul hidric
- Nu administrez nimic pe gura
- Se alimenteaza si hidrateaza i.v. cu: glucoza 10% 1500ml, insulina 10 UI 500ml, NaCl 0,9%
1000ml, NaHCO3 42 % 150 ml si KCl 74% 60ml
- Supraveghez perfuzia si starea generala a pacientului in timpul si dupa perfuzie

53
- Explic pacientului necesitatea intreruperii alimentatiei
Evaluare: pacientul respecta restrictia per os, hidratarea i.v. decurge in conditii bune in ritm de 60
pic/min, bilantul hidric: aport-glucoza 10% 1500ml

NaCl 9% 1000ml

NaHCO3 42 % 150 ml

KCl 74 % 60ml

Total 2710 ml

Dx5: Alterarea eliminarii scaunului

SD: absenta peristaltismului

MD: -absenta scaunului

Scop: Promovarea tranzitului intestinal postoperator

Interventii:

- Am respectat alimenarea pacientului pe ale paenterala


- Am ascultat zgomotele intestinale
Evaluare: S-a reluat tranzitul pentru gaze dupa 14 ore post operator.

Bilantul hidric: eliminari-perspiratie 1100 ml

transpiratie 200ml

diureza 1100ml

supuratia plagii 50ml

total 2350ml.

Ziua a cincea

(postoperator)

54
Dx1.Durere

SD: incizia chirurgicala

MD: -gemete

-dureri la locul inciziei

Obiectiv: Calmarea durerii la fiecare 8 ore.

Interventii:

- Apreciez localizarea,iradierea,intensitatea si caracterul durerii


- Masor functiile vitale
- Administrez antalgice:mialgin f2,i.m.
- Incurajez pacientul sa se odihneasca
- Indepartez stimulii durerosi:zgomot,lumina,etc
Evaluare:

Functiile vitale au valorile:TA=120/80mmHg;AV=80b/min;D=1100ml;R=17/min;T=36,70C.

Medicamentul si-a facut efectul in ora,durerile au diminuat.

Dx2.Risc de complicatii

MD:-risc de infectii

-risc de complicatii pulmonare si circulatorii

Obiectiv: Prevenirea complicatiilor postoperator

Interventii:

- Urmaresc aparitia semnelor si simptomelor de soc: P,R,TA,tegumente


- Administrez medicamente:ampicilina cps 2/6 ore,biseptol tb 2/12h

55
- Apreciez functia respiratorie,rata si ritmul respiratiei,segmentele pulmonare,eficienta efortului de
tuse
- Incurajez pacientul sa se mobilizeze treptat pe masura tolerantei,sa faca miscari pasive in pat.
- Schimb pansamentul in conditii sterile,observ aspectul,culoarea si cantitatea lichidului drenal
Evaluare:

Pacientul nu prezinta semne simptome de soc,infectie,tromboflebita.

TA=120/80mmHg;AV=80b/min;T=36,70C,R=17/min.D=1100ml.

Plaga nu prezinta semne de infectie

Drenajul in pansament este in cantitate foarte mica.

Dx3.Alterarea eliminarii scaunului

SD: absenta peristaltismului

MD: -absenta peristaltismului

Obiectiv: Supravegherea aparitiei scaunului in 12h postoperator

Interventii:

- Ascult zgomotele intestinale


- Administrez 30g ulei de ricin
- Urmaresc scaunul
- Calculez eliminarile
Evaluare:

Pacientul a avut scaun dupa 15h

Bilant hidric:-eliminari perspiratie 1000ml

- transpiratie 200ml

- diureza 1500ml

56
total 2700ml

Dx4: Alterarea nutritiei

SD:restrictia alimentarii pe cale orala

MD: -absenta tranzitului

-alimentare si hidratare i.v.

