MINISTERUL APARARI NATIONALE

SCOALA MILITARA DE MAISTRI MILITARI SI SUBOFITERI A

FORTELOR TERESTRE BASARAB I

PROIECT DE ABSOLVIRE

Indrumator
Cpt. Diaconescu Sergiu

Absolvent
Zamfiroiu Petru

PITESTI 2016
MINISTERUL APARARI NATIONALE
SCOALA MILITARA DE MAISTRI MILITARI SI SUBOFITERI A FORTELOR
TERESTRE BASARAB I

TEMA LUCRARI:
PARTICULARITATI PRIVIND ANALIZA PATRIMONIULUI SI A
REZULTATULUI PE BAZA SITUATIEI FINANCIARE LA S.C
MORAS S.R.L.

ARMA:
Administratie Gestionar
CALIFICAREA PROFESIONALA:
Asistent de gestiune

CUPRINS
CAPITOLUL I. Notiuni introductive privind situatiile financiare..
1.1 Reglementari contabile in Romania privind situatiile financiare.................................................2
1.2. Rolul si importanta situaiilor financiare.....................................................................................4
1.3. Normalizarea armonizarea - convergenta contabil.................................................................4
1.4 ntocmirea si prezentarea situaiilor financiare............................................................................8
1.4.1 Bilanul contabil.............................................................................................................8
1.4.2 Contul de profit si pierdere...........................................................................................13
1.4.3 Structura contului de profit si pierdere in normalizarea contabila internaionala..................15
1.4.4 Situatia modificrilor capitalului propriu....................................................................16
1.4.5 Situatia fluxurilor de trezorerie....................................................................................17
1.4.6 Note explicative la situaiile financiare anuale............................................................19
1.5 Principii contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare.
1.6 Inventarierea patrimoniului.

Capitolul II. Lucrri contabile preliminare intocmirii situatiilor financiare...............................22

2.1 Calculul si analiza principalilor indicatori economico-financiari.............................................26
2.2 Auditul situatiilor financiare............................................................................................................
2.3 Caracteristici privind situatiile financiare
2.4 Contabilitatea creativa................................................................................................................34

Capitolul III. Studiu de caz. Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare la SC MORAS SRL studiu de caz......................................................................................................................................35
3.1 Prezentarea societii MORAS SRL.................................................................................35
3.2 Analiza structurii patrimoniale........................................................................................39
3.3 Analiza structurii surselor de finantare
3.4 Analiza lichiditii si solvabilitii...................................................................................42
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................48

Argument

Consider c n economia de pia, datorit fluxurilor economice, cum ar fivnzri, cumprri, plat
salariai, creditele bancare pentru investiii, rezultatul exerciiului ndeplinete rol primordial n
cadrul ntreprinderii.
Informatia si, indeosebi, informatia economica este astazi prezenta in toate domeniile de activitate,
fiind un element indispensabil al progresului. Realitatile societatii moderne ne arata ca odata cu
dezvoltarea economiei de piata si sporirea gradului de complexitate a acesteia trebuie sa se dezvolte
corespunzator si informatia economica, pentru ca ea sa poata furniza elementele necesare luarii
deciziilor, sa poata reflecta exact situatia patrimoniala a unitatilor si rezultatele activitatii
economico- financiare. Informatia economica ne ajuta sa observam modul de utilizare a resurselor
materiale si umane, sa sesizam si sa examinam critic aspectele pozitive, dar si deficientele existente,
in vederea luarii masurilor ce se impun.
Am ales aceast tem, deoarece analiznd rezultatul pozitiv ne dm seama de capacitatea firmei, de
continuare a activitii.
Pentru a putea analiza aceast tem trebuie s folosim toate conturile
care particip la nchiderea activitii economice- financiare.
Orice ntreprindere indiferent de profit la sfritul lunii prin documente justificative i registre
contabile i nregistreaz activitatea zilnic.
Obiectivul situaiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidela a poziiei
financiare, performantei financiare si a celorlalte informaii referitoare la activitatea grupului,
potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
Aceast tem se remarc prin denumirea ei, deoarece se analizez un sector important din activitatea
ntreprinderii care se deruleaz, se nregistreaz zilnic, lunar, trimestrial i anual, aceste documente
de sintez constituie obiectul de baz al contabilitaii financiare, deoarece redau o imagine fidel
asupra situaiei patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare a ntreprinderii.

CAPITOLUL I
4

NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE

1.1 Reglementari contabile in Romania privind situatiile financiare
Legea contabilitatii nr.82/1991, Ordinul 1752/17.11.2005, IAS1, Reglementari contabile din
17.11.2005 conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene , Reglementari
contabile din 17.11.2005 conforme cu Directiva a VII-a Comunitatii Economice Europene.
Societile comerciale , companiile naionale, regiile autonome, institutele naionale de cercetaredezvoltare , societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligatia sa
conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale. Categoriile de
persoane care pot tine contabilitatea in partida simpla se stabilesc prin ordin al ministrului
finantelor publice.
Pentru organizatii patronale si sindicale, precum si pentru alte categorii de organizatii fara scop
patrimonial, care nu desfasoara activitati economice, Ministerul Finantelor Publice aproba un
sistem simplificat de raportare financiara, avand in vedere si cerintele organismelor europene de
profil.
Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un
document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document
justificativ.
Documentele justificative care stau la baza nregistrrilor in contabilitate angajeaz rspunderea
persoanelor care le-au ntocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au nregistrat in
contabilitate, dupa caz.
Situaii financiare anuale Exerciiul financiar reprezint perioada pentru care trebuie ntocmite
situaiile financiare anuale si, de regula, coincide cu anul calendaristic, durata exerciiului financiar
este de 12 luni.
Exerciiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic (de la 01.01.2007):
pentru sucursalele cu sediul in Romania, care apartin unei persoane juridice straine, cu
exceptia institutiilor de credit, entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare si societatilor de asigurare, daca exercitiul financiar difera pentru societate;
pentru filialele consolidate ale societatii-mama, precum si pentru filialele filialelor, cu
exceptia instituiilor de credit, entitatilor autorizate de Comisia Naionala a Valorilor
Mobiliare si societatilor de asigurare, daca exerciiul financiar difer pentru societateamama.
Exerciiul financiar al unitarilor nou-infinitate incepe la data infiintarii, potrivit legii.
Exercitiul financiar al unei persoane juridice care se lichideaza incepe la data incheierii exercitiului
financiar anterior si se incheie in ziua precedenta datei cand incepe lichidarea.
Perioada de lichidare este considerata un exercitiu financiar, indiferent de durata sa.
Situatiile financiare anuale consolidate ale unei societati-mama se ntocmesc pentru acelai
exercitiu financiar aplicabil situatiilor financiare anuale ale societatii-mama. Daca exercitiul
financiar al filialelor difera de exercitiul financiar aplicabil societatii-mama, situatiile financiare
anuale consolidate pot fi ntocmite la o alta data pentru a tine cont de exercitiul financiar al
majoritarii sau al celor mai importante dintre societatile consolidate (de la 01.01.2007).
Exercitiul financiar pentru instituiile publice este anul bugetar.
Persoanele juridice au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale, inclusiv in situatia
fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii acestora, in conditiile legii.
Ministerul Finanelor Publice poate stabili intocmirea si depunerea situatiilor financiare si la alte
perioade decat anual, in cadrul exercitiului financiar.

Pentru persoanele juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele

Internaionale de Raportare Financiara situaiile financiare anuale se compun din bilan, cont de
profit si pierdere, situaia modificrilor capitalului propriu, situaia fluxurilor de trezorerie, politici
contabile si note explicative.
Persoanele juridice care nu ndeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor prevzute
mai sus aplica reglementari contabile conforme cu directivele europene si ntocmesc situaii
financiare anuale, care se compun din bilan, cont de profit si pierdere, politici contabile si note
explicative.
Pentru persoanele juridice fr scop patrimonial situaiile financiare anuale se compun din bilan,
contul rezultatului exerciiului, politici contabile si note explicative.
Situaiile financiare anuale constituie un tot unitar si sunt nsoite de raportul administratorilor.
Pentru sucursalele din Romania ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare cu sediul in
strainatate, institutiile prevazute la art. 4 alin. (2) stabilesc continutul situatiilor financiare anuale
care trebuie publicate de aceste sucursale. Institutiile respective stabilesc si cerintele referitoare la
informatiile privind activitatea proprie a sucursalelor, care trebuie publicate de sucursalele
respective in situatia in care acestea nu sunt obligate sa publice situatii financiare anuale referitoare
la activitatea proprie.
Instituiile publice ntocmesc situaii financiare trimestriale si anuale, conform normelor elaborate
de Ministerul Finanelor Publice.
Raportul anual cuprinde situaiile financiare anuale, raportul administratorilor, raportul de audit
sau raportul comisiei de cenzori, dup caz, si propunerea de distribuire a profitului sau de
acoperire a pierderii contabile.
Situaiile financiare anuale vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor prevazute prin
care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca:
a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in
conformitate cu reglementarile contabile aplicabile;
b) situaiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei
financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata;
c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate.
Obiectivul situaiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidela a poziiei
financiare, performantei financiare si a celorlalte informaii referitoare la activitatea grupului,
potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
Situaiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. Acestea cuprind bilanul consolidat,
contul de profit si pierdere consolidat, precum si celelalte componente, respectiv informaii
referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, politici contabile si
note explicative la situaiile financiare anuale consolidate, si vor fi fcute publice mpreuna cu
situaiile financiare anuale individuale ale societarii-mama.
Persoanele juridice care organizeaza contabilitatea in partida dubla trebuie sa publice situatiile
financiare anuale. Fac obiectul publicarii situatiile financiare anuale, raportul administratorilor si
raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, dupa caz. Aceste prevederi se aplica si
sucursalelor inregistrate in Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate,
precum si societatilor-mama care intocmesc situatii financiare consolidate.
Acionarii si angajaii unei societi au dreptul sa se informeze in legtura cu situaiile financiare
anuale la sediul social al societatii sau al societati - mama, fr nici o discriminare.
Situaiile financiare anuale se pstreaz timp de 50 de ani.

In caz de incetare a activitatii persoanelor juridice, situatiile financiare anuale, precum si registrele
si celelalte documente se predau la arhivele statului, in conformitate cu prevederile legale in
materie.
Instituiile publice si celelalte persoane juridice, ai cror conductori au calitatea de ordonator de
credite, depun un exemplar din situaiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic
superior, la termenele stabilite de acesta.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, alte autoriti
publice, instituiile publice autonome si unitile administrativ-teritoriale, ai cror conductori au
calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finanelor Publice un exemplar din
situaiile financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta.
Ordinul 1752/17.11.2005 prevede ca persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a
doua dintre cele trei criterii de marime :
total active : 3.650.000 Euro
cifra de afaceri neta : 7.300.000 Euro
numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar :50
vor ntocmi situaii financiare anuale care cuprind :
bilant
cont de profit si pierdere
situatia modificarii capitalului propriu
situatia fluxurilor de trezorerie
note explicative la situatiile financiare anuale.
Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime
intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind : bilantul prescurtat , contul de profit
si pierdere, note explicative la situatiile anuale simplificate.
1.2 Rolul si importanta situaiilor financiare
Situaiile financiare anuale trebuie s ofere o imagine fidel a poziiei financiare, performanei,
modificrii capitalurilor proprii i fluxurilor de trezorerie ale ntreprinderii pentru respectivul
exerciiu financiar.
Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a poziiei financiare a unei
ntreprinderi si a tranzaciilor efectuate de aceasta. Obiectivul situaiilor financiare generale este de
a oferi informaii despre poziia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale unei
ntreprinderi, utile pentru o gama larga de utilizatori in luarea deciziilor economice. Situatiile
fmanciare prezinta, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor incredintate conducerii
intreprinderilor.
Pentru a atinge acest obiectiv, situaiile financiare ofera informatii despre:
activele controlate de ntreprindere
datoriile ntreprinderii
capitalurile proprii, ca interes rezidual al proprietarilor in activele controlate de ntreprindere
veniturile si cheltuielile, inclusiv castigurile si pierderile, rezultatul net al ntreprinderii si, intr-o
acceptie mai larga, performanta sa economica, redate prin reflectarea evolutiei capitalurilor
proprii (activului net), evoluie din care sunt excluse efectele operatiilor efectuate de
ntreprindere direct cu proprietarii si
fluxurile de trezorerie trecute, ce se pot constitui in baza pentru determinarea fluxurilor de
trezorerie viitoare .

Aceste informaii, mpreuna cu alte informaii din notele la situaiile financiare, ajuta utilizatorii la
estimarea viitoarelor luxuri de numerar ale ntreprinderii si, in special, a momentului si gradului de
certitudine a generrii numerarului si echivalentelor de numerar.
1.3 Normalizarea armonizarea - convergenta contabil
Procesul de armonizare a contabilitatii romanesti cu cerintele Standardelor Internationale de
Contabilitate si cu Directiva a IV-a a Consiliului European, care prezinta regulile si principiile
relative la elaborarea situatiilor financiare anuale ale societatilor, reprezinta una dintre cele mai
curajoase provocari pentru mediul de afaceri romanesc. Fiind o tara de drept roman, sistemul de
drept romanesc are la baza, aproape exclusiv, pevederile sistemului legislativ romanesc, iar
Programul de dezvoltare a contabilitatii romanesti presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
a) Pentru entitatile care nu sunt de interes public, reglementarile contabile sunt structurate pe
cinci sectiuni: lege, norme, instructiuni, monografii contabile si alte reglementari de natura
contabila.
b) b) Pentru entitatile de interes public si cotate, reglementarile contabile trebuie amendate,
aspect determinat, in primul rand, de importanta acestora in viata economica a tarii: legea
trebuie sa fie adaptata cerintelor Directivei a IV-a, normele sa fie in conformitate cu
Standardele Internationale de Contabilitate. Astfel, instructiunile si materialele-suport
trebuie elaborate pentru a reflecta modificarile ori completarile aduse legii si normelor,
monografiile contabile trebuie adaptate cerintelor legii si normelor ca parte a materialelor de
instruire, iar diversele materiale trebuie sa contina reglementari specifice si reduse ca
insemnate.
Noile norme contabile internationale aduc schimbari in interpretarea si perceptia informatiei
financiare de catre entitate, ele impunand un nou vocabular de specialitate, concomitent cu
reorientarea gandirii profesionistilor contabili. Pe de alta parte, normele contabile pe care le vom
aplica fac parte dintr-un dispozitiv de control, alaturi de corporate governance, auditori si
reglementatori. Daca unul dintre aceste sisteme nu functioneaza, situatiile financiare pot fi false. Daca
normele contabile nu sunt bune, aceasta este o alta problema, dar trebuie sa subliniem si faptul ca
normele bune nu sunt suficiente pentru a garanta o buna informare financiara si nici pentru evitarea
scandalurilor financiare. ncepnd cu anul 2005, aproximativ 91 de tari au autorizat sau au impus
aplicarea. Printre acestea si Romnia. Dat fiind faptul ca sunt intr-un permanent proces de dezvoltare,
devenind mai complexe si prescriptive, contabilul roman trebuie sa devina un contabil internaional,
sa stpneasca nu numai limba afacerilor (numim aici engleza), dar mai cu seama principiile si
termenii contabilitatii internaionale. Pentru ca rationamentul profesional va fi cel ce va prima,
contabilul trebuie sa fie informat asupra naturii economice a activitatilor entitatilor cu scopul oferirii
celor
mai
adecvate
solutii
practice.
O alta provocare dificila pentru contabilul roman va fi cu sigurana traducerea practica a notiunii de
valoare justa, care implica obinerea tot mai frecventa de informaii privind valoarea justa a activelor
detinute de entitate.
De asemenea, in virtutea unor reflexe dobandite, contabilul roman va avea in vedere, in permanenta,
aspectul fiscal al tranzactiilor si va fi tentat sa dea prioritate celui din urma. Insa, in condiiile
dinamizrii afacerilor, credem ca determinarea profitului fiscal va fi delegata in sarcina altor persoane
dect contabilul entitatii; aceasta in pofida faptului ca profitul contabil va continua sa fie punctul de
pornire in calculul profitului fiscal. Tot pe aceasta linie, credem ca este posibil ca reglementrile
fiscale si functionarii fiscali sa nu tina ritmul cu reglementarile contabile, iar implicatiile fiscale ale
anumitor tranzactii sa fie neclare; drept urmare, este posibil sa apara anumite conflicte de interpretare
cu autoritatile fiscale.
8

