Sunteți pe pagina 1din 2

Ocluzia intestinala se defineste printr-o stare indusa de blocarea tranzitului p

rin lumenul intestinal, de catre un obstacol mecanic (ocluzii prin strangulare,


prin obstructie sau prin compresie extrinseca) sau functional (ocluzii paralitic
e sau spastice).
SIMPTOME:
- durerea
primul simptom in cazul ocluziilor jejnului si ileonului, are aracter
ondulant si este cauzata de prezenta contractiilor intestinale deasupra leziuni
i si contractiei mezenterului adiacent; in ocluziile prin leziuni localizate la
nivelul colonului, peristaltica este mai moderata, iar durerea are caracter de c
rampa.
- varsaturile
sunt consecinta reflexului intestinal in amonte de obstacol prin u
nde antiperistaltice si a reflexelor splahnice puternice ca urmare a distensiei
duodenului si stomacului; initial au aspectul continutului gastric, apoi devin b
ilioase si ulterior fecaloide si cu miros fetid; in ocluziile de la nivelul colo
nului, varsaturile apar mai tarziu datorita capacitatii mari de distensie a inte
stinului gras si competentei valvulei ileo cecale. Implica un risc crescut de pn
eumonie de aspiratie.
- oprirea tranzitului intestinal este expresia obstuctiei intestinale, emisia de
gaze si materii fecale continuand pana la golirea portiunii de intestin aflata
distal de leziune.
- meteorismul abdominal
este consecinta distensiei intestinale si poate fi centr
al (ocluzii ale intestinului subtire), asimetric (ocluzii prin strangulare), gen
eralizat (ocluzii tumorale ale colonului) sau poate lipsi in ocluziile inalte. P
ot da restrictie respiratorie importanta.
Investigatii radioimagistice si de laborator
examinarea radiologica este foarte importanta in diagnosticul ocluziilor, re
alizandu-se ideal, in ortostatism; radiografia abdominala simpla ( pe gol ) releva i
maginea caracteristica de nivel hidro-aeric, data de continutul lichidian si gaz
os al intestinului aflat in distensie si staza.
recto
sigmoidoscopia si colonoscopia sunt tehnici tot mai folosite in ultime
le decenii pentru ca ofera oportunitatea realizarii biopsiilor tintite, aspirati
ei continutului intestinal cu atenuarea distensiei sau devaginari si devolvulari
precoce.
ecografia abdominala poate fi utila in situatii precum ileusul biliar, evide
ntiind calculul, diagnosticului ascitei de ocluzie sau in vederea diagnosticului
diferential.
examenul Ct abdominopelvin cu substanta de contrast
informatii privind sediu
l obstacolului si gradul de distensie
analizele de laborator nu sunt esentiale in stabilirea diagnosticului, ci ma
i degraba sunt un indicator al severitatii evolutiei dar si unul dintre mijloace
le de monitorizare a statusului bio-umoral al organismului.
Deshidratarea prin izolarea lichidiana intraluminala, varsaturi sau ascita d
e ocluzie se asociaza cu hemoconcentratie, hiperproteinemie si insemnate pierder
i electrolitice (K+, Cl-, Na+, H+); pot aparea cresteri ale ureei si creatininei
din cauza insuficientei renale functionale. Intre timp se instituie antibiotera
pia cu spectru larg, inclusiv metronidazol contra anaerobilor ce pot traversa ba
riera intestinala.
Tratamentul pentru ocluzie intestinala
- Este un act complex, medico-chirurgical ce se desfasoara in directia reechilib
rarii hidroelectrolitice, metabolico-nutritionale si tratamentului chirurgical a
l ocluziei. In vederea reechilibrarii, se initiaza urmatoarele gesturi: montarea

unei sonde de aspiratie nazo-gastrica (in scop atat terapeutic cat si diagnosti
c), initierea oxigenoterapiei, minimum doua linii venoase periferice (eventual c
atater venos central) pentru compensarea deficitelor calorice si hidro-electroli
tice dictate de laborator, cateter urinar pentru monitorizarea diurezei; concomi
tent cu aceste masuri se realizeaza monitorizarea tensiunii arteriale, EKG, puls
, saturatie in oxigen, glicemie, ionograma si echilibru acido-bazic pana la opor
tunitatea deciziei chirurgicale.
Tratamentul chirurgical se va realiza, ideal, sub anestezie generala cu intubati
e oro-traheala (pentru confortul atat al pacientului cat si al chirurgului), pe
incizie mediana supra si subombilicala (prelungita, de necesitate, cranial si/sa
u caudal). Intraoperator, dupa reperarea zonei de obstructie se face un bilant a
l leziunilor tisulare si al sanselor de reversibilitate a suferintelor trofice s
i zonelor de ischemie.
-Tratamentul ocluziilor la nivelul intestinului subtire poate fi relativ simpl
u: sectionare brida, adezioliza, devolvulare, reducerea unei hernii, cu decompri
marea retrograda a intestinului si aspirarea continutului intestinal la nivel ga
stric. Se acorda o atentie deosebita peristalticii, coloratiei si vascularizatie
i locare dupa decomprimare; pentru stimularea microcirculatiei se pot aplica loc
al comprese calde sau se fac infiltratii in mezou cu xilina 1%. Daca se constata
leziuni ireversibile, se decide rezectie segmentara pana la tesut sanatos si an
astomoza latero-laterala (datorita diferentei calibrului intestinal supra si sub
lezional).
- Ocluziile de la nivelul intestinului gros sunt in majoritatea cazurilor de cau
za tumorala, impunand rezectii in limite oncologice si limfadenectomii regionale
. In cazul obstructiilor pe colonul drept se indica hemicolectomie dreapta, iar
daca interventia este nefezabila, ileo-transverso-anastomoza latero-laterala pen
tru ocolirea abstacolului.
- In obstructiile colonului stang, conduita chirurgicala traditionala consta in
operatii