-restrictie absoluta per os

Obiectiv: Pacientul sa respecte restrictia per os pana la reluarea tranzitului si sa se hidrateze adecvat
parenteral postoperator

Interventii:

- Apreciez semnele de deshidratare


- Masor greutatea si bilantul hidric
- Nu administrez nimic pe gura
- Se alimenteaza si hidrateaza i.v. cu: glucoza 10% 1500ml, insulina 10 UI 500ml, NaCl 9%
1000ml, NaHCO3 42 % 150 ml si KCl 74% 60ml
- Supraveghez perfuzia si starea generala a pacientului in timpul si dupa perfuzie
- Explic pacientului necesitatea intreruperii alimentatiei
Evaluare: pacientul respecta restrictia per os, hidratarea i.v. decurge in conditii bune in ritm de 60
pic/min, bilantul hidric: aport-glucoza 10% 1500ml

NaCl 9% 1000ml

NaHCO3 42 % 150 ml

KCl 74 % 60ml

Total 2710 ml

Dx5.Deficit de autoingrijire

SD: slabiciune postoperatorie

57
MD: -incapacitatea de a se spala,de a se pieptana si de a-si ingriji fanerele

Scop: pacientul sa fie adecvat ingrijit postoperator

Obiectiv: pacientul sa fie ajutat sa-si efectueze toaleta in limita tolerantei.

Interventii:

- Deservesc pacientul la pat cu tot ce are nevoie


- Ajut pacientul sa-si faca toaleta pe regiuni
- Ajut pacientul sa se imbrace cu lenjerie curate

Evaluare:

-pacientul are un nivel de igiena satisfacator postoperator

-pacientul este imbracat adecvat mediului spitalicesc

Ziua a sasea

(Postoperator)

Dx1.Durere

SD: inciziei chirurgicale

MD: dureri la locul inciziei

Obiectiv: promovarea confortului fizic post operator

Interventii:

- Apreciez localizarea,intensitatea durerii


- Masor FV
- Administrez antalgice:algocalmin f2
- Incurajez pacientul sa se odihneasca
Evaluare:

58
-medicamentul si-a facut efectul in ora

-durerile au diminuat

-functiile vitale au valorile normale.

Dx2.Alterarea mobilitatii fizice

SD: constrangerile fizice si pansamentul

MD:- dificultate in a se deplasa,ridica si aseza.

Scop: promovarea mobilitatii

Obiectiv:pacientul sa se mobilizeze progresiv

Interventii:

- Incurajez pacientul sa se mobilizeze


- Ajut pacientul sa se dea jos din pat,sa mearga prin salon si pe culoar
- Insotesc pacientul tot timpul
Evaluare:

-pacientul poate sa mearga pa culoar,prin salon,la toaleta

Dx3.Insuficienta cunoastere

SD: lipsa de informatii

MD: lipsa de informatii in legatura cu prevenirea complicatiilor

Scop: informarea pacientului in legatura cu prevenirea complicatiilor.

Obiectiv: educarea bolnavului inainte de externare

Interventii:

- Educ pacientul sa nu faca efort fizic


- Educ pacientul sa vina la control peste 30 zile
- Educ pacientul sa se panseze ambulator

59
Evaluare: pacientul precizeaza ca a inteles indicatiile.

Prezentarea cazului III

Nume: G.

Prenume: Vinitia

Varsta: 69 ani

Sex: feminin

Adresa:Str. Hipodrom. ,Bl.A3, ap.36, Braila

Diagnosticul medical: Ocluzie intestinala prin brida parieto-ileala postoperatorie tardiva.

Motivele internarii:

Meteorism abdominal
Greturi
Varsaturi
Paliditate
Lipotimie
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta

Antecedente personale:

Apendicectomie;
Colecistectomie;
Fibrom intern operat;
Eventratie ombilicala.

Conditii de viata si munca - bune

Comportament,fumat,alcool- nefumatoare

Examinare clinica generala: - relativ buna

Starea de nutritie-eutrofic

Tegumente si mucoase-palide

60
Facies-crispat

Fanere-ingrijite

Tesut conjunctiv adipos-normal reprezentat reprezentat

Sistem ganglionar-ganglioni nepalpabili, nedurerosi

Sistem muscular-normoton,normotrof,normokinetic

Sistem osteo-articular-clinic aparent integru

Aparat respirator-torace normal conformat,amplitudini costale egale si echidistante,sonoritate


pulmonara prezenta,vibratii normale,murmur vesicular present

Aparat cardio-vascular-TA=120/60mmHg;AV=80b/min.

Soc apexian in spatiul V i.c.stang,zgomote cardiace ritmice,ample si egale.

Aparat digestiv-abdomen usor meteorizat,dureros spontan si la palpare in hipogastru.

Ficat,cai biliare,splina-palpator in limite normale

Aparat uro-genital-loje renale libere,urini normocrone,mictiuni fiziologice.