Abordarea reformei contabile prin prisma anglo-saxona a determinat o incompatibilitate mare cu

traditia contabila franceza adoptata initial, ridicand problema reconcilierii intre:
1.4 ntocmirea si prezentarea situaiilor financiare
1.4.1 Bilanul contabil
Pentru realizarea funciilor contabilitii: de informare, decizie i control, este necesar ca n urma
lucrrilor curente de contabilitate s se sintetizeze periodic informaiile generate de conturi i
calculele contabile, n documente de sintez expresiv i relevante, accesibile nu numai specialitilor,
ci i celor interesai de gestiunea unitii patrimoniale n calitate de: investitor, administrator, banc,
creditor, fiscalitate i alte organisme economice i sociale. Aceste documente de sintez constituie
obiectul de baz al contabilitaii financiare, deoarece redau o imagine fidel asupra situaiei
patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare a ntreprinderii.
Potrivit Legii 31/1990 privind societile comerciale i a Legii Contabilitii 82/1991, toi agenii
economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligai s ntocmeasc bilan contabil.
Bilanul este documentul oficial de sintez al tuturor unitilor patrimoniale. Bilanul contabil
contribuie s dea o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare i asupra
rezultatelor obinute de unitatea patrimonial, care presupune:
- respectarea cu bun credin a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
- respectarea principiilor: prudenei, permanenei metodelor, continuitatea
activitii bilanului de deschidere cu cel de nchidere, a noncompensrii;
- posturile nscrise n bilan trebuie s corespund cu datele nregistrate n
contabilitate, puse de acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilitii i baz informaional fundamental, bilanul propriuzis este un tablou care cuprinde n form sintetic i n expresie valoric mijloacele economice
patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum i rezultatul unui agent economic la un
moment dat.
Bilanul este documentul contabil de sintez, prin care se prezint activul i pasivul unitii
patrimoniale la nchiderea exerciiului, precum i n celelalte situaii prevzute de Legea
Contabilitii.
Importana bilanului contabil deriv din funciile pe care acesta le ndeplinete:
1) funcia de generalizare a datelor contabilitii;
2) funcia de cunoatere a mersului activitii economico-financiare;
3) funcia previzional.
1) Funcia de generalizare a datelor n ciclul contabil de prelucrare a informaiilor izvorte din
necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitii curente, dup criterii bine stabilite, ntr-un
numr restrns de indicatori, care s poat oferi o imagine de ansamblu asupra situaiei economicofinanciare a unitii patrimoniale.
2) Funcia de analiz a mersului activitii economico-financiare se manifest prin aceea c, pe
baza bilanului contabil se analizeaz periodic, gradul realizrii indicatorilor proiectai i a
rezultatelor, se identific rezerve i se stabilesc msuri de perfecionare a activitii economice i
financiare.

Adunrile Generale ale Acionarilor, Consiliile de Administraie, managerii unitilor patrimoniale

analizeaz periodic situaia economico-financiar, pe baza bilanului contabil, a anexelor sale i a
raportului de gestiune, componente de baz ale drii de seama contabile.
3) Funcia previzional const n posibilitatea oferit de bilan de a orienta activitatea viitoare. n
acest scop, ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli pentru perioadele urmtoare se
fundamenteaz pe situaia patrimonial i a rezultatelor din perioada considerat baza de raportare.
Avnd acelai scop, de informare asupra situaiei patrimoniului, a situaiei financiare a unitii
patrimoniale i a rezultatelor obinute, aceste pri constitutive formeaz un tot unitar.
Pentru ntocmirea i prezentarea completului bilanier, Ministerul Finanelor, prin Colegiul
Consultativ al Contabilitii, elaboreaz modele de situaii privind bilanul i celelalte componente
pentru regii autonome, societi comerciale i instituii publice. Pentru societile bancare, modelele
i normele metodologice se elaboreaz de Banca Naional cu avizul Ministerului Finanelor.
La ntocmirea bilanului contabil, se au n vedere urmtoarele reguli:
- posturile de bilan s corespund cu datele nregistrate n contabilitate, puse de acord cu
situaia real a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;
- nu sunt admise compensri ntre conturile ce se nscriu n bilan i respectiv ntre
conturile de venituri i cheltuieli din contul de Profit si pierdere.
n practic se cunosc dou scheme de bilan, una sub form de tablou cu dou prti: partea stng,
ACTIVUL, i partea dreapt, PASIVUL, numit i schema orizontal de bilan, i modelul sub forma
listei verticale sau schema bilanului vertical. Bilanul sub form de tablou cu dou pri pune n
eviden egalitatea ntre resurse i utilizri, iar modelul de bilan sub forma listei verticale
ordoneaz structurile patrimoniale n active, datorii, capitaluri, rezerve i alte componente ale
situaiei nete, finalitatea fiind prezentarea situaiei nete a patrimoniului.
Bunurile economice constituie ACTIVUL, iar sursele de finantare, PASIVUL bilantului.
In situatia in care obiectul modelarii bilantiere este fundamentat pe categoria de resurse economice,
activul desemneaza utilizarea resurselor in activitatea economica si sociala, iar pasivul, originea
resurselor.
Intr-o optica economica, activul este definit prin structurile de capital fix si capital circulant, iar
pasivul , prin structurile de capital propriu si capital strain. Aprecierea financiara grupeaza activele
in raport de lichiditate (durata de transformare in bani) , iar pasivele in functie de exigibilitatea lor
(durata de plata). Ca urmare, in structura activului se disting active pe termen lung si active curente,
iar in cea a pasivului se delimiteaza capitaluri permanente (pe termen lung) si datorii curente (pe
termen scurt).
Activul bilantier evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice.In raport de aceste
criterii, se disting urmatoarele categorii de active :
- Active imobilizate cuprind acele valori economice de investitie a caror perioada de
utilizare si lichiditate este mai mare de un an. Activele imobilizate se impart in trei
grupe: imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare.
- Active circulante denumite si active curente- cuprind toate activele de exploatare si
cele de trezorerie a caror durata de lichiditate este de pana la un an.Activele circulante se
impart in: stocuri si productia in curs de executie, creante, plasamente si disponibilitati
banesti.
Pasivul bilantier reprezinta sursele sau resursele de finantare a bunurilor economice. Prin
componenta sa delimiteaza clasificarea surselor de finantare in functie de modul de constituire
( finantare proprie, finantare straina) si exigibilitatea lor( termenul de decontare mai mare sau mai
mic de un an).
10

Finantarea bunurilor economice se refera la modul de acoperire si de sustinere financiara a activului

financiar.
In raport de exigibilitatea surselor de finantare, pasivele se grupeaza in:
- capital permanent, format din capitalurile proprii , provizioane pentru riscuri si cheltuieli
si datoriile pe termen lung
- datorii pe termen scurt sau curente
A) Bilanul propriu-zis poate fi alctuit n dou variante sau sisteme, n funcie de gruparea
ntreprinderilor n ntreprinderi mici , mijlocii i ntreprinderi mari, grupare ce se face n funcie de
praguri fiscale ( care au n vedere valoarea activului bilanului, cifra de afaceri i numrul mediu de
salariai ).
a. Bilan contabil n sistem simplificat, n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii, care
presupune o schem de bilan mai redus.
b. Bilan contabil n sistem de baz prevzut s fie utilizat de ntreprinderi mari, acesta
cuprinznd posturi i indicatori complei privind activitatea i rezultatele ntreprinderii.
Bilanul unitilor patrimoniale care desfoar activiti economice cuprinde toate elementele de
activ i pasiv grupate dup destinaie i respectiv proveniena lor

Formatul bilanului contabil este urmtorul:

A. Active imobilizate
I.

Imobilizari necorporale

II.

Imobilizari corporale

III.

Imobilizari financiare

B. Active circulante
I.

Stocuri

II.

Creane

III.

Investiii pe termen scurt

IV.

Casa si conturi la bnci

C. Cheltuieli in avans
D. Datorii : sumele ce trebuie pltite intr-o perioada de pana la un an
E. Active circulante nete/ datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele ce trebuie pltite intr-o perioada mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri in avans
11

J. Capital si rezerve
I.

Capital subscris (prezentndu-se separat capitalul vrsat si capitalul nevarsat)

II.

Prime de capital

III.

Rezerve din reevaluare

IV.

Rezerve

V.

Profitul sau pierderea reportata

VI.

Profitul sau pierderea exerciiului financiar

In conformitate cu norma internationala IAS 1, structura si continutul bilantului trebuie sa realizeze

distinctia intre elementele curente si cele necurente . Fiecare ntreprindere care aplica IAS 1 trebuie
sa decida, in functie de natura activitatii sale, daca este util sa efectueze distinctia dintre
elementele curente si cele necurente ale bilantului sau, atat pentru datoriim cat si pentru
active.Atunci cand o astfel de distinctie nu este efectuata, activele si datoriile sunt clasificate, in
functie de lichiditate/exigibilitatea lor.
ACTIVELE CURENTE SI NECURENTE
Activele curente ale bilatului cuprind:

elemente destinate a fi realizate, sau detinute pentru a fi vanduta sau consumate, in cadrul
ciclului norml de expolatare al intreprinderii

elemente destinate, in principal, pentru a fi negociate pe diferite piete sau detinute intr-o
perspectiva de termen scurt, inteprinderea astapatandu-se sa le realizeze in maximum un an de
la data inchiderii exercitiului

lichiditatile sau cvasilichiditatile, daca utilizarea acestora nu este supusa restrictiilor

Celelalte active sunt considerate elemente necurente.Ele includ imobilizarile corporale si

necorporale, cat si activele de exploatare si financiare pe termen lung.
Activele curente se refera, in special, la stocuri si creante-clienti, care sunt vandute, consumate sau
realizate in cadrul ciclului normal de exploatare, chiar si atunci cand nu se preconizeaza ca ele sa fie
realizate in urmatoarele 12 luni dupa inchiderea exercitiului.
Titlurile negociabile pe piete sunt active curente, daca este prevazuta realizarea lor in urmatoarele 12
luni care succed datei inchiderii exercitiului, in caz contrar ele fiind considerate active necurente.
DATORIILE CURENTE SI NECURENTE
O datorie constituie un element curent al pasivului extern, atunci cand trebuie sa fie rambursata:
a) fie in cadrul ciclului normal de expolatare al intreprinderii
b) fie la o scadenta in cadrul urmatoarelor 12 luni care scucced datei inchiderii exercitiului
Toate celelete datorii sunt datorii necurente.Unele datorii curente, precum datoriile comerciale, cele
legate de relatiile cu salariatii sau de alte costuri operationale, fac parte din necesarul de fond de
rulment utilizat in ciclul normal de exploatare al intreprinderii. Astfel de elemente, sunt clasificate in
categoria curente, chiar daca ele trebuie sa fie rambursate peste o perioada mai mare de un an.
12

O ntreprindere trebuie sa continue sa incadreze datoriile sale pe termen lung purtatoare de dobanzi
in categoria dtoriilor necurente, chiar daca ele trebuie sa fie decontate in urmatoarele 12 luni de la
data inchiderii exercitiului financiar, in situatia in care:

este vorba despre datorii care, in momentul contractarii lor, reau datorii pe tremen lung

intreprinderea in cauza intentioneaza sa refinanteze aceste datorii, printr-o datorie pe termen lung

aceasta intentie este confirmata de existenta unui contract de refinantare sau de reesalonarea
scadentelor, ncheiat nainte ca situatiile financiare sa fi fost aprobate

Mrimea datoriilor pe termen scurt clasificate in categoria datoriilor necurente, in virtutea regulii
expuse anterior, este indicata in notle explicative, concomitent cu informatile care justifica aceasta
prezentare.
Elementele legate n mod direct de evaluarea poziiei financiare sunt activele, datoriile i
capitalurile proprii.
Activele - reprezint o resurs controlat de ntreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute i
de la care se ateapt s genereze beneficii economice viitoare pentru ntreprindere. Un activ este
recunoscut n bilan n momentul n care este probabil realizarea unui beneficiu economic viitor
de ctre ntreprindere i activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat n mod credibil (nu
conine erori semnificative i n evaluarea costului s-a folosit o estimare rezonabil).
Un activ nu este recunoscut n bilan atunci cnd este improbabil ca intrarea de numerar s
genereze beneficii economice pentru ntreprindere n perioadele viitoare. In schimb, o astfel de
tranzacie va avea ca efect recunoaterea unei cheltuieli n contul de profit i pierdere.
Datoriile - reprezint o obligaie actual a ntreprinderii ce decurge din evenimentele trecute i prin
decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii economice.
O datorie este recunoscut n bilan n momentul n care este probabil c o ieire de resurse
purttoare de beneficii economice, va rezulta din lichidarea unei obligaii prezente, iar valoarea la
care se va realiza aceast lichidare poate fi evaluat n mod credibil.
Stingerea unei obligaii prezente implic renunarea ntreprinderii la anumite resurse care
ncorporeaz beneficii economice, n scopul satisfacerii cererilor celeilalte pri i se poate face n
mai multe moduri : plata n numerar, transferul altor active, prestarea de servicii, nlocuirea
respectivei obligaii cu o alt obligaie sau transformarea obligaiei n capital propriu.
Capitalul propriu - reprezint interesul rezidual al acionarilor n activele unei ntreprinderi dup
deducerea tuturor datoriilor sale.
Suma cu care este nregistrat capitatul propriu n bilan depinde de evaluarea activelor i a
datoriilor.
Exist dou concepte privind capitalul :
conceptul financiar - conform cruia capitalul este sinonim cu activele nete sau capitalul
propriu al ntreprinderii
In acest caz utilizatorii situaiilor financiare sunt preocupai n primul rnd de meninerea
capitalului nominal investit sau a puterii de cumprare a capitalului investit.
conceptul fizic - conform cruia capitalul reprezint capacitatea de producie a ntreprinderii
13

In acest caz utilizatorii situaiilor financiare sunt preocupai n primul rnd de capacitatea de
exploatare a ntreprinderii.
Cele dou concepte conduc la apariia urmtoarelor concepte de meninere a nivelului capitalului :
meninerea capitalului financiar - conform cruia profitul se obine doar dac valoarea
financiar a activelor nete la sfritul perioadei este mai mare dect valoarea financiar a
activelor nete la nceputul perioadei.
Conceptul de meninere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de
evaluare iar profitul reprezint creterea capitalului nominal de-a lungul perioadei.
meninerea capitalului fizic - conform cruia profitul se obine doar atunci cnd
capacitatea fizic productiv (sau capacitatea de exploatare) a ntreprinderii (sau resursele,
respectiv fondurile necesare atingerii acestei capaciti) la sfritul perioadei depete
capacitatea fizic productiv de la nceputul perioadei.
Conceptul de meninere a capitalului fizic necesit adoptarea costului curent ca baz de
evaluare iar profitul reprezint creterea capitalului definit n termenii capacitii fizice de
producie n cursul perioadei.
Costul curent net, denumit costul de nlocuire, este costul potenial al unui activ pe care
ntreprinderea ar putea s l suporte n situaia n care ar fi nevoit s nlocuiasc activul la
data bilanului.
Informaiile privind modificrile poziiei financiare a unei ntreprinderi sunt utile:
- pentru a evalua activitile sale de exploatare, finanare i investiii n perioada de
raportare;
- ofer utilizatorului o baz pentru evaluarea capacitii ntreprinderii de a utiliza aceste
fluxuri de numerar.
Aceste informaii sunt furnizate n situaiile financiare prin intermediul unei situaii distincte.
Prile componente ale situaiilor financiare se coreleaz, deoarece ele reflect diferite aspecte ale
acelorai tranzacii sau ale altor evenimente.
1.4.2 Contul de profit si pierdere
Bilantul contabileste considerat documentul ce descrie pozitia a unei inteprinderi la un moment
dat,indicand si marimea rezultatului .Apare insa necesara prezenta unui alt instrument de modelare
coontabila care sa explice modul de constituire a rezultatului si a permita desprinderea unor concluzii
legate de performantele activitatii inteprinderii.Acest instrument este cea de-a doua componena a
situatiilor financiare si anume contul de profit si pierdere.
In aceasta optica,inteprinderea devine un centru de calcul economic,calculul avand la baza:
- valorile produse si vandute pe piata clientilor,denumite generic VENITURI;
- valorile utilizate pentru obtinerea unor venituri, care sunt constituite in costuri angajate pe alte
piete, denumite cheltuieli.Aceasta reprezinta, in fapt, renumerarea factorilor de productie
Din comparara celor doua marimi valorice se obtine un rezultat. Acesta poate fi o marime valorica
pozitiva,denumita profit, atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile,sau o marime
valorica negativa, denumita pierdere, atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile.
In contextul economiei de piata, inteprinderea are ca obiectiv obtinerea profitului.Astfel, profitul
poate fi considerat o imbogatire, deci o resursa, pe cand pierderea este o saracie, fiind asimilata
unor utilizari fara asigurarea unui contraechivalent valoric.
14

In prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modele de expunere a cheltuielilor
si veniturilor: unul ia in considerare natura economica a acestora,celalalt pleaca de la functiile sau
activitatile unei interprinderi (deci de la destinatia veniturilor si cheltuielilor).
Ca forma, contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel:
sub forma de tabel bilateral sau forma de cont(schema orizontala)
sub forma de lista(schema verticala)
Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile
perioadei de gestiune.
Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea
sa normala si curenta. Partea preponderenta a veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de
inteprindere in cursul exercitiului.
Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere in cursul
exercitiului.
Daca bilantul contabil permite o cunoastere a pozitiei financiare a intreprinderii,contul de profit si
pierdere ofera informatii asupra activitatii inteprinderii,a modului cum aceasta isi gestioneaza
afacerile prin dimensiunea veniturilor,cheltuielilor si rezultatelor pe care le genereaza.
Directiva a IV a europeana privind documentele contabile de sinteza ale societatilor de capitaluri
instituie scheme obligatorii pentru prezentarea contului de profit si pierdere. Totusi, datorita
diferentelor de cultura si traditie contabila din tarile comunitare, obligativitatea prezentarii
standadizate a contului de rezultate se manifesta prin posibilitatea de optiune intre mai multe scheme
de cont de profit si pierdere.
Apropiindu-se de prevederile normei IAS 1, structura contului de profit si pierdere regasita in
reglementarile Ordinului 1752 este mai degraba in armonie cu dispozitivul Directivei a IV-a .
Sintetizand, aceasta structura impune urmatoarea schema generala :
I.
Venituri din exploatare
II.
Cheltuieli de exploatare
III.
Rezultatul din exploatare (I-II)
IV.
Venituri financiare
V.
Cheltuieli finanicare
VI.
Rezultatul finaciar (IV-V)
VII. Rezultatul curent ( rezultatul ordinar) (I+IV-II-V)
VIII. Venituri extraordinare
IX.
Cheltuieli extraordinare
X.
Rezultatul extraordinar(VIII-IX)
XI.
Venituri totale(I+IV+VIII)
XII. Cheltuieli totale(II+V+IX)
XIII. Rezutat brut (XI-XII)
XIV. Impozit pe profit
XV. Rezultatul net al exercitiului finanicar
XVI. Rezultatul pe actiune
In conformitate cu norma IAS 1, contul de profit si pierdere trebuie sa mentioneze cel putin
urmatoarele posturi:
- venituri din activitati ordinare
- rezultatul exploatarii
- cheltuieli financiare

15

cota-parte in rezultatul net al inteprinderilor asociate si cele de tip joint-venture

contabilizata pe baza metodei punerii in echivalenta
- chletuieli privind impozitul pe profit
- profitul sau pierderea din activitati ordinare
- elemente extraordinare
- interesele minoritare
- rezultatul net al exercitiului
Efectele diferitelor activitati, tranzactii si evenimente realizate de intreprindere se particularizeaza
prin stabilitatea, gradul de risc si previzibilitatea lor. Publicarea acestor elemente ale performantei
ajuta utilizatorii in evaluarea rezultatelor viitoare.
O intreprindere trebuie sa prezinte in contul sau de profit si pierdere sau in notele explicative o
clasificarea cheltuielilor dupa natura sau dupa functie.
Analiza dupa natura cheltuielilor este mai simpla decat analiza dupa functii, deoarece ea nu necesita
o afectare a cheltuielilor dupa natura diferitelor functii ale intreprinderii.O astfel de analiza convina
mai ales intreprinderilor mici deoarece nu este necesara o alocare a chletuileilor de exploatare pe
functii.
Analiza dupa functii a cheltuielilor, numita metoda costului vanzarilor, solicita afectarea
cheltuileilor pe trei functii, ca parte a costului vanzarilor, a activitatilor de distribuire sau
administrative.Aceasta clasificare poate sa prezinte pentru destinatarii conturilor mai mult interes
dacat clasificarea dupa natura, oferindu-le informatii mai relevante, dar implica,uneori, alegeri
arbitrare, in repartizarea cheltuielilor.
Alegerea modelului de analiza, intre metoda cheltuielilor dupa natura si cea a costului vanzarilor,
depinde atat de factori istorici sau legati de sectorul de activitate, cat si de natura
organizatiei.Ambele metode permit furnizarea de informatii despre modul in care cheltuielile
variaza in functie de nivelul vanzarilor sau productiei exercitiului.
1.4.3 Structura contului de profit si pierdere in normalizarea contabila internaionala
Organismul international de normalizare contabila, considera contul de rezultate ca un component al
ansamblului de situatii financiare destinate procesului de informare financiara.
In Cadrul de pregatire si prezentare a situatiilor financiare denumit uzual Cadru conceptual, a
definit elementele care masoara performanta intreprinderii:
a) veniturile
b) cheltuielile
Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar)
sub forma de cresteri de active sau de diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea capitalurilor
proprii, sub alte forme decat noile aporturi de capital. Astfel spus un venit este orice crestere de
capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri. Astfel spus, un venit este orice crestere de
capitaluri proprii, alta decat cresterea capitalului.
In aceasta definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea curenta a intreprinderii sau venituri
propriuzise (vanzari, onorarii, comisioane, dobanzi, etc) cat si alte venituri si plusuri de valori sau
castiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedarea imobilizarilor, etc)

16

Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuari de avantaje economice, in cursul
unui exercitiu sub forma diminuarii activelor sau cresterii datoriilor si care au generat o scadere de
capitaluri proprii alta decat distribuirile catre proprietarii de capital. Deci orice diminuare de capitaluri
proprii alta decat reducerea de capitaluri social sau distribuirea de dividende constituie o cheltuiala. Se
pot distinge:
b) cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cum sunt costul vanzarilor,
cheltuielile de personal, etc.
c) pierderile si minusurile de valoare (rezultand din catastrofenaturale, din vanzarea activelor
imobilizate, din variatia cursului imobiliar, etc) si care pot sa rezulte sau nu din activitati
curente ale intreprinderii.
Pentru ca rezultatul contabil sa masoare corect performanta intreprinderii este necesara respectarea
principiului conectarii cheltuielilor la venituri, adica din momentul contabilizarii unui venit in contul de
rezultate trebuie sa se contabilizeze si toate cheltuielile care au contribuit la obtinerea venitului
respectiv.
In intelesul reglementarilor OMFP 1752/2005, veniturile si cheltuielile au urmatoarele semnificatii :
veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizeaza, in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale
actionarilor;
cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori ale datoriilor, care se
concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea
acestora catre actionari.
In categoria veniturilor se include atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din
activitati
curente, cat si castigurile din orice alte surse.
Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, astfel :
- venituri din exploatare
- venituri financiare
- venituri extraordinare
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel :
- cheltuieli de exploatare
- cheltuieli financiare
- cheltuieli extraordinare(calamitati)
Cheltuielile cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare,
precum si
Cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii se evidentiaza distinct, in
functie de natura lor.
1.4.4 Situatia modificrilor capitalului propriu
Analiza variatiei capitalurilor proprii se regaseste in interpretarea structurii situatiei castigurilor
acumulate si retinute. Aceasta situatie ilustreaza o relatie cheie intre bilant si contul de profit si
pierdere, relatie relevata de urmatorul pachet de informatii :

17

Castigurile retinute la 1 ianuarie

(+) Rezultatul net al exercitiului curent
(- ) Dividende platite pentru:

a) actiunile preferentiale
b) actiunile ordinare

( =) Castigurile retinute la 31 decembrie

Organismul international de normalizare contabila a preluat uzantele anglo-saxone, in materie de
raportare a variatiei capitalurilor proprii, iar norma IAS 1 cuprinde, intr-o varianta exhaustiva:
beneficiul net sau pierderea neta a exercitiului
pierderile si castigurile, cheltuielile si veniturile care au fost direct afectate capitalurilor
proprii, in virtutea unei norme speciale, cat si totalul acestor elemente
efectul cumulat al schimbarilor de metode contabile si corectari de erori fundamentale,
conform metodei de referinta prevazute prin norma IAS 8
operatii ce afecteaza capitalul, efectuate cu proprietarii intreprinderii (investitiile
proprietarilor si ramburasarile de capital), si distribuirile de dividende in favoarea acestora
rezultatele nedistribuite, la deschiderea si inchiderea exercitiului, cat si explicarea fluxurilor
reprezentand variatiile
reconciliere intre soldurile initiale si finale ale fiecarui post de capitaluri proprii precum
capitalul, primele de emisiune, rezervele, cu precizarea separata a fiecarei miscari.
1.4.5 Situatia fluxurilor de trezorerie
Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare din cadrul carora face parte si
" situatia fluxurilor de trezorerie " stipuleaza ca obiectivul acestora " este de a furniza informatii
despre pozitia financiara performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii care sunt
utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor economice . Utilizatorii de situatii financiare
includ investitorii prezenti si potentiali , personalul angajat , creditorii , furnizorii si alti creditori
comerciali .
Avantajele informatiilor privind fluxurile de trezorerie
Atunci cand este utilizat in conjuctie cu celelalte situatii financiare, un tablou al fluxurilor de
trezorerie furnizeaza informatii ce permit utilizatorilor sa evalueze schimbarile activului net al unei
intreprinderi, structura sa financiara(inclusiv lichidiatea si solvabilitataea sa) si capacitatea sa de a
modifica valorile si scadentarul fluxurilor de trezorerie, pentru a se adapta schimbarilor de
circumstante si oportunitati.Totodata, informatiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt
folositoare pentru a permite utilizatorilor sa isi elaboreze modele pentru aprecierea si compararea
valorii actuale a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor intreprinderi.De asemenea, astfel de
informatii intaresc comparabilitatea datelor referitoare la performantele exploatarii diferitelor
intreprinderi, deoarece ele elimina efectele utilizarii unor prelucrari contabile diferite, pentru
aceleasi operatii si evenimente.
18

Obiectiv:
Situata fluxurilor de trezorerie explica variatia lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati ale unei
ntreprinderi, furniznd informatii utile n vederea evaluarii performantei acesteia.
lichiditatile: sunt fondurile disponibile si depozitele la vedere; iar
echivalentele de lichiditati: sunt plasamentele pe termen scurt (de regula, cu scadenta sub 3
luni), convertibile cu usurinta n lichiditati si care au un risc de fluctuatie valorica neglijabil.
Tabloul fluxurilor de trezorerie prezinta intrarile (fluxuri pozitive) si iesirile de fonduri (fluxuri
negative), clasificate n functie de activitatea care le-a generat.
Astfel, prezinta:
fluxuri generate de activitatea de exploatare( operationale) ;
fluxuri generate de activitatea de investitii;
fluxuri generate de activitatea de finantare.
Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activitati este utila pentru : corelarea
profitului (pierderii ) cu numerarul ; separarea activitatilor care implica numerar de cele care nu
implica numerar ;evaluarea capacitatii intreprinderii de a-si indeplini obligatiile de plati cash;
evaluarea fluxurilor de numerar pentru activitatile viitoare ( cash flowstrategic).
Utilizarea analizei este data de faptul ca variatia globala a trezoreriei este reliefata prin soldul de
trezorerie , rezultatul din gestiunea activelor reale ( din activitatea de exploatare ) si prin cel rezultat
din operatiunile de capital care privesc investitiile si finantarile.
Atunci cind fluxurile reale si cele monetare nu coincid , cum de fapt se si intimpla, trezoreria se
asigura prin decalaje de plati asociate acestor fluxuri.
Fiecare dintre cele trei categorii de fluxuri are impact asupra unei surse sau a unei utilizari de
lichiditati.
a) Fluxurile de trezorerie ale activitatii de exploatare:
Sunt fluxuri generate de principalele activitati generatoare de venituri si ca urmare, ele rezulta din
tranzactiile si alte elemente care concura la formarea rezultatului net.
Marimea fluxurilor de trezorerie implicate de activitatile de exploatare este un indicator cheie al
masurii in care intreprinderea a degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie, pentru a
rambursa imprumuturile sale, a mentine capacitatea sa operationala, a varsa dividende si a face
investitii, fara sa recurga la alte surse externe de finanatare .
Exemple:
ncasari provenite din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii
plati n favoarea personalului si in contul acestora
ncasari din redevente,onorarii,comisioane si din alte venituri
plati catre furnizori de bunuri si servicii
incasarile si platile relative la prime si calamitati, la anuitati si la alte prestatii legate de
politele de asigurare, in cazul unei institutii de asigurari
platile si rambursarile de impozite asupra profitului, cu conditia ca ele sa nu poata fi in mod
specific asociate activitatilor de finantare si de investitii
b) Fluxuri de trezorerie generate de activitatile de investiii
Indica in ce msura platile au fost efectuate pentru achiziia de active destinate sa genereze venituri
si fluxuri de trezorerie viitoare.