Sistem nervos,endocrine,organe de simt-ROT normoreactive bilateral,SNC normal

Explorari paraclinice si de laborator

Examen ecografic ficat cu lob stang cu diametru anteroposterior la limita superioara a


normalului.Ecostructura hepatica omogena fara imagini de procese localizate.

Colecist septat infundibulo-corporal cu peretii ingrosati si discret, dublu contur fara calculi.

CPB calibru normal,VP,VS splina in limite normale.

Rinichi stang 114/51 mm cu desen pielo-colinal neregulat,prezinta mici formatiuni hiperecogene cu con
de nisip.

Rinichi drept 115/50 mm cu desen pielo-colinal neregulat si dilatatie colinala mai ales la grupul inferior.

Pancreas imprecis delimitat ,diametru normal,ecostructura neomogena.

61
Vezica urinara-aspect ecografic normal Anse intestinale cu continut lichidian,mobilitate foarte accentuate
si edem de mucoasa dilatata.

Examen sange

Analiza Valori reale Valori normale

Hematocrit 47% 45%

Hemoglobina 15,12g% 16g%

Leucocite 8600mm3 6-8000mm3

Monocite 1% 5-10%

Euzinofile 1% 2-4%

Limfocite 23% 25-35%

Neutrofile segmentare 75% 60-65%

Glicemie 1,10g%0 0,8-1,2g%0

Creatinina 2,4 0,70-1,20

Amilaze 30 30-110

Trombocite 210 150-400

Examen urina

Ph Acid 5,6-6,4

Densitate 1020 1003-1025

Albumine Absente Absente

Glucoza Absenta Absenta

62
Urobilina Cresuta 0

Pigmenti biliari Absenti Absenti

Epitelii si leucocite Absente Absente

Medicatia bolnavului

Medicament Actiune Doza/orar/cale de administrare

Algocalmin Analgezic,antipyretic,antiinflamator Tb2/zi,oral

Atropine Paralizant al terminatiilor periferice 0,5mg,i.m.

Papaverina Antispastic,vasodilatator F3/zi,i.m.

Scobutil Antispastic digestive Tb 3/zi,oral

Sulfat de bariu Substanta de contrast 3 pachete

Glucoza5%,10%,20% Sursa de energie,creste volemia,combate SG5%1000ml,i.v.


deshidratarea
SG10%1000ml

SG20%1500ml

Ser fiziologic9% Aport de sare si apa SF9%1000ml

Penicilina Antibiotic 12000.000UI/6h,i.m.

Tetraciclina Antibiotic Tb2/6h,oral

Mialgin Analgesic narcotic 150mg f1 /zi

Dipiridamol Antiagregant plachetar F1,i.v.

Bicarbonate de sodium Alcalinizant,antiacid 200ml/zi

Propanolol Antiaritmic F1 i.v.

63
Ulei de parafina Laxative 30ml intrarectal

Faringosept Antiseptic Tb1 ,oral

Triferment Preparat enzymatic digestive Tb 3/zi,oral

Saprosan Antiseptic Tb 6/zi, oral

Fenobarbital Sedativ,anticonvulsivant,antiepileptic F 1/zi i.m.

Vitamina C 200 Rol in biogeneza substantelor Tb 3/zi, oral


intercelulare

Metoclopramid Antiemetic F 3/zi i.m.

Prima zi

(preoperator)

Dx1: Durere

SD: obstructia intestinala

MD. -gemete

-iritabilitate

-plans

-colici abdiminale difuze

Obiectiv: Calmarea durerii in 2 ore

Interventii:

Apreciez localizarea, iradierea si caracterul durerii


Masor functiile vitale
Administrez analgezice: algocalmin tb 3/zi
Apreciez efectul medicatiei

64
Ajut pacientul sa se aseze comod, sa stea in decubit dorsal cu genuchii usor flectati si sustinuti
pentru relaxarea musculaturii abdmenului
Sfatuiesc pacientul sa se odihneasca
Indepartez stimuli durerosi: zgomot si lumina

Evaluare:

- -medicamentul si-a facut efectul in h


- -intensitatea durerii s-a diminuat
- -pacientul declara ca durerile au diminuat dar se mentin
- -pacientul se simte aproximativ confortabil dupa implementarea interventiilor
nursing, pacientul a inteles indicatiile
- -functiile vitale au valorile: TA=130/80 mmHg, AV=75b/minut, R=14/minut,
T=36,60C