19

Fluxurile de trezorerie generate de activitatile de investitii ofera informatii privind maniera in care
intreprinderea isi asigura perenitatea si cresterea. Ele se refera la :
plati efectuate pentru achizitia de imobilizari corporale si necorporale, precum si a altor
active pe termen lung
incasarile ce decurg din vanzarea de imobilizari corporale si necorporale, [recum si a altro
active pe termen lung
plati efectuate pentru achizitia de titluri de participare si de titluri de creanta emise de /sau de
la alte entitati, precum si platile efectuate pentru achizitia de participatii de tip joint-venture
incasari relative la vanzarea de titluri de participare si de titluri de creanta emise de sau
provenite de la alte intreprinderi , precum si incasarile relative la vanzarea de participatii in
intreprinderile de tip joint-venture
avansurile de trezorerie si imprumuturile acordate tertilor
incasari ce decurg din rambursarea avansurilor de trezorerie si imprumuturilor acordate
tertilor
c) Fluxuri de trezorerie generate de activitatile de finantare
Activitatile de finantare sunt acele activitati care antreneaza schimbari in marimea si structura
capitalurilor proprii si imprumutate ale intreprinderii.Prezentarea separata a acestor fluxuri in tabloul de
trezorerie este data de posibilitatea utilizarii lor in previziunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le
vor retrage din fondurile viitoare.
Miscarile de trezorerie generate de activitatile de finantare se refera la:

incasarile din emisiunea de actiuni si de late instrumente de capitaluri proprii

varsamintele efectuate actionarilor pentru achizitia sau rascumpararea actiunilor
incasari din emisiunea de imprumuturi obligatare, bancare, de bilete de trezorerie, de
imprumuturi ipotecare si de alte imprumuturi pe tremen scurt sau lung
rambursarea sub forma de lichiditati a sumelor imprumutate
varsaminte efectuate de locatar pentru reducerea soldului datoriei referitoare la un contract de
locatie-finantare

1.4.4 Note explicative la situaiile financiare anuale

Notele explicative contin informatii suplimentare, relevante pentru necesitatile utilizatorilor in ceea ce
priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute. Notele explicative trebuie prezentate intr-o maniera
sistematica.Fiecare element semnificativ al bprofit si pierdere, situatiei fluxurilor de trezorerie si al
situatiei modificarilor capitalului propriu trebuie sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde
informatii legate de acel element semnificativ.
Urmtoarele informaii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este nesesar, pentru buna
lor intelegere:

numele intreprinderii care face raportarea

faptul ca situatiile financiare sunt proprii intreprinderii, si nu grupului
data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare
moneda in care sunt intocmite situatiile financiare
exprimarea cifrelor incluse in rapotare

20

Pentru elementele mentionate in notele explicative se va prezenta, de regula, si suma corespunzatoare

anului precedent celui la care se refera acesta.
In situatia in care suma corespunzatoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentandu-se
rezultatul ajustarii, modul de efectuare si motivele pentru care aceasta a fost efectuata.
Notele explicative trebuie sa prezinte politicile contabile adopatate de ntreprindere pentru a determina
valorile elementelor din bilant, ale profitului sau pierderii aferente fiecarui exercitiu, ale fluxurilor de
trezorerie si modificarilor capitalului propriu. In acest sens se vor mentiona urmatoarele:
daca imobilizarile sunt incluse in situatiile financiare la costul istoric, la valoarea reevaluata
sau la valoarea ajustata de inflatie, determinata potrivit IAS 29
politicile contabile specifice adopatate, adecvate pentru a permite o corecta intelegere a
situatiilor financiare
1.5. Principii contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare
Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza in conformitate cu principiile
contabile generale, conform contabilitatii de angajamente.
1 Principiul continuitatii activittii
Acest principiu presupune ca entitatea isi continua in mod normal functionarea , fara a intra in stare de
lichidare sau reducere semnificativa a activitatii. Daca administratorul societatii constata unele
elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si
continua activitatea , aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative . In cazul in care
situatiile financiare anuale nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii activitatii , aceasta
informatie trebuie prezentata impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a acestora si motivele
care au stat la baza deciziei conform careia societatea nu-si mai poate continua activitatea.
Continuitatea exploatarii este legata de factori obiectivi sau subiectivi.Societatea trebuie sa depisteze
existenta factotilor care ar putea sa genereze starea de continuitate:
Factori de ordin financiar :
Fond de rulment negativ
Situatie neta negativa
Situatii de trezorerie negative
Imposibilitatea platii datotiilor scadente
Apelul la surse de finantare cu caracter oneros
Imposibilitatea platii ratelor la imprumuturile scadente
Factori legati de expoatare :
Capaciatate de autofinantare negativa
21

Pierderi de piete importante

Existenta unei subactivitati notabile
Dintre evenimentele majore care ar putea afecta ntr-un viitor previzibil activitatea entitii, ar putea
modifica n mod semnificativ rezultatele activitii i/sau metodele contabile (a se vedea n acest
sens i principiul permanenei metodelor), enumerm:
-

divizarea (n dou sau mai multe noi entiti);

fuziunea cu una sau mai multe entiti (prin comasare sau prin absorbie);
iniierea unui parteneriat strategic (asociere n participaiune, etc.);
schimbarea semnificativ a acionariatului, a obiectului sau a zonei geografice de aciune;
cotarea la burs;
restructurarea masiv a activitii i/sau structurii entitii (schimbare de obiect, extindere sau
reducere de activitate i/sau dimensiune);
privatizarea, (re)naionalizarea sau orice alt form de schimbare important a structurii
asociative a entitii;
intrarea n incapacitate de plat, dizolvarea (urmat de restructurare relansare sau de
lichidare).

Oricare din aceste evenimente va influena n mod decisiv aplicarea politicilor i metodelor
contabile n cadrul entitii sub influena noilor circumstane, prin:
-

concepia general de conducere i administrare;

politica i metodele de amortizare a imobilizrilor i evaluare a elementelor patrimoniale;
politica de aprovizionare i stoc ;
politica de investiii;
politica de producie i desfacere, privind cantitatea, calitatea i gama sortimental produs,
politica de preuri i modalitile de distribuie i vnzare;
politica de personal i salarizare, privind numrul i structura personalului, modul de calcul i
cuantumul salariilor;
obiectul de activitate;
activele redundante;
achitarea datoriilor i ncasarea creanelor;
politica de dividend, etc.

Spre exemplu, o entitate care va fuziona cu alt entitate i va face ordine n patrimoniu i n activitate: va
lichida stocurile supranormative i va vinde activele redundante, va amna noile investiii, i va ncasa ct
mai repede creanele i i va achita datoriile, i va concentra eforturile pe activitile cele mai profitabile,
i va reduce personalul, n general i va reduce cheltuielile, etc. cu scopul de a avea o poziie ct mai
avantajoas la negocierile de fuzionare, de a avea un bilan ct mai curat i o profitabilitate ct mai nalt,
astfel nct ponderea activului su net contabil (capitalului) s fie ct mai mare n activul (capitalul) noii
entiti, indiferent dac fuziunea se face prin absorbie sau prin comasare. Drept urmare, proprietarii entitii
vor avea o poziie mai bun n noua entitate rezultat din fuzionare.
Principiul permanentei metodelor

Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul, pentru
asigurarea comparabilitatii in timp si in spatiu.Daca insa activitatea economica justifica necesitatea
unei alte metode, fie pentru ca s-a schimbat contextul economic , fie pentru ca alegerea initiala a
metodei s-a facut in mod eronat , sau pentru ca o reglementare contabila impune o astfel de
modificare, societatea are posibilitatea schimbarii acelei metode. Pentru a asigura inca
22

comparabilitatea , societatea va prezenta in notele explicative motivul schimbarii metodei si a

efectului schimbarii.
Principiul prudentei
Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta , si in special:
a) poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului
b) trebuie sa se tina seama de toate datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al
unui exercitiu precedent , chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data
intocmirii acestuia
c) trebuie sa se tina cont de toate datoriile previzibile si pierderile potentiale aparute in cursul
exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent , chiar daca acestea devin
evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia.
d) trebuie sa se tina cont de deprecierile , indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este
pierdere sau profit
Prudena este, n mod cert, principiul aflat n starea cea mai accentuat de conflict cu obiectivul
(principiul federator) al imaginii fidele, deoarece el adopt, n mod sistematic, un punct de vedere
pesimist. Adic, solicit contabilizarea minusurilor de valoare i interzice luarea n considerare a
plusurilor de valoare. Excepiile sunt destul de rare: de exemplu, plusurile pentru titlurile de
participare evaluate prin echivalen.
Dac nu exist nici un Standard Internaional de Contabilitate relevant, administratorii ntreprinderii
vor elabora politici contabile n acord cu "Cadrul general de ntocmire i prezentare a situaiilor
financiare" i se vor asigura c situaiile financiare furnizeaz informaii care s fie:
a) relevante, adic utile pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor;
b) credibile, n sensul c:
1) reprezint fidel rezultatele i poziia financiar a ntreprinderii;
2) reflect substana economic a evenimentelor i tranzaciilor i nu doar forma
juridic;
3) sunt neutre, adic neprtinitoare fa de Stakeholders;
4) sunt prudente; i:
5) sunt complete sub toate aspectele semnificative.
Principiul independentei exerciiului
Trebuie sa se tina cont de veniturile si cheltuielile aferente exerciiului financiar , indiferent de data
ncasrii sau plii acestor venituri si cheltuieli. Aplicarea acestui principiu are in vedere:

practicarea unei contabiliti de angajamente , care presupune nregistrarea cheltuielilor in

momentul angajrii , respectiv primirii bunurilor , serviciilor sau recepiei lucrrilor de la teri
si nregistrarea veniturilor in momentul livrrii bunurilor , executrii lucrrilor sau prestrii
serviciilor

utilizarea conturilor de venituri si cheltuielilor in avans

Principiul evalurii separate a elementelor de activ si de datorii

23

Conform acestui principiu , componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate
separat. Acest principiu reprezint abandonarea practicii evalurilor administrative, nedifereniate,
prin metod unic, impus printr-un act normativ (specifice economiilor centralizate) i adoptarea
metodelor economice de evaluare, care s in seama att de caracteristicile elementului patrimonial
supus evalurii, ct i de utilitatea sa sau de condiiile pieei sale.
Principiul intangibilitii
Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de
inchidere al exercitiului financiar precedent.
Principiul necompensrii
Orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli
este interzisa. Eventualele compensri intre creante si datorii fata de aceleasi agent economic pot fi
efectuate , cu respectarea prevederilor legale , numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor
si cheltuielilor la valoarea integrala.
Sunt de asemenea permise, n condiiile legii, dup o temeinic analiz i cu apobarea
conducerii ntreprinderii, compensarea ntre plusurile i minusurile n gestiune detectate cu
ocazia inventarierii, cu condiia ca acestea s fie echivalente i:
- n cadrul aceleiai gestiuni, sortimentele respective s fie confundabile, avnd caracteristici
similare;
- ntre dou gestiuni, acestea s fie legate logic i succesiv n cadrul fluxului de producie (de
exemplu, secie de producie spaiu de depozitare sau depozit magazin, etc.).
Principiul prevalentei economicului asupra juridicului
Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand
seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate , si nu numai de forma juridica
a acestora.
Principiul pragului de semnificatie
Elementele de bilant si de cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi
combinate daca:
-

acestea reprezinta o suma nesemnificativa

o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate , cu conditia ca elementele sa fie
prezentate separat in notele explicative

Orice element care are o valoare nesemnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor
finanicare . Elemente cu valori nesemnificative care au aceeasi natura sau cu functii similare
trebuie insumate , nefiind necesara prezentarea lor separata.

Lucrri contabile preliminare intocmirii situatiilor financiare

1.6 Inventarierea patrimoniului
Inventarierea inseamna constatarea existentei, prin masurare, cantarire, numarare a mijloacelor,
drepturilor si obligatiunilor unui patrimoniu, concomitant cu estimarea lor. Numai in cazuri
24

exceptionale, din imposibilitate fizica si materiala, in determinarea exacta a cantitatilor, se va

proceda prin apreciere sau sondaj. Modul in care se face pretuirea sau estimarea depinde de scopul
urmarit prin inventariere, iar in cele mai dese cazuri, el este reglementat prin dispozitiuni legale.
Metodele de estimare folosite:
pretuirea planificata, adica aceea prevazuta in planul de stat
pretuirea la procurare, adica pretul platit la cumparare (pretul de aprovizionare efectiv)
pretuirea zilei, practicata la momentul inventarierii
pretuirea medie, rezultata din media preturilor intr-un interval de timp dat
la estimarea creantelor se va avea in vedere solvabilitatea principalului obligat, cand debitorul
este o persoana fizica. In cazul intreprinderilor de stat, nu se pune problema estimarii.
Primul si ultimul document intocmit, necesar la deschiderea si inchiderea contabilitatii unei unitati
economice, este inventarul.
Practica a aratat ca intotdeauna este necesar sa se cunoasca din ce se compune si ceea ce apartine
patrimoniului, precum si ceea ce el datoreaza altora. Pentru aceasta este necesar ca intreprinderea
sa procedeze la o constatare reala a ceea ce ea a posedat la inceputul unei perioade, si de ceea ce ea
dispune la sfarsitul acestei perioade de gestiune administrative. Inventarul cuprinde descriptive si
estimativ, la un anumit moment, atestarea despre existenta mijloacelor de avere, a drepturilor si
obligatiunilor unui patrimoniu, cu specificarea cantitatii, calitatii si pretuirea lor. Activul si Pasivul
intr-un inventar trebuie sa fie intotdeauna egale. Ele vor fi trecute in inventar dupa o estimatiune
reala, din momentul inventarierii. Estimatiile se vor face in unitatea monetara a tarii, iar pentru
elemente care nu au suferit schimbari, se vor folosi datele inventarului precedent. Pe cat apare de
simpla intocmirea inventarului, pe atat de grele sunt problemele ce le ridica la estimatiune, in
special a creantelor, in perioadele de fluctuatiuni in puterea de cumparare a unitatilor monetare.
ETAPELE INVENTARIERII
Inventarierea este actiunea de intocmire a inventarului, ca prim document indispensabil in
contabilitate. Numai pe baza unui inventar se poate deschide si inchide contul Bilant.
Daca privim inventarul in raport cu Bilantul, putem distinge:
inventar initial, intocmit in vederea unui Bilant de deschidere
inventar final, efectuat in vederea punerii de accord a conturilor cu realitatea pentru
intocmirea Bilantului de inchidere
Inventarierea cuprinde urmatoarele etape:
pregatirea inventarierii
stabilirea stocurilor faptice
stabilirea rezultatelor inventarierii
regularizarea plusurilor si minusurilor
Pregatirea inventarierii consta in a lua o serie de masuri pentru a asigura buna desfasurare a
acesteia: sortarea, aranjarea, etichetarea materialelor, produselor, marfurilor si altor valori
materiale. Stabilirea stocurilor faptice se realizeaza de catre comisia de inventariere, prin numarare,
cantarire, masurare sau cubare, dupa caz.
Toate cantitatile ce se constata de comisie se inscriu in listele de inventariere ce se intocmesc pe
gestionari, bonuri de depozitare si feluri de bunuri. Pentru determinarea rezultatelor inventarierii se
evalueaza mai intai stocurile inscrise in listele de inventariere. Acestea se semneaza de membrii
comisiei si de gestionar. Se compara valoarea stocurilor faptice cu valoare stocurilor scriptice.
Regularizarea
25

Plusurilor de inventar se realizeaza prin cresterea valorii mijloacelor economice din contabilitate,
astfel incat acestea sa corespunda existentelor faptice. Lipsurile constatate de comisia de
inventariere pot fi imputabile (provenite din sustrageri, delapidari, distrugeri) si neimputabile (in
limita scazamintelor legale admise sau datorate unor calamitati naturale).

Determinarea rezultatului contabil.

Rezultatul contabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile
efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile
i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i
alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Veniturile i cheltuielile care se iau n calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele nregistrate
n contabilitate potrivit reglementrilor contabile date n baza Legii contabilitii nr. 82/1991,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i orice alte elemente similare
veniturilor i cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile
nedeductibile conform
prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
Exemple de elemente similare veniturilor:
diferenele favorabile de curs valutar, rezultate n urma evalurii creanelor i datoriilor n
valut, nregistrate n evidena contabil n rezultatul reportat, ca urmare a retratrii sau
transpunerii;
rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, n situaia n care au fost
deductibile din profitul impozabil.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
diferenele nefavorabile de curs valutar, rezultate n urma evalurii creanelor i datoriilor n
valut, nregistrate n evidena contabil n rezultatul reportat, ca urmare a retratrii sau
transpunerii;
cheltuiala cu valoarea neamortizat a cheltuielilor de cercetare i dezvoltare i a mijloacelor
fixe de natura obiectelor de inventar care a fost nregistrat n rezultatul reportat. n acest
caz, cheltuiala este deductibil fiscal pe perioada rmas de amortizat a acestor imobilizri,
respectiv durata iniial stabilit conform legii, mai puin perioada pentru care s-a calculat
amortizarea. n mod similar se va proceda i n cazul obiectelor de inventar, baracamentelor
i amenajrilor provizorii trecute n rezultatul reportat cu ocazia retratrii situaiilor
financiare anuale.
Veniturile sau cheltuielile nregistrate eronat sau omise se corecteaz prin ajustarea profitului
impozabil al perioadei fiscale creia i aparin. n cazul n care contribuabilul constat c dup
depunerea declaraiei anuale un element de venit sau de cheltuial a fost omis ori a fost nregistrat
eronat, contribuabilul este obligat s depun declaraia rectificativ pentru anul fiscal respectiv.
Dac n urma efecturii acestei corecii rezult o sum suplimentar de plat a impozitului pe profit,
atunci pentru aceast sum se datoreaz dobnzi i penaliti de ntrziere conform legislaiei n
vigoare. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevzute de legislaia n
vigoare se aplic trimestrial, lunar sau potrivit prezentelor norme metodologice, dup caz, astfel
nct la finele anului acestea s se ncadreze n prevederile legii.

26

Impozitarea si distribuirea profitului

Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de la realitatea ca nu in toate cazurile pricipiile
contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente in totalitate cu pricipiile impunerii
fiscale.De aceea trebuie facuta distincie intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil reprezint suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar ce
figureaza in contul 121Profit si pierdere inainte de impozitare.
Rezultatul fiscal reprezint profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului, stabilit potrivit
regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile.
Intr-o abordare generala pornind de la IAS 12 relatia dintre cele doua marimi poate fi dirijata
principal astfel:
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil( +/-) Diferentele temporale (+/-) Diferentele temporare
Diferentele temporale sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul fiscal. Ele se
ivesc nuntrul exerciiului fiscal in cauz.
Diferentele temporare sunt elemente neitegrabile in rezultatul fiscal al exerciiului, dar care vor fi
deduse din rezultatul exerciiului, dar care vor fi impozitate ulterior. Aceste diferente se explica prin
decalajul intre exerciiul in care se include anumite elemente de cheltuieli si de venituri in calculul
rezultatului contabil. Ele se ivesc intrun exerciiu si se resorb ca urmare a unuia sau mai multor
exerciii ulterioare.
Diferentele temporare genereaz impozite amnate . De asemenea, subveniile pentru investiii si
provizioanele reglementate genereaz si se nscriu in sfera impozitelor amnate. In consecina,
prezenta diferentelor temporare impune folosirea a doua metode de impozitare a rezultatului:
Metoda impozitului exigibil, cheltuiala contabila a exercitiului, este egala cu suma impozitelor exigibile.
Metoda impozitului amanat se regaseste, la randul sau , in urmatoarele structuri contabile:

diferentele temporare sau raportarii impozitului, potrivit careia cheltuiala fiscala a

exercitiului cuprinde: volumul impozitelor exigibile, incidenta diferentelor temporare
provenind din exercitiile anterioare sau raportate asupra exercitiilor viitoare, ajustarea
soldurilor de impozit raportate, daca este cazul, care, figurand in bilant, genereaza
procentelor de impozitare sau de creare de noi impozite

subventii pentru investitii primite, pentru suma neta de integrat in rezultatul fiscal

provizioane reglementate care au fost constituite pentru a beneficia de dispozitiile fiscale

favorabile, la care se cunoaste data reintregrarii in rezultat de o maniera precisa.

Masa profitului impozabil se determina pe baza relatiei:

Profitul impozabil = Venituri realizate - Cheltuieli
Chelt.nededeuctibile - Deduceri fiscale

coreps. veniturilor

Potrivit normelor fiscale, cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente
veniturilor si cele considerate deductibile conform prevederilor legale in vigoare.
27

realizate +
realizrii

O structura componenta a calcularii masei profitului este cea destinata deducerilor fiscale cum
sunt: dividendele primite de la o alta persoana juridica romana, sumele uitlizate pentru constituirea
fondului de rezerva, alte elemente stabilite prin norme legale.
Dup ce s-a calculat rezultatul bilanier, se procedeaz la inregistarea operariunilor de distribuire a
profitului.Ca regula, distribuire profitului se efectueaza in conformitate cu prevederile OG 70 ,
Legii contractului de management 66/1993, HG 263/1194, HG 484/1995. In cazul societatilor
comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul net se repartizeaza in conformitate cu
prevederile Legii nr.16/1990 si OG nr.26/1995, iar la societatile cu capital privat , potrivit
hotararilor Adunarii Generale Actionarilor sau Asociatilor. Totodata, in distribuirea profitului, este
necesar ca acesta sa fie abordat in mod structural si nu global.
Profitul net consemnat in bilant poate fi repartizat astefel:

constituirea de rezerve legale in limita a 5% din profitul brut pana cand aceasta ajunge la
20% din capitalui social

acoperirea pierderilor din anii precedenti

constituirea fondului de participare a salariailor la profit

dividende

28

Capitolul II
Lucrari contabile preliminare intocmiri situatiilor financiare
2.1 Calculul si analiza principalilor indicatori economico-financiari
Indicatorii de lichiditate
Rata curenta = Active circulante / Datorii curente (formula de calcul)
Interpretare: Rata curenta reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma
intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente. Daca valoarea totala a pasivelor
curente este mai mare decat valoarea totala a activelor curente atunci acest indicator e subunitar si
aceasta ar putea arata ca finantarea pe termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de "active
pe termen lung" ceea ce in mod normal e considerat periculos, cu toate ca exista ramuri pentru care
o valoare mai mica decat 1 a acestui indicator este considerata acceptabila. Lichiditatea generala e
considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.2 si 1.9
Rata rapida (testul acid) = (Active circulante-Stocuri) / Datorii curente (formula de calcul)
Interpretare: Rata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si
trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai putin caracterul de
lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai probabil pierderi in
cazul lichidarii). Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.65 si 1.
Lichiditatea imediata = Trezorerie/Datorii pe termen scurt (formula de calcul)
Interpretare: Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in
casierie, a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. Pentru a fi considerat
favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara.
Indicatorii gradului de indatorare
Rata datoriilor = Datorii totale/Active totale (formula de calcul)

29

Interpretare: Rata obligatiilor totale la total activ masoara procentajul, din totalitatea fondurilor,
asigurat de creditori. Creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta
rata cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii.
Solvabilitatea patrimoniala = Capitaluri proprii/Total pasiv (formula de calcul)
Interprtare: Reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata. Ea
este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%, indicand ponderea surselor proprii in
totalul pasivului.
Indicatori privind utilizarea activelor
Rotatia stocurilor = Cifra de afaceri/Stocuri (formula de calcul)
Interpretare:Arata influenta stocurilor existente asupra miscarii bilantiere; o valoare ridicata a
acesteia arata o situatie favorabila pentru agentul economic. Trebuie facuta precizarea ca datorita
faptului ca vanzarile apar de-a lungul intregului an in timp ce stocul se defineste pentru o anumita
data e recomandat sa se utilizeze stocul mediu = [ (stocul initial + stocul final) /2 ].
Durata de recuperare a creantelor = Total creante/Cifra de afaceri)*360 (formula de calcul)
Interpretare: Indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti, debitori. Cu cat marimea
acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai rapid
Durata de rambursare a datoriilor = Datorii totale/Cifra de afaceri)*360 (formula de calcul)
Interpretare: Indica ritmul achitarii datoriilor fata de terti ale agentului economic; valori mici ale
acestui indicator arata ca societatea isi achita obligatiile mai rapid.
Rata utilizarii activelor fixe = Cifra de afaceri/Active fixe)*1000 (formula de calcul)
Interpretare:Arata cifra de afaceri la 1000 lei active fixe; cu cat acest indicator este mai mare cu
atat este mai bun
Rata de eficienta a activelor circulante = (Cifra de afaceri/Active circulante)*1000 (formula de
calcul)
Interpretare: Arata cifra de afaceri la 1000 lei active circulante; indicatorul este mai bun cu cat este
mai mare.
Viteza de rotatie a activelor circulante = (Active circulante/Cifra de afaceri)*360 (formula de
calcul)
Interpretare: Arata durata unei rotatii si este favorabila daca are valori mici.
Indicatorii Profitabilitatii
Marja profitului net = Profitul net/Cifra de afaceri (formula de calcul)
Interpretare:Indica marimea profitabilitatii agentului economic; O rata a profitului ridicata indica o
profitabilitate mare a agentului.
30

Rata rentabilitatii activelor = (Profitul net/Active totale)*1000 (formula de calcul)

Interpretare:Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale; cu cat este mai mare este mai bun.
Rata rentabilitatii capitalurilor proprii = (Profitul net/Capitaluri proprii)*1000 (formula de
calcul)
Interpretare: Indica profitul net obtinut la 1000 lei capitaluri proprii; cu cat este mai mare este mai
bun.
2.2 Auditul situatiilor financiare
Intr-un mediu de afaceri dinamic aflat intr-o stare de continua cautare, entitatile patrimoniale se
confrunta cu probleme deosebite, noi, pentru care managementul trebuie sa gaseasca solutii
salvatoare, ce nu de putine ori sunt pline de ingeniozitate. Pieele sunt intro continua frmntare,
firmele devenind peste noapte deosebit de atractive sau fara nici un sprijin din partea propriilor lor
investitori, si asta nu de putine ori doar in urma unui zvon.
Contabilitatea, ca joc social si-a definit in procesul de construire a informatiei financiare propriile
reguli. Standardele internationale, ca reguli normalizatoare ale contabilitatii, vin sa amelioreze
productia de informatii contabile si sa atenueze diferentele ce pot aparea in situatiile financiare,
astfel incat acestea sa reflecte cat mai fidel realitatea economica.
In afara de faptul ca profesia contabila participa activ la procesul de normalizare a contabilitatii,
este absolut necesar ca producatorul de informatii contabile sa manifeste profesionalism, sa fie
obiectiv in aprecierile pe care le face, cat si in momentul in care inregistreaza si cuantifica aceste
aprecieri.
Din punct de vedere teoretic afirmatiile sunt valabile, dar practic nu este greu de argumentat ca
exista o nota de subiectivism, care este de multe ori de neevitat. Apare astfel un conflict potential
de interese, intre producatorii de informatii contabile si intre utilizatorii sai.
Utilizatorii de informatii financiar contabile, pe zi ce trece tot mai diversi si mai sofisticati,
manifesta o anumita doza de scepticism fata de producatorii de situatii financiare, considerand ca
acestia nu sunt total independenti fata de operatiunile efectuate si situatiile financiare prezentate,
punandu-le sub semnul indoielii impartialitatea si obiectivitatea.
Astfel, intre producatorii si utilizatorii de situatii financiare se interpun auditorii financiari, care au
menirea sa controleze situatiile financiare, sa le valideze si sa formuleze o opinie independenta
despre realitatea si corectitudinea datelor prezentate in situatiile anuale de sinteza.
Auditul financiar este un proces sistematic de obinere si evaluare obiectiva a probelor, privind
aseriunile referitoare la tranzaciile si evenimentele derulate intr-o entitate patrimoniala, pentru
confirmarea gradului de corespondenta dintre aceste asertiuni, stabilirea criteriilor ce au stat la baza
lor si comunicarea rezultatelor utilizatorilor interesati.
Standardul International de Audit (ISA) 200 Obiective si principii generale care guverneaza un
angajament de audit al situatiilor financiare, precizeaza ca obiectivul primordial al unui
angajament de audit al situatiilor financiare este de a da posibilitatea auditorului sa exprime o
opinie independenta cu privire la situatiile financiare, daca acestea au fost intocmite, sub toate
aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru aplicabil de raportare financiara (de exemplu,
Standardele Internationale de Raportare Financiara).
31

ISA 700, Raportul auditorului asupra situatiilor financiare, stabileste reguli si furnizeaza
recomandari cu privire la forma si continutul raportului auditorului. In mod special, paragraful 17
din ISA 700 cere ca raportul unui auditor sa indice in mod clar cadrul de raportare financiara
utilizat pentru intocmirea situatiilor financiare.