Dx2: Anxietate

SD: durerea si interventia chirurgicala

MD. -agitatie

-iritabilitate

-nervozitate

Obiectiv: Pacientul sa aiba expresia fetei, functiile vitale si comportamentul liber de anxietate preoperator

Interventii:

Apreciez nivelul anxietatii


Masor functiile vitale
Vorbesc cu pacientul si-l incurajez timp de 15 minute
Permit insotitorilor sa stea cu el
Administrez medicatia sedative: diazepam f 2
Evaluare: pacienta declara ca e capabila sa faca fata situatiei de criza, comunica cu familia si echipa de
ingrijire.

65
Dx3: Deshidratare

SD: varsaturi si alterarea aportului alimentar

MD. -varsaturi

-sete intense

Obiectiv: oprirea varsaturilor in 3 ore; mentinerea si promovarea echilibrului hidroelectrolitic preoperator

Interventii:

Apreciez turgorul
Recoltez sange pentru analize: HLG, urina, glicemie, tymol
Asigur terapia i.v. si PEV cu NaCl 9% 1500ml, glucoza 5% 1000ml
Asigur igiena orala dupa episoadele de varsatura.

Evaluare: functiile vitale au valorile: TA=130/80mmHg, AV=80b/minut, T=36,80C,


R=15/minut; turgorul este normal

Dx4: Alterarea eliminarii scaunului

SD: modificarea integritatii tubului digestiv

MD. -constipatie urmata de diaree

Obiectiv: promovarea confortului fizic preoperator

Interventii:

Ascult zgomotele intestinale si notez in FO la fiecare 4h


Cantaresc pacienta si notez greutatea pentru a detecta retentia delichide si malabsortia
Explic pacientei de ce e necesar sa nu manance
Evaluare: pacienta nu pierde si nu castiga in greutate, G =70 kg, transit intestinal absent, BH:
eliminari -perspiratie 1000ml

-transpiratie 200ml

-diureza 1400ml

66
-varsaturi 100ml

total 2700ml

Dx5: Insuficienta cunoastere

SD: lipsea de informatii

MD. -insuficienta cnoastere a bolii, a masurilor de prevenire, a tratamentului, a diagnosticului


medical, a interventiei chirurgicale;

Obiectiv: Informarea pacientului in legatura cu boala preoperator

Interventii:

Explic pacientei importanta si scopul procedurilor preoperatorii


Clisma se face in scop evacuator
Tegumentele se pregatesc prin spalare si dezinfectare
Explic pacientului in ce consta interventia chirurgicala si diagnosticul medical
Evaluare: pacienta stie in ce consta diagnosticul si tratamentul medical

A doua zi

(intraoperator)

Dx1: Durere

SD: obstructia intestinala

MD. -gemete

-plans

-iritabilitate

Obiectiv: Calmarea durerii in 2 h

Interventii:

Masor functiile vitale si notez in FO


Administrez analgezice: algocalmin f 3/zi

67
Evaluare: medicamentul si-a facut efectul in h, durerile au diminuat dar persista

Dx2: Anxietate

SD: interventia chirurgicala

MD. -agitatie

-neliniste

Scop: Pacienta sa demonstreze reducerea anxietatii preoperator

Obiectiv: Educarea pacientului in legatura cu interventia chirurgicala preoperator

Interventii:

Apreciez nivelul de anxietate a pacientei


Ii fac clisma evacuatoare
Fac baie pacientei cu apa si sapun dezinfectant, dezinfectie cu alcool, badijonaj cu tincture de Iod
Conduc pacienta la sala de operatii
Supreveghez pacienta pana la trezire
Monitorizez functiile vitale si sistemul de drenaj al aspiratiei monogastrice.

Evaluare: Pacienta e linistita in legatura cu rezultatul interventiei

TA=120/80mmHg

AV=80b/minut

R=16/minut

T0=36,80C

Protocol operator: incizie mediana supra si subombilicala.La deschiderea peritoneului se


constata intestinul subtire si gros dilatat in totalitate cu continut fecaloid pana in dreptul colonului
stang.Se constata formatiune tumorala dura, fixa.Ficatul si restul cavitatii fara modificari.Drenaj
Douglas. Inchidere in straturi anatomice. Ata la piele, pansament.