2.3 Caracteristici privind situatiile financiare

Anumiti utilizatori pot avea necesitati specifice si au capacitatea de a obtine informatii suplimentare
fata de cele continute in situatiile financiare. Multi utilizatori insa trebuie sa se bazeze pe situatiile
financiare ca principala lor sursa de informatii si, de aceea, in astfel de situatii elaborate si
prezentate, incat sa raspunda necesitatilor acestora.
Utilizatorii situatiilor financiare includ investitorii actuali si potentiali, personalul angajat,
creditorii, furnizorii si alti creditori comerciali, clientii, guvernul si institutiile acestuia, precum si
publicul. Acestia folosesc situatiile financiare pentru a-si satisface o parte din diversele lor
necesitati de informatii, cum sunt:
- Investitorii, ca furnizori de capital si riscuri afiliate capitalului, au nevioe de informatii
pentru a decide daca ar trebui sa cumpere, sa pastreze sau sa vanda.Actionarii sunt interesati
si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea entitatii de a plati dividende.
- Angajatii, ca principali furnizori de munca, sunt interesati de informatii privind stabilitatea
si profitabilitatea entitatilor lor. Acestia sunt interesati si de informatii care le permit sa
evalueze capacitatea entitatii de a oferi remuneratii, pensii si alte avantaje, precum si
oportunitati profesionale.
- Creditorii(bancile), ca si furnizorii de imprumuturi si garantii bancare, consuma informatiile
care le permit sa determine daca imprumuturile acordate si dobanzile aferente vor fi
rambursate la scadenta.
- Furnizorii, consuma informatiile care permit sa determine daca sumele care le sunt datorate
vor fi platite la scadenta. Furnizorii si alti creditori sunt, in general, interesati de entitate pe o
perioada mai scurta decat creditorii, cu exceptia cazului in care ei sunt dependenti de
continuitatea activitatii entitatii, atunci cand acesta este un client major.
- Clientii, ca parteneri de afaceri, sunt interesati de informatii despre continuitatea activitatii
entitatii, in special atunci cand au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectiva sau
sunt dependenti de ea.
- Statele si institutiile acestora, sunt interesate de alocarea resurselor si, implicit, de activitatea
entitatilor, pentru a reglementa activitatea entitatilor, pentru a determina politica fiscala.
- Publicul, este interesat de evolutiile recente si tendintele legate de prosperitatea entitatii si a
sferei de activitate a acesteia.
Responsabilitatea principala de a intocmi si prezenta situatiile financiare ale entitatii revine
conducerii acesteia.
Conducerea este interesata de informatiile cuprinse in situatiile financiare, chiar daca are acces la
informatiile financiare si de gestiune suplimentare, care ajuta la infaptuirea proceselor de
planificare, luare a deciziilor si control, avand capacitatea de a determina forma si continutul unor
astfel de informatii suplimentare pentru a satisface propriile necesitati.
Cadrul general al IASB abordeaza caracteristici calitative care determina utilitatea informatiilor din
situatiile financiare oferite de situatiile financiare. Cele patru caracteristici principale sunt:
Inteligibilitatea este calitatea esentiala a informatiilor prezentate in situatiile financiare si
presupune prezentarea acestora intr-un mod coerent, clar, presupunandu-se ca utilizatorii dispun
de cunostinte suficiente privind desfasurarea activitatii entitatii respective.
32

Pentru a fi utile, informatiile trebuie sa fie relevante pentru luarea deciziilor de catre
utilizatori.
Relevanta .Informatiile sunt relevante atunci cand influenteaza deciziile economice ale
utilizatorilor, ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare,
confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.
Credibilitatea reprezinta calitatea informatiei de a nu contine erori semnificative, nu este
partinitoare, iar utilizatorii pot avea incredere ca aceasta reprezinta corect ceea ce se asteapta, in
mod rezonabil, sa reprezinte.
Pentru a fi credibila, informatia trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici :

Sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente pe care aceasta fie si-a propus sa le
reprezinte, fie ceea ce ar putea fi de asteptat, in mod rezonabil, sa reprezinte
Sa fie neutra, adica lipsita de influente.Situatiile finaciare nu sunt neutre daca, prin
selectarea si prezentarea informatiei, influenteaza luarea unei decizii sau formularea unui
rationament pentru a realiza un rezultat sau obiectiv predeterminat
Sa fie prudenta. Acesta inseamna includerea unui grad de precautie in exercitarea
rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute in conditii de incertitudine, astfel
incat activele si veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile sa nu fie
subevaluate
Sa fie completa in limitele rezonabile ale pragului de semnificatie si ale costului obtinerii
acelei informatii. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca in eroare si,
astfel, sa nu aiba un caracter credibil si sa devina defectoasa din punct de vedere al
relevantei.

Aplicarea caracteristicilor calitative pricipale si a standardelor adecvate de contabilitate are, in mod

normal, ca rezultat intocmirea unor situatii financiare care reflecta, in general, o imagine fidela a
pozitiei financiare, performantei si modificarilor pozitiei finanicare a unei entitati

Comparabilitatea . Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile financiare ale unei entitati in
timp pentru a identifica tendintele in pozitia financiara si performantele sale.
Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate si nu trebuie lasata sa
devina un impediment de standarde de contabilitate imbunatatite.

Limitele ce privesc informatia relevanta si credibila

Oportunitatea vizeaza raportarea la timp a informatiilor pentru a-si realiza utilitatea sa in deciziile
economice.
Raport cost-beneficiu beneficiile de pe urma informatiei ar trebui sa depaseasca costul furnizarii
acesteia. Evaluarea beneficiilor si costurilor reprezinta, in fond, rezultatul unui rationament
profesional, deoarece costurile nu sunt suportate, neaparat, de acei utilizatori care se bucura si de
beneficii, dupa cum de beneficii se pot bucura si alti utilizatori decat aceia pentru care informatia
este pregatita. De exemplu, oferirea de informatii suplimentare creditorilor poate reduce costurile
indatorarii entitatii.
Situatiile finanicare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandule in categorii cuprinzatoare conform caracteristicilor economice numite structurile situatiilor
financiare.
Strucuturile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si
capitalurile proprii.
33

Structura contului de profit si pierdere legate in mod direct de evaluarea performantei sunt
veniturile si cheltuielile.
Situatia modificarilor pozitiei financiare reflecta, de obicei, structurile din contul de profit si
pierdere si modificarile structurilor din bilant, fara sa indentifice structurile specifice acestei situatii.
Cadrul general ofera in completare elemente legate de evaluarea pozitiei finanicare(recunosatrea
activelor, datoriilor si capitalului propriu), a rezultatelor, veniturilor si cheltuielilor, precum si
principalele baze de evaluare a structurilor finanicare( costul istoric, costul curent, valoarea
realizabila, valoarea actualizata).
Conform Cadrului general recunoasterea este procesul incorporarii in bilant sau in contul de profit
si pierdere a unui element care indeplineste criteriile de recunoastere.
Un element care corespunde definitei unei structuri a situatiei finanicare trebuie recunoscut in cazul
in care este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in sau din entitate
si elementul are un cost sau o valoare, care poate fi evaluat(a) in mod credibil.
Conceptual de probabilitate se fundamenteaza pe incertitudinea in realizarea unui beneficiu
economic viitor, asocial unui element si ia informatia disponibila in momentul intocmirii situatiilor
financiare.
Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor financiare vor fi
recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere.
Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.
a)costul istoric: Activele sunt inregistrate la suma platita in numerar sau in echivalente ale
numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpararii lor.
Datoriile sunt inregistrate la valoarea echivalentelor obtinute in schimbul obligatiei sau, in
anumite imprejurari, la valoarea ce se asteapta sa fie platita in numerar sau echivalente ale
numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor;
b)costul curent: Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale
numerarului, care ar trebui platita daca acelasi activ sau unul asemanator ar fi achizitionat in
prezent.Datoriile sunt inregistrate la valoarea neactualizata in numerar sau in echivalente ale
numerarului,necesara pentru a deconta in prezent obligatia;
c)valoarea realizabila: Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente
ale numerarului, care poate fi obtinuta in prezent prin vanzarea normala a activelor.
Datoriile sunt inregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezinta valoarea
neactualizata in numerar sau in echivalente ale numerarului, care trebuie platita pentru a
achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor;
d)valoarea actualizata:Activele sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor intrari
nete de numerar, care urmeaza sa fie generate in derularea normala a activitatii
intreprinderii. Datoriile sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor iesiri de
numerar, care se asteapta sa fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal
al afacerilor.
Baza de evaluare cel mai frecvent adoptata de intreprinderi in elaborarea situatiilor financiare este
costul istoric. El este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. Conform art. 7 i art. 9 din Legea
contabilitii nr. 82/1991, republicat, modificat i completat prin Ordonana Guvernului nr.
61/2001 elementele patrimoniale vor fi supuse urmtoarelor tratamente contabile:
34

a) la data intrrii n unitate - bunurile se evalueaz i se nregistreaz n contabilitate la valoarea de

intrare, denumit valoare contabil, care se stabilete astfel:
bunurile reprezentnd aportul de capital social, la valoarea de aport, stabilit n urma
evalurii;

bunurile obinute cu titlu gratuit, la valoarea just;

Valoarea just este suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunvoie
ntre dou pri aflate n cunotin de cauz, n cadrul unei tranzacii, cu preul
determinat obiectiv.
bunurile procurate cu titlu oneros, la cost de achiziie;
Costul de achiziie este egal cu preul de cumprare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de
transport aprovizionare i alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilizare sau
intrarea n gestiune a bunului respectiv.
Reducerile comerciale i alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul
de achiziie.
bunurile produse n unitate, la costul de producie;
Costul de producie cuprinde costul de achiziie al materiilor prime i consumabilelor, celelalte
cheltuieli directe de producie, precum i cota cheltuielilor indirecte de producie alocate n mod
raional ca fiind legate de fabricaia bunului.
n costul unui activ cu ciclu lung de fabricaie pot fi incluse i dobnzile pltite la creditele bancare
contractate pentru achiziia, construcia sau producia acestuia, direct atribuibile activului, pn la
finalizarea sa, aferente aceleiai perioade.
Activul cu ciclu lung este un activ care solicit n mod necesar o perioad substanial de timp
pentru a fi gata n vederea utilizrii sau pentru vnzare.
b) evaluarea elementelor de activ i de pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actual a
fiecrui element, denumit valoare de inventar, stabilit n funcie de utilitatea bunului, starea
acestuia i preul pieei.
n cazul creanelor i datoriilor, aceast valoare se stabilete n funcie de valoarea lor probabil de
ncasat, respectiv de plat.
c) la ncheierea exerciiului, elementele de activ i de pasiv de natura datoriilor se evalueaz i se
reflect n situaiile financiare anuale simplificate la valoarea de intrare, respectiv valoarea
contabil, pus de acord cu rezultatele inventarierii.
n acest scop, valoarea de intrare sau contabil se compar cu valoarea stabilit n baza inventarierii
astfel:
pentru elementele de activ:
diferenele constatate n plus ntre valoarea de inventar i valoarea de intrare
nu se nregistreaz n contabilitate, aceste elemente menionndu-se la valoarea
lor de intrare;
diferenele constatate n minus ntre valoarea de inventar i valoarea contabil
net se nregistreaz n contabilitate pe seama:

unei amortizri suplimentare n cazul activelor amortizabile, pentru

care deprecierea este ireversibil;
35

sau constatrii unui provizion atunci cnd deprecierea este reversibil.

pentru elementele de pasiv:

diferenele constatate n plus ntre valoarea de inventar i valoarea de intrare
se nregistreaz n contabilitate prin constituirea unui provizion.
diferenele constatate n minus ntre valoarea de inventar i valoarea de intrare
nu se nregistreaz n contabilitate.

La fiecare data a bilanului:

- elementele monetare exprimate n valut trebuie raportate utiliznd cursul de schimb de
la data ncheierii exerciiului. Diferenele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se
nregistreaz la venituri sau cheltuieli, dup caz, la fel procedndu-se i n cazul
creanelor sau datoriilor n valut;
-

elementele monetare de tipul imobilizrilor, stocurilor achiziionate cu plata n valut i

nregistrate la cost istoric trebuie raportate utiliznd cursul de schimb de la data efecturi
tranzaciei; i
elementele nemonetare de tipul imobilizrilor, stocurilor achiziionate cu plata n valut
i nregistrate la valoarea just trebuie raportate utiliznd cursul de schimb existent n
momentul determinrii valorilor respective.

d) la data ieirii din unitate sau la darea n consum, bunurile se evalueaz i se scad din gestiune la
valoarea lor de intrare.
2.4 Contabilitatea creative
Conceptul de contabilitate creativa se utilizeaza pentru a descrie procesul prin care profesionistii
contabili isi folosesc cunostintele in scopul manipularii cifrelor incluse in conturile anuale.
Definitia cea mai substantiala ii apartine lui Naser. Conform acestuia, contabilitatea creativa
este procesul prin care, date fiind existenta unor brese in reguli, se manipuleaza cifrele contabile
si, profitand de flexibilitate, se aleg acele practici de masurare si informare ce permit transformarea
documentelor de sinteza din ceea ce ele ar trebui sa fie in ceea ce managerii doresc ; procesul prin
care tranzactiile sunt structurate de asemenea maniera incat sa permita producerea rezultatului
contabil dorit.
Utilizarea tehnicilor de contabilitate creativa va avea ca efect :

Majorarea sau diminuarea cheltuielilor.

Normele contabile lasa o anumita marja de manevra in cuantificarea chletuielilor care apartin
unui exercitiu.De exemplu, pentru anumite active se indica doar numarul maxim de ani in care
trebuie amortizate. O durata mai mare sau mai mica de amortizare afecteaza marimea
rezultatului. In mod similar, se pot analiza provizioanele si posibilitatea activarii anumitor
cheltuieli.

Majorarea sau diminuarea veniturilor.

In anumite cazuri, se poate grabi sau incetini recunoasterea veniturilor prin aplicarea
principiului conectarii cheltuielilor la venituri.

36

Majorarea sau diminuarea activelor.

Existenta unei flexibilitati, in ceea ce priveste calculul amortizarii si provizioanelor, creeaza
posibilitatea majorarii sau diminuarii valorii nete a activelor. De asemenea, stocurile se pot
evalua prin diferite metode si, ca urmare, valoarea lor poate fi diferita, cu efecte
corespunzatoare asupra contului de profit si pierdere. Modificarile respective afecteaza marimea
activelor curente si necurente, precum si indicatorii calculati pe baza acestora.

Majorarea sau diminuarea fondurilor proprietarilor.

Modificarea veniturilor si cheltuielilor afecteaza marimea rezultatului si, in consecinta, marimea
rezervelor. Se modifica, astfel, valoarea fondurilor proprietarilor si toate ratele calculate pe baza
acestora.

Majorarea sau diminuarea datoriilor.

In unele tari, normele contabile lasa posibilitatea regularizarii anumitor datorii precum cele
legate de pensionare, pe un interval de timp. Ca urmare, o intreprindere interesata in majorarea
rezultatului va proceda la repartizarea datoriei pe o perioada maxim permisa.

Reclasificarea activelor sau datoriilor.

Uneori, pot exista dubii in ceea ce priveste incadrarea unui element intr-o categorie sau alta.
Este, de exemplu, cazul titlurilor care, in functia de intentia intreprinderii, trebuie inscrise in
activele curente sau in activele necurente. Inscrierea intr-o categorie sau alta afecteaza ratele
calculate pe seama acestora.

Manipularea informatiilor prezentate in anexa.

Exista parti in anexa in care se pot include mai multe sau mai putine informatii. Lipsa unor
informatii relevante poate afecta deciziile utilizatorilor externi.

Prezentarea informatiilor.
Criteriile utilizate in prezentarea informatiilor contabile pot sa fie o portita pentru manifestarea
creativitatii. De exemplu, alegerea unei scale orizontale sau verticale intr-un tabel poate
modifica substantial impresia despre datele structurale in acesta.
Desi exista o diferenta clara intre contabilitatea creativa si incalcarea deliberata a legii( frauda),
ambele fenomene apar in conditiile de dificultate financiara a intreprinderilor si au la baza intentia
de a insela. In consecinta, chiar daca utilizarea contabilitatii creative nu este ilegala, ea indica faptul
ca managerii, aflati sub presiune financiara, cauta solutii fara a-si ma pune problema respectarii
unor standarde etice.
Motivul pentru care managerii sunt tentati sa utilizeze tehnicile de contabilitate creativa este
reducerea costurilor contractuale.

37

Capitolul III
STUDIU DE CAZ :
Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare la S.C. MORAS SRL
3.1 Prezentarea societii comerciale MORAS SRL
S.C. MORAS SRL s-a infiintat in data de 6 decembrie 1994 si este persoana juridica romana care
isi desfasoara activitatea in conformitate cu dispozitiile legii privind societatiile comerciale si cu
dipozitiile legislatiei romane ce-i sunt aplicabile , precum si cu prevederile statutului si ale
contractului de societate .
Societatea comerciala MORAS SRL este constituita sub forma unei societati cu raspundere
limitata .In toate actele , facturile , anunturile publicitare si alte documente emanand de la societate,
se va indica in mod obligatoriu denumirea societatii , urmata de cuvintele `` SRL``, capitalul social,
sediul si numarul de ordine din registrul comertului.
Sediul societatii este in Romania , oras Bucuresti , sos.N.Titulescu , nr.163, durata de functionare a
societatii fiind nelimitata.
Obiectul de activitate al societatii este:
Import-export de produse industriale , agro-alimentare si mestesugaresti , comercializarea
acestora si intermedierea unor asemenea operatiuni
Comert intern cu produse industriale , agroalimentare si mestesugaresti
Productie de mobilier si alte produse din lemn
Prestari servicii in domeniul turismului , de agrement baruri, cluburi, alimentatie public
Avem satisfactia de a fi pionerii lansarii cu succes pe piata romaneasca a unor materiale pentru
izolatii care in zilele noastre au devenit materiale de uz curent.
In perioada actuala, domeniul izolatiilor este in stadiul de consolidare. Tendinta dominanta este de
a se realiza economie la materiale, cantitativ si calitativ. Nu este suficient de serios apreciata
economia reala, pe termen lung, obtinuta printr-o izolatie corespunzatoare. Suntem increzatori ca
materialele pentru izolatii in constructii si instalatii isi vor dovedi utilitatea si eficienta in timp, iar
cei implicati in acest domeniu vor aborda cu interes crescut necesitatea de a utiliza produse
corespunzatoare, performante atit in constructiile noi cit si reabilitarea cladirilor vechi.
Un aspect important care trebuie luat in considerare este de natura ecologica; consumul mai mic de
energie contribuie la reducerea poluarii, care este o importanta problema a zilelor noastre, indelung
si serios dezbatuta pe plan mondial.
Venim in intampinarea clientilor cu solutii eficiente pentru termofonoizolatii si hidroizolatii la
constructii civile si industriale precum si la instalatii tehnologice, bazate pe urmatoarele categorii de
produse:
vata de sticla
38

 vata bazaltica
polistiren extrudat
polistiren expandat
membrane bituminoase
sindrila bituminoasa
placi ondulate bituminoase
tubulatura flexibila si placi din cauciuc elastomeric si polietilena expandata pentru
izolatii tehnologic
accesorii pentru montarea categoriilor de produse enumerate mai sus

Echipa de vanzari sta la dispozitie cu informatii si caracteristici tehnice referitoare la intreaga gama
de produse precum si la modul de punere in opera.
Principiul nostru de referinta este sa oferim clientilor nostrii produse de buna calitate. Suntem
convinsi ca aceasta este o obligatie pentru a fi competitiv pe termen lung. Oferta noastra cuprinde
produse realizate sub marci de renume recunoscute pe plan mondial fiind, prin numele lor, o dovada
a calitatii.
Servicii
Oferim beneficiarilor nostrii o gama de produse termo-fono-hidroizolatoare avind marca
furnizorilor celor mai cunsocuti in domeniu.
Produsele sunt att materiale si sisteme constructive uzuale, accesibile si competitive, cit si produse
speciale cu aplicatii industriale.
Pachetul de produse oferit de S.C. MORAS S.R.L. este completat cu o gama diversa de accesorii in
domeniu.
Echipa de vanzari sta la dispoziie prin consiliere cu privire la alegerea produsului dorit, calculul
necesarului de materiale si prin ndrumri tehnice pentru aplicarea corecta a acestora.
Oferta S.C. MORAS S.R.L. include servicii de aprovizionare prompte, transportul efectuat in timpul
cel mai scurt, oferit gratuit de noi, fiind dovada seriozitatii cu care privim afacerile beneficiarilor
nostrii.
Realizari:
Va informam ca in decursul timpului firma a participat prin produsele si serviciile noastre, intr-o
masura mai mica sau mai mare, la realizarea unor obiective de amploare in domeniul constructiilor,
lucrari reprezentative pentru activitatea desfasurat pana in prezent. Va vom prezenta in cele ce
urmeaza cateva din cele mai importante proiecte:

Centrul comercial Bucuresti Mall

Sediul BRD Dorobanti
Sediul BRD Victoriei
Hotel Howard Jonson Bucuresti
Hipermarketul Cora Bucuresti
Centrul financiar IRIDE Bucuresti
39

 Magazinele Bricostore Bucuresti

Hotelul Oxford Constanta

Organigrama societatii se prezinta astfel:

AGA

Director general

Director tehnic

Sector AprovizDesfacere

Auditor

Director comercial

Sector
Resurse
Umane

Director economic

Sector
Financiar.

Oficiul de
Calcul

Contab.

Compartim.
Aproviz.
Serviciul Transport

Desfacere

Compartim
Personal

Salarizare

Comer

Marketing

Administrativ

40

Serv.
Financiar

Serv
Contabilitate

Oficiul
Facturari

Control
Financ.
intern

Paza

Capitalul social al societatii este de 200 lei si s-a constituit prin aportul partilor in numerar in
urmatoarea proportie:
Mihaela Stefanescu - 50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale
Stanca Vass Geza -- 50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale
Aportul de capital social in lei al asociatilor a fost depus in contul curent deschis la Banca
Transilvania sucursala Lipscani pe numele si la dispozitia societatii.
Partile sociale pot fi transmise intre actionarii, iar transmiterea lor catre persoane din afara societatii
este permisa numai daca a fost aprobata de asociati , reprezentand cel putin din capitalul
social.Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de asociati
ai societatii . Administratorul va elibera , la cerere , un certificat constatator al drepturilor asupra
partilor sociale cu mentiunea ca nu poate servi pentru transmiterea drepturilor , sub sanctiunea
nulitatii transmiterii.
Societatea are deschise conturi bancare la Banca Transilvania si la Unicredit Romania , prin care se efectueaza
incasarile si platile in lei si valuta .

Situaiile financiare anuale pentru anii 2013, 2014, 2015

2013
A

B
1
2
3
4
C
D
E
F
G
H
I
J
1
2
3

2014

2015

Active imobilizate
Imobilizri necorporale
4,787
3,841
5,453
Imobilizri corporale
1,327,555 2,582,330 4,058,406
Imobilizri financiare
3,000
3,000
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE
1,332,342 2,589,171 4,066,859
Active circulante
Stocuri
2,884,820 2,336,281 5,152,301
Creante
2,355,704 2,718,381 3,793,707
Investitii financiare pe termen scurt
Casa si conturi la banci
146,475 183,926 188,230
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE
5,386,999 5,238,588 9,134,238
Cheltuieli in avans
Datorii ce tb pltite pana la 1 an
4,920,017 4,801,454 8,240,531
Active circulante nete/Datorii curente nete 466,982 437,134 893,707
Total Active - Datorii Curente
1,799,324 3,026,305 4,960,566
Datorii ce tb pltite dupa la 1 an
741,176
Provizioane
Venituri in avans
Capital si rezerve
Capital subscris si vrsat
200
200
200
Prime de capital
86,947 86,947 86,947
Rezerve sin reevaluare
41

4
5
6

Rezerve
Profit sau pierdere reportat
Profit sau pierdere exerc financiar
Capitaluri proprii
3.2 Analiza structurii patrimoniale

1,357,253
1,712,177 2,939,158 2,774,990
1,799,324 3,026,305 4,219,390

Analiza structurii activului

Ratele de structura ale activului sunt influentate de urmatoarele categorii de factori:
- factori tehnici specificul activitatii derulate influenteaza in mod semnificativ structura
activului unei intreprinderi
- factori economici si juridici
Principalele rate ale structurii activului sunt:
a) Rata activelor imobilizate = Active imobilizate x 100
Total Activ
Acesta rata masoara importanta relativa a activelor pe termen lung in totalul activelor intreprinderii
si permite aprecierea flexibilitatii finanicare a firmei in masura in care evidentiaza componenta de
capital investit in active fixe.

Se

Specificatie
Active imobilizate
a)necorporale
b)corporale
c)financiare

2013
19.83
0.07
19.76
0.00

2014
33.08
0.05
32.99
0.04

2015
30.85
0.08
30.74
0.02

observa ponderea mare a ratei

imobilizarilor corporale in totalul
ratei
activelor imobilizate deoarece in
cadrul
societatii exista valori mari la
terenuri , echipamente de productie , masini pentru distributia marfurilor .
b) Rata activelor circulante = Active circulante x 100
Total Active
Aceasta rata reflecta ponderea activelor circulante in totalul activelor societatii , fiind o masura a
flexibilitatii financiare , care evidentiaza importanta relativa a activelor usor de transformat in bani.
Specificatie
Rata stocurilor
Rata creantelor comerciale
Rata disponibilitatilor

2013
42.93
35.06
2.18

2014
29.85
34.73
1.39

2015
39.03
28.74
1.43

Rata stocurilor = are un nivel ridicat deoarece societatea vinde marfuri si are in acest sens stocuri
mari de marfuri ; se observa ca in anul 2013 indicele era mare in comparatie cu anul 2015 si 2014
cand era mai mic.

42

Rata creantelor comerciale = evidentiaza importanta portofoliului de creante comerciale in

patrimoniul societatii ; se observa ca acesta a scazut in fiecare an fata de anul precedent ceea ce e
un lucru pozitiv in politica de vanzari a societatii , a scazut perioada de efectuare a platilor de catre
clienti .
Rata disponibilitatilor = reprezinta o masura a lichiditatii interne a intreprinderii
Observam ca rata se incadreaza in procentul de 1-2% care arata un nivel optim al acestui indicator,
el variaza in functie de disponibilul existent la un momemnt dat in firma.
3.3 Analiza structurii surselor de finantare
Principalele rate de structura ale surselor de finanare sunt:
a) Rata stabilitatii finanicare= Capital permanent x100
Total Pasiv
Specificatie
Rata stabilitatii finanicare

2013
26.78

2014
38.66

2015
37.58

Aceasta rata evidentiaza importanta relativa a surselor de finantare pe termen lung si trebuie corelat
cu marimea activelor pe termen lung.
b) Rata autonomiei globale = Capital propriu x100
Total Pasiv
Specificatie
Rata autonomiei globale

2013
26.78

2014
38.66

2015
31.96

Aprecierea generala este ca un nivel de peste 33% reprezinta o situatie de normalitate , insa
trebuie tinut seama si de faptul ca indicatorul este influentat sensibil de specificul firmei si de
politica financiara promovata de management.
c) Rata datoriilor pe termen scurt = Datorii pe termen scurt x 100
Total Pasiv
Specificatie
Rata datoriilor pe termen scurt

2013
73.22

2014
61.34

2015
62.42

Rata masoara ponderea datoriilor exigibile pe termen scurt in totalul activelor si trebuie corelat cu
rata activelor circulante pentru a evidentia gradul de echilibru financiar pe termen scurt ; se observa
o pondere insemnata a indicatorul .

43

d) Rata datoriilor totale = Datorii totale x100

Total Pasiv
Specificatie
Rata datoriilor totale

2013
73.22

2014
61.34

2015
68.04

Indicatorul msoar importanta relativa a datoriilor indiferent de perioada de exigibilitate .

Analiza activului net
Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa deducerea
tuturor datoriilor sale, fiind asimilat avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii capitalurilor
in activitatea sa.
Activul net= Active Totale- Datorii Totale
Specificaie
Activul net

2013
1,799,324

2014
3,026,305

2015
4,219,390

Evolutia activului net se poate explica prin compararea dinamicii activelor totale cu cea a datoriilor
totale , precum si prin modificarile intervenite in structura acestora.
Se observa o crestere a activului net de la un exercitiu financiar la altul , ceea ce e un lucru pozitiv
in activitatea firmei deoarece nu este nevoie de aporturi noi din partea actionarilor , nu se apeleaza
la diverse alte surse de financiare in functie de costul , accesul si disponibilitatea acestora generand
astfel efecte directe asupra partimoniului net.
Analiza corelatiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezorerie neta
Fondul de rulment patrimonial
Fondul de rulment patrimonial exprima lichiditatea ntreprinderii pe termen scurt
FR= Capitaluri permanente- Active imobilizate
Sau
FR= Active circulante- Datorii pe termen scurt
Specificaie
2013
2014
2015
Fondul de rulment
466,982
437,134
893,707
Se observa o cretere a fondului de rulment in anul 2015 ceea ce e un lucru pozitiv pentru buna
desfurare a activitatii societatii, el va finanta activele circulante
Fondul de rulment patrimonial poate fi privit, prin prisma surselor de finanare ca :
a) Fond de rulment propriu = Capitaluri proprii - Active imobilizate

44

Specificaie
Fondul de
propriu

2013

2014

2015

466,982

437,134

152,531

rulment

b) Fond de rulment mprumutat = Datorii pe termen lung

Specificaie
Fondul de rulment mprumutat

2013
0

2014
0

2015
741,176

Nevoia de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment reprezint acea parte a activelor circulante care trebuie finanate pe
seama fondului de rulment
NFR = (Active circulante - Disponibiliti Investiii financiare) - Obligaii pe termen scurt
Sau
NFR = (Stocuri + Creane)-(Datorii pe termen scurt Credite pe termen scurt)
Specificaie
Nevoia de fond de rulment

2013
320,507

2014
253,208

2015
705,477

Trezoreria net
Trezoreria net reprezint indicatorul care pune in corelaie fondul de rulment cu necesarul de fond
de rulment si exprima :
- daca este pozitiva exprima excedentul de numerar la sfritul unui exerciiu financiar
- daca este negativ exprim nevoia de numerar la finalul unui exerciiu , acoperita pe
seama creditelor de trezorerie ( pe termen scurt)
TN= FRNG- NFR
Specificaie
Trezoreria neta

2013
146,475

2014
183,926

2015
188,230

Se observa o trezorerie neta pozitiva si de la un exerciiu financiar la altul are valori mai mari , ceea
ce e un lucru pozitiv pentru firma explicate prin aceea ca resursele stabile constituite sunt suficiente
pentru acoperirea necesarului de finanat aferent activitilor de exploatare i n afara exploatrii,
nefiind necesar sa se apeleze la credite bancare pe termen scurt.