Examen histopatologic: adenocarcinom al colonului ajuns pana la musculature. Limfoadenita


catarala.

68
Dx3: Insuficienta cunoastere

SD: lipsei de informatii si a interventiei chirurgicale

MD. -insuficienta cunoastere a tratamentului, interventiei si a bolii

Obiectiv: Educarea pacientei in legatura cu interventia chirurgicala.

Interventii:

Masor functiile vitale pentru a determina starea pacientei.


Explic pacientei in ce consta interventia si procedurile ce se vor efectua postoperator

Evaluare: Pacienta a inteles indicatia sis tie de ce se fac procedurile postoperatorii

A treia zi

(postoperator)

Dx1: Durere

SD: interventia chirurgicala

MD. -gemete

-plans

-iritabilitate

Obiectiv: promovarea comfortului fizic

Interventii:

Apreciez localizarea, iradierea si intensitatea durerii


Masor functiile vitale
Incurajez pacienta sa se odihneasca
Evaluare: functiile vitale sunt:TA=150/90mmHg, P=88b/minut, durerile au diminuat

A patra zi

69
(postoperator)

Dx1.Probabilitatea de atingere a integritatii fizice

SD:interventia chirurgicala

MD: -risc de infectii

-risc de complicatii pulmonare si circulatorii

Obiecvtiv:prevenirea complicatiilor

Interventii:

Urmaresc aparitia semnelor si simptomelor de soc:P,TA,R.D,tegumente datorita posibilelor


hemoragii
Supraveghez pansamentul inciziei pentru a observa precoce hemoragia,supuratia excesiva
Educ pacientul sa-si sustina plaga la efortul de tuse,ras,pentru a preveni evisceratia
Educ pacientul sa nu ia nimic pe gura pana la reluarea tranzitului
Administrez medicatia prescrisa:penicilina G 8000.000UI/zi supraveghez locul perfuziei si
tesutul perivenos pentru a observa inflamatia
Incurajez pacientul sa se mobilizeze treptat pe masura tolerantei,sa faca miscari passive in
pat
Evaluare:

-pacientul nu prezinta semne si simptome de soc,retentie urinara,tromboflebita

-TA=140/90mmHg;AV=84b/min;T=37grade C;D=600ml

Dx2.Durere

SD: interventia chirurgicala

MD: -gemete

-plans

-dureri la locul inciziei

Scop: pacientul sa coopereze cu durerea postoperator

70
Obiectiv: combaterea durerii postoperator in 3 ore

Interventii:

Apreciez localizarea si iradierea durerii


Urmaresc functiile vitale
Administrez antaalgice:mialgin f 3/zi si urmaresc efectul medicatiei
Incurajez pacientul sa se odihneasca
Repozitionez pacientul in pat
Evaluare:

-TA=140/90mmHg;AV=84b/min;D=600ml

-medicamentul si-a facut efectul dorit

-pacientul declara ca durerile au diminuat

Dx3.Alterarea nutritiei

SD: restrictia per os

MD: -absenta tranzitului

-restrictie absoluta per os

-alimentare si hidratare i.v.

Obiectiv: pacientul sa respecte restrictia per os pana la reluarea tranzitului si sa se hidrateze corect.

Interventii:

Nu se da nimic pe gura
Alimentez si hidratez pacientul cu glucoza,ser fisiologic,insulina
Supreghez perfuzia si starea pacientului in timpul si dupa perfuzie
Calculez aportul hidric
Evaluare:

71
-pacientul respacta restrictia per os

-hidratarea intravenoasa decurge in conditii bune in ritm de 60pic/min

-BH=glucoza 10% 1000ml;ser fiziologic 9% 1000ml;insulina 10 UI 500ml.total 2500ml

Dx4.Alterarea eliminarii scaunului

SD: absenta peristaltismului

MD: -absenta scaunului

-aspiratie nazogastrica

Obiectiv: supravegherea aparitiei scaunului in 12h postoperator

Interventii:

evit alimentarea per os


ascult zgomotele intestinale
supravaghez permanent functionarea sistemului de aspiratie,aspectul,culoarea si volumul
lichidului de dren si notez in FO
Evaluare:

-sonda nazogastrica e permeabila,drenaj normal postoperator

-s-a reluat tranzitul pantru gaze dupa 14h

-BH: eliminari -perspiratie-1000ml

-diureza -600ml

-aspiratie -1000ml

-transpiratie -100ml

total 2700ml

Dx5.Alterarea nivelului de autoingrijire

SD:interventiei chirurgicale

72
MD: -dificultate de a-si asigura ingrijiri de igiena

-dificultate de a se imbraca si dezbraca

Scop:pacientul sa fie adecvat ingrijit postoperator

Obiectiv: sa i se aigure igiena pe regiuni la pat in prima zi postoperator

Interventii:

deservesc pacientul la pat ci tot ce are nevoie


efectuez toaleta pe regiuni
imbrac pacientul cu lenjerie curata avand grija la perfuzie,la sonda nazogastrica si la
pansamentul inciziei
Evaluare:

-pacientul are un nivel de igiena satisfacator si este imbracat adecvat mediului spitalicesc

A cincea zi

( postoperator)

Dx1. Risc de complicatii

MD: -risc de infectie

-risc de complicatii

Obiectiv:prevenirea complicatiilor postoperator

Interventii:

urmaresc aparitia semnelor si simptomelor de soc


educ pacientul sa nu ia nimic pe gura pana la reluarea tranzitului
adminnistrez medicatia prescrisa:penicilina 8000.000UI
supraveghez perfuzia si starea generala a pacientului
schimb pansamentul inciziei in conditii de asepsie
Evaluare:

-pacientul nu prezinta semen de soc

73
-pansamentul este imbibat cu lichid sero-sanghinolent

-nu exista pericol de infectie

-functiile vitale sunt in limite normale

Dx2.Durere

SD:incizia chirurgicala

MD: -gemete

-plans

-iritabilitate

Obiectiv:pacientul sa exprime controlul durerii postoperator

Interventii:

administrez antalgice:mialgin f3/zi


repozitionez pacientul in pat la fiecare 2h pentru a evita aparitia escarelor de decubit
masor functiile vitale si notez in FO
Evaluare:

-functiile vitale au valorile normale

-medicamentul si-au facut efectul in h

-durerile au diminuat si pacientul se simte mai bine

A sasea zi

(Postoperator)

Dx1.Durere

SD: Incizia;

MD: -gemete

-iritabilitate

74
Obiectiv:promovarea confortului fizic si psihic

Interventii:

apreciez localizarea,iradierea si caracterul durerii


urmaresc functiile vitale
administrez antalgice
Evaluare:

-functiile vitale sunt in limite normale

-medicatia administrate si-a facut efectul in h

-durerile au diminuat

Dx2.Anxietate

SD: Durere

MD: -astenie

-tristete

-slabiciune

-paloare

Obiectiv:sa aiba o expresivitate vesela

Interventii:

educ pacientul ca acesta stare va trece o data cu disparitia durerii


favorizez vizita familiei
administrez medicamente antidepresive:diazepam f 1 i.m
Evaluare:

-medicamentul si-a facut efetul in 2h

-starea generala s-a imbunatatit

-functiile vitale sunt in limite normale

75
ANEXE

A. Aspiratia Gastrica

Aspiratia gastrica reprezinta evacuarea continutului stomacal printr-o banda gastrica.

Materialele necesare sunt:

-sonda Faucher

-doua sorturi de cauciuc

-tavita renala

-1 cana de sticla de 5Kg cu apa incalzita la 25-26grade C

-palnie de sticla

Tehnnica:

Am explicat bolnavului in ce consta tehnica


Am umezit sonda la exterior
Am cerut pacientului sa respire adanc sis a inghita sonda pana in dreptul marcajului 45-50mm ce
ajunge la arcada dentara
Am atasat palnia la capatul extern al sondei si am turnat apa la 25=26 grade C
Prin tehnica sifonajului am realizat spalatura stomacala.
B. Clisma evacuatoare are scopul de a goli intestinal gros

Materiale necesare:

-irigator

-tub de cauciuc de 1,5-2m si diametru de 10mm

-canula rectala sterile

-plosca

-musama

76
-0,75-1,5 l apa calduta cu glicerina

-sapun sau ulei

Tehnica:

am pregatit psihic pacientul


am asezat pacientul in decubit lateral stang in flexiune fortata a coapsei pe abdomen si gambei pe
coapsa
am uns canula cu substanta lubrefianta
am evacuat aerul din tub
am introdus canula prin anus in rect perpendicular initial,apoi o inclin spre axa ambrului rectal
am fixat irigatorul la 1m inaltime
dupa introducerea lichidului am rugat pacientul sa retina apa timp de 10-15 min.

Tubul de gaze usureaza eliberarea gazelor din colon. Se introduce in rect dupa sterilizare si lubrefiere
pana la 15-20mm.Se tine pe loc cel putin doua ore.

C. Injectia intravenoasa se realizeaza la nivelul plicii cotului .Materiale necesare:

-ace de punctie venoasa sterile

-garou

-substante dezinfectante

-vata

-seringi sterile

-medicamentul de administrat tras in seringa

Tehnica:

pacientul este culcat pe spate,in pat cat mai comod


am aplicat garoul la nivelul treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie
am dezinfectat plica cotului cu alcool
am cerut pacientului sa stranga pumnul

77
am fixat vena cu mana stanga
cu mana dreapta am introdus acul atasat la seringa in vena in directie oblica cu bizoul in sus,apoi
acul va avea directia axului longitudinal al venei
am verificat daca sunt in vena,aspirand cu seringa sange din vena
am dat drumul la garou
am injectat medicamentul
am scos acul cu seringa din vena

D. Injectia intramusculara

Reprezinta introducerea unei substante izotonice, uleioase sau a unei substante coloidale in stratul
muscular, prin intermediul unui ac atasat la o seringa.

Locul de elective: regiunea supero-externa fesiera, deasupra marelui Trohanter; muschii externi
sau anteriori ai coapsei, in treimea mijlocie fara rotirea exterioara a membrului inferior; fata externa a
bratului in muschiul deltoid, fara rotirea bratului, deoarece pot produce leziuni de vase sanguine si nervi.

Materiale necesare:

- tava medicala

- seringi de 2 5 ml

- ace i.m, L=4 - 7 cm cu bizoul lung

- medicamentul de injectat

- ac pentru aspirat sau dizolvat

- tampoane de vata cu spirt

Tehnica:

- pregatim psihic pacientul prin explicarea necesitatii tehnicii

- pregatim fizic pacientul prin pozitionarea in decubit ventral, decubil lateral, sau pozitia sezand

- spalam mainile cu apa si sapun, dezinfectam cu alcool medicinal si ne echipam cu manusi sterile

78
- dupa pozitionarea pacientului degresam si dezinfectam locul de elective timp de 1 minut dinspre
centru in afara

- fixam regiunea aleasa cu plicele, indexul sau medianul mainii stangi si cu o miscare rapida
introducem acul perpendicular pe piele, aproximativ 4 7 cm

- aspiram pentru a verifica pozitia acului

- introducem lent solutia prin apasarea pistonului cu policele mainii drepte, indexul si medianul
fiind fixate pe aripioarele seringii

- dupa injectarea toatala a substantei medicamentoase, retragem brusc acul pe directia de


introducere, dezinfectam locul intepaturii cu un tampon imbibat in alcool, iar pentru a activa circulatia si a
favoriza inchiderea canalului masam zona respective

- aruncam la cosul de gunoi deseurile iar seringa si acul intr-un dispozitiv special.

Incidente si accidente:

- durere vie datorita atingerii nervului sciatic sau a ramurilor sale,

- paralizia totala sau partial a nervului sciatic datorita atingerii nervului sau a ramurilor sale

- hematoame,

- embolie,

- ruperea acului,

- flegmon.

E. Pansamentul

Conditiile unui bun pansament:

-sa se lucreze in conditii de perfecta asepsie

-pansamentul sa fie bun absorbent

-sa fie bun protector fata de agentii fizici,chimici,climatici si infectiosi

-sa asigure repaosul regiunii respective pentru a grabi cicatrizarea

79
Materiale necesare :

-trusa de instrumente sterile

-casolete cu comprese sterile

-tampoane de tifon si vata sterile

-tavita renala

-musama si aleza

-solutii antiseptice

-leucoplast

Am pregatit materialele necesare


I-am explicat pacientului ce voi face
M-am spalat pe maini si m-am dezinfectat
Am examinat plaga si tegumentele din jur
Am dezinfectat tegumenteledin jurul plagii
Am acoperit plaga cu comprese de tifonsterile ce depasesc marginile plagii cu 2-3cm
Am fixat pansamentul cu leucoplast
F. Evaluarea Tensiunii Arteriale. TA reprezinta presiunea exrcitata de masa sanguina circulanta asupra
peretilor arteriali.