45

3.4 Analiza lichiditii si solvabilitii

Lichiditatea
Reprezint :
abilitatea unui activ de a fi transformat in bani rapid si cu o pierdere minima de valoare
(lichiditate externa)
abilitatea unei ntreprinderi de a-si onora la scadenta obligaiile de plata asumate pe seama
activelor curente(lichiditate interna)
Solvabilitatea reprezint capacitatea unei ntreprinderi de a si acoperi datoriile totale.
Principalele rate de lichiditate si solvabilitate sunt:
a) Rata lichiditii curente (generala) = Active curente
Datorii curente(pe termen scurt)
Specificaie
Rata lichiditii curente

2013
1.09

2014
1.09

2015
1.11

Se observa o cretere a ratei lichiditii curente ceea ce reprezint ca societatea poate onora
obligaiile scadente pe termen scurt.
b) Rata lichiditii intermediare( rapida, redusa) = Active curente - Stocuri
Datorii curente
Specificaie
Rata lichiditii rapide

2013
0.51

2014
0.60

2015
0.48

Aceasta rata financiara msoar cte uniti monetare de active aproape lichide revin la o unitate
monetara de datorii pe termen scurt.
Se observa o cretere si o descretere a ratei in cele trei exerciii financiare , iar in anul 2015 nivelul
ratei este mai mic de 0.5 si evideniaz ca firma poate avea probleme de onorare a plailor scadente,
se impune o politica riguroasa la nivelul managementului .
c) Rata lichiditii la vedere = Disponibil + Investiii financiare pe termen scurt
Datorii curente
Specificaie
Rata
lichiditii
vedere

2013

2014

2015

0.03

0.04

0.02

la

46

d) Rata solvabilitii generale = Activ Total

Datorii Totale
Specificaie
Rata solvabilitii generale

2013
1.37

2014
1.63

2015
1.47

Valoarea minima a ratei solvabilitii globale se considera 1,4 , iar in cazul in care este mai mica
dect 1 , firma este insolvabila.
Se observa ca firma are o rata de solvabilitate in preajma indicelui de 1,4 ceea ce e un lucru
pozitiv , nu se pune problema ca firma sa fie insolvabila.
e) Rata solvabilitii patrimoniale =
Specificaie
Rata solvabilitii patrimoniale

Capital propriu
Cap. propriu + Credite bancare
2013
1.00

2014
1.00

2015
0.68

Rata solvabilitii patrimoniale are un nivel bun deoarece depete valoarea de 0,5 , nu exista un
risc pentru finanatorii societii.
Analiza echilibrului economico-finaniciar prin metoda ratelor
Echilibrul economico-financiar este asigurat de un ansamblu de corelaii ce se formeaz in procesul
de rotaie a capitalului.
Principalele rate financiare utilizate sunt:
Ratele de ndatorare (patrimoniale)
a) Rata de ndatorare a capitalului propriu = Total Datorii pe termen lung
Capitalul propriu
Specificaie
Rata de ndatorare a capitalului propriu

2013
0.00

2014
0.00

2015
0.18

b) Rata globala de ndatorare =Total Datorii

Total Active
Specificaie
Rata globala de ndatorare

2013
0.73

2014
0.61

2015
0.68

Se observa o rata de ndatorare sczut ceea ce e un lucru pozitiv pentru firma , nu exista risc
financiar mare , iar investitorii sunt de acord sa accepte un risc financiar mai ridicat daca riscul
operaional al firmei este redus.
47

Alte rate de echilibru economico-financiar

a) Rata de autofinanare a activelor =

Specificaie
Rata de autofinanare a activelor

Capital propriu
Active totale
2013
26.78

x100

2014
38.66

2015
31.96

b) Rata de finanare a imobilizrilor prin capital propriu = Capital propriu x100

Active imobilizate
Specificaie
Rata de finanare a imobilizrilor prin
capital propriu
c) Rata autonomiei financiare =
Specificaie
Rata autonomiei financiare

2013

2014

135.05

116.88

2015
103.75

Capital propriu x100

Capital permanent
2013
100.00

2014
100.00

2015
85.06

REZULTATE FINANCIARE
Nr. crt
Indicatori
1 Venituri totale din care:
1.1 Venituri din exploatare
1.2 Venituri financiare
2 Cheltuieli totale din care:
2.1 Cheltuieli din exploatare
2.2 Cheltuieli financiare
3 Profit brut
4 Impozit profit
5 Profit net
6 CA

2013
21.276.808
21.081.193
195.615
18.996.031
18.897.922
98.109
2.280.777
568.600
1.712.177
21.081.193

48

2014
26.487.408
26.147.903
339.505
22.982.000
22.775.475
206.525
3.505.408
566.250
2.939.158
26.147.122

2015
30.538.388
30.189.223
349.165
27.232.262
26.960.953
271.309
3.306.126
531.136
2.774.990
30.184.972

Evoluia principalilor indicatori ai rezultatelor financiare pentru perioada 2013-2015 sintetic se

prezint astfel :
Indicatori
Venituri totale
Cheltuieli totale
Profit brut
Impozit profit
Profit net

2014-2013
%
124
121
153
99
172

2015-2016
%
115
118
94
94
94

Se observa o crestere a veniturilor fiecarui an fata de anul precedent, ceea ce a dus si la o crestere
a cifrei de afaceri si implicit la intarirea pozitiei financiare pe care firma o are pe piata de desfacere
din tara.
Cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor se incadreaza in limitele normale cu specificatia
ca in anul 2016 cheltuielile financiare au fost mai mari datorita dobanzilor aferente creditelor luate
de la banci pentru dezvoltarea afacerii, ceea ce a dus la scaderea profitului .
La inchiderea exercitiului anului financiar 2015 la SC MORAS SRL elementele de activ si de pasiv
de natura datoriilor s-au evaluat si se reflecta in situatiile financiare intocmite la valoarea de intrare
, respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
Astfel:
la inventariere s-au constatat minusuri neimputabile la stocurile de marfa in valoare de
6.131 lei
pentru stocurile de marfa constate lipsa la inventar s-a colectat TVA in valoare de 1.164 lei
Aceste sume au fost trecute ca cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit conform
prevederilor Codului fiscal
pentru clienti s-au luat confirmari de sold iar pentru clientii rai platnici nu s-au constituit
ajustari pentru depreciere deoarece managementul societatii doreste recuperarea creantelor
fara a se constitui ajustari
soldul la banci existent in moneda straina (dolari si euro) au fost evaluate la cursurile
comunicate de BNR pentru data de 31.12.2015 si s-a inregistrat o cheltuiala din
diferentele de curs valutar in valoare de 3.688 lei
pentru diponibilitatile existente la banci s-au confruntat extrasele de cont din data de
31.12.2015 cu soldul existent in fisa de cont si balanta de verificare- nu au existat diferente
pentru furnizori s-au confruntat confirmarile de sold cu evidenta analitica a societatii nu
au existat diferente
pentru furnizorii externi s-a procedat la reevaluarea datoriilor in valuta la cursul BNR
rezultand un venit din diferentele de curs valutar in valoare de 153.914 lei

49

Evaluarea imobilizarilor se efectueaza la valoarea lor ramasa neamortizata, cu exceptia celor

constatate ca fiind depreciate, care se vor evalua la valoarea lor actuala. In cazul imobilizarilor
corporale, corectarea valorii contabile a acestora si aducerea lor la nivelul valorii de inventar
inscrise in listele de inventariere se face fie prin inregistarea unei amortizari exceptionale, in cazul
in care se constata o depreciere ireversibila , fie prin constituirea unor ajustari in cazul in care se
constata o depreciere relativa a acestora ca urmare a unor cauze cum sunt : aparitia unei uzuri
morale de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii ; supraevaluarea imobilizarilor corporale ,
prin aplicarea unor coeficienti neadecvati cu ocazia reevaluarii lor ; lipsa de utilitate a acestora in
momentul inventarierii ; alte cauze care determina o valoare actuala mai scazuta a imobilizarilor
corporale decat valoarea cu care acestea figureaza in contabilitate.
Astfel in cazul constituirii ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor , acestea vor aparea in
situatiile financiare cu o valoare mai mica , valoare ce reflecta realitatea.
Stocurile trebuie evaluate cu respectarea principiului permanentei metodelor, la cea mai mica
valoare dintre cost si valoarea realizabila neta. Daca valoarea realizabila neta a unui activ circulant
este mai mica decat costul de achizitie sau costul de productie , atunci acea valoare realizabila neta
corespunzatoare activului circulant este cea care trebuie prezentata in situatiile financiare,
respective valoarea activului mai putin ajustarea pentru depreciere constituita.
Astfel in cazul constituirii de ajustari pentru deprecierea activelor circulante :
- pentru stocuri cheltuiala constiuita pentru ajustari va duce la o scadere a profitului
brut si la o crestere a impozitului pe profit, aceasta cheltuiala fiind considerata
nedeductibila din punct de vedere fiscal, iar in bilant stocurile vor aparea la valoarea
realizabila neta ca diferenta intre valoarea de intare si ajustarea constituita.Valoarea
care trebuie inscrisa in bilant va fi determinata prin utilizarea metodei FIFO.
- pentru clienti - daca se constata o depreciere se va constitui o ajustare, iar aceasta
ajustare va avea aceleasi influente ca si in cazul constituirii ajustarilor pentru
deprecierea stocurilor
In cazul constituirii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli acestea vor duce la scaderea profitului
impozabil aferent exercitiului financiar in care s-au constituit reflectand fidel situatia financiara a
societatii.
La reevaluarea datoriilor in valuta la cursul de schimb de la data inchiderii exercitiului financiar,
acestea pot genera venituri din diferente de curs valutar atunci cand cursul de schimb de la data
inchiderii exercitiului financiar este mai mic decat cursul la care au fost inregistrate datoriile astfel
influentand in mod pozitiv, al cresterii profitului impozabil ; in schimb daca cursul de la data
inchiderii exercitiului este mai mare decat cursul la care au fost inregistrate in contabilitate datoriile
, va genera o cheltuiala cu diferentele de curs valutar care va influenta in mod negativ o scadere a
profitului impozabil al exercitiului financiar.
Pentru un sistem contabil modern sunt necesare urmatoarele caracteristici principale :
- informatii financiare conforme cu normele internationale
- trebuie sa existe informatii de gestiune dupa functie
- o structura a conturilor standardizata la care se adauga un nomenclator standardizat
foarte bine adaptat in tarile de tranzitie
- trebuie sa fie produse informatii fiscale conform normelor si statisticii nationale.
Fara a pierde din suplete, un tablou de trecere intre rezultatul contabil si cel fiscal trebuie sa permita
autoritatilor fiscale sa se sprijine pe documente fiscale conform normelor emise de sistemul
50

contabil. Pornind de la aceste documente standardizate, organismele statistice pot sa extraga

informatiile necesare pentru elaborarea unor agregate fiabile.

Concluzie
Principala sursa de date a sistemului informational economic este contabilitatea.
Ea a existat in toate formatiunile social-economice ca rezultat al productiei materiale,
dar importanta, modul de organizare si sarcinile ei au fost diferite, in functie de particularitatile
modului de productie si telurile fiecarei oranduiri sociale.

51

Reglementari contabile in Romania privind situatiile financiare sunt prevazute in Legea

contabilitatii nr.82/1991, Ordinul 1752/17.11.2005, Reglementari contabile din 17.11.2005
conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene ,
Societile comerciale, companiile naionale, regiile autonome, institutele naionale de cercetaredezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligatia sa
conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale. Categoriile de
persoane care pot tine contabilitatea in partida simpla se stabilesc prin ordin al ministrului
finantelor publice.
Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un
document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document
justificativ.
Consider ca informatia si, indeosebi, informatia economica este astazi prezenta in toate domeniile
de activitate, fiind un element indispensabil al progresului. Realitatile societatii moderne ne arata ca
odata cu dezvoltareaeconomiei de piata si sporirea gradului de complexitate a acesteia trebuie sa se
dezvolte corespunzator si informatia economica, pentru ca ea sa poata furniza elementele necesare
luarii deciziilor, sa poata reflecta exact situatia patrimoniala a unitatilor si rezultatele activitatii
economico- financiare. Informatia economica ne ajuta sa observam modul de utilizare a resurselor
materiale si umane, sa sesizam si sa examinam critic aspectele pozitive, dar si deficientele existente,
in vederea luarii masurilor ce se impugn, iar documentele justificative care stau la baza
nregistrrilor in contabilitate angajeaz rspunderea persoanelor care le-au ntocmit, vizat si
aprobat, precum si a celor care le-au nregistrat in contabilitate, dupa caz.
Exerciiul financiar reprezint perioada pentru care trebuie ntocmite situaiile financiare anuale si,
de regula, coincide cu anul calendaristic, durata exerciiului financiar este de 12 luni.

Contabilitatea este cea mai importanta sursa de informare economica a unei natiuni, aproapetoate
deciziile economice au la baza informatia contabila sau derivate ale acesteia. ( Oskar Morgenstern

BIBLIOGRAFIE
1. Feleaga (Malciu) Liliana, Feleaga Niculae - Contabilitate financiara, o abordare europeana si
internationala, vol.I si II, Editura Infomega, Bucuresti, 2005
2. Feleaga Liliana, Malciu Niculae Politici si Optiuni contabile, Editura Economica, 2002

52

3. Feleaga Liliana, Feleaga Niculae - Reglementare si practici de consolidare a conturilor - Editura

CECCAR, Bucuresti , 2004
5. Feleaga Niculae, Ionascu Ion - Tratat de contabilitate financiara, Editura Economica,
Bucureti,1998
6. Oprea Calin, Ristea Mihai - Bazele contabilitatii , Editura Didactica si Pedagogica, RA
Bucuresti, 2003
7. Ristea Mihai si colectivul Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara,
Bucuresti, 2005
8. Ristea Mihai, Dumitru Corina Graziella - Contabilitate aprofundata, Editura Universitara,
Bucuresti, 2005
9. Valceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Nicolae - Analiza economico-financiara, Editura
Economica, 2005
10.***IASB Standarde Internationale de Raportare Financiara, Editura CECCAR, Bucuresti, 2005
11.***Legea contabilitatii nr.82/1991
12.***Ordinul Ministerului Finanelor Publice nr.1752/17.11.2005
13..***Reglementari contabile din 17.11.2005 conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii
Economice Europene
14.***Reglementari contabile din 17.11.2005
Economice Europene

conforme cu Directiva a VII-a Comunitatii

53