Scop: - evaluarea functiei cardiovasculare

- evaluarea si descoperirea modificarilor anatomice si functionale ale cordului si vaselor sangvine

- forta de contractie a inimii

- rezistenta determinata de calibrul si elasticitatea vaselor sanguine

- vascozitatea sangvina

Materiale necesare:

-tava cu instrumentele necesare

-tensiometru cu mercur

80
-spinomanometru

-stetoscop biauricular

-creion

-foaie de temperature

-tampon de vata cu alcool

Pregatim pacientul fizic si psihic

Explicam masurile necesare pentru o masurare corecta

15 min repaus inainte de masurare si 3 ore dupa masa

METODA KOROTKOFF

Se asigura camera linistita si temperature confortabila


Pacientul nu fumeaza, il pregatim psihic
Se asaza bratul sprijinit in supinatie la nivelul inimii
Se indeparteaza hainele cu grja deosebita san u stranga
Se palpeaza artera brahiala in santul brachial
Se asaza manseta complet desumflata pe bratul pacientului deasupra locului unde s-a palpat artera
si se fixeaza si manometrul la nivelul bratului pacientului.
Palpam P brahial cand umflam manseta pentru a aprecia exact cand P dispare
Se desumfla treptat manseta cam 2-3mm/sec, se retine primul zgomot care se aude (TA sistolica)
si ultimul ( TA diastolica)
Desumflam rapid si complet manseta indepartand-o de pe bratul pacientului
Se poate masura a doua oara si a treia oara sau la celalalt brat deoarece poate exista o diferenta de
5-10mm/Hg fata de celalalt brat.
Ajutam pacientul sa se imbrace
Ii spunem valorile TA
Ne spalam pe maini si notam valorile in FT.
METODA PALPATORIE

Se foloseste in cazul in care prezenta unor catetere, aparate gipsate, fac imposibila aplicarea
mansetei si masurarea la artera brahiala

81
Uneori TA se poate masura si la artera poplitee numai ca manseta trebuie sa fie suficient de lata
pentru ca se aplica pe coapsa, iar valoarea TA este mai mare cu 10-40mm/Hg
G. MASURAREA TEMPERATURII

Termometrizarea la anumite afectiuni poate fi efectuata din 2 in 2 ore: 30 in 30 minute prin:


-aplicam fata dorsala a mainii pe corpul pacientului si apreciem variatiile de temperature

-valoarea exacta este masurata cu termometrul:

Maximal medical
Cutanat
Electric
Eclectronic
Tehnica:

Pregatim materialele in functie de locul unde masuram temperatura


Verificam integritatea termometrului
Scuturam termometrul pentru revenirea mercurului in rezervor
Mod de masurare: Axilar: -pozitionam pacientul in decubit dorsal sau sezand

- stergem axial cu un prosop in caz de umiditate


- pozitionam termometrul cu rezervorul centrat axilar
- durata este de circa 10 minute
Alte moduri:
Plica inghinala

Cavitatea bucala

Rectal

Vaginal

Bibliografie:

Fiziopatologie Eberhard Goetze

Tratat de medicina interna- Bolile Ap. Digestiv Prof. Radu Paun Benedict Gheorghescu

Patologie chirurgicala abdominala vol. I de Nicolaie Angelescu

82
Tehnica ingrijirii bolnavului de Lucretia Titirca

Anatomia si fiziologia omului-de Burschip P, Danciu I, Nedelcu A, Editura Didactica si Pedagogica,


Bucuresti,1996

Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali-de Lucretia Titirca,Editura Viata


Medicala Romaneasca 2000

CUPRINS

Capitol Pagina

Motivaia Lucrarii 2

1.Definiie si etiopatogenie 3
1.3 Clasificare 5
1.4Incidena 7
2. Anatomie si fiziologie 8
3. Anatomopatologie si fiziopatologie 15
3.1Anatomie patologica 15
3.2Fiziopatologie 17
4. Tabloul Clinic 21
5. Explorari paraclinice 25
6. Evolutie si prognostic 26
6.1 Evolutie 26
6.2 Prognostic 28
7. Complicaii 29
8. Tratamentul Ocluziilor 29

Prezentarea Cazului I 33

Prezentarea Cazului II 47

Prezentarea Cazului III 68

83
Anexe 88

Bibliografie 97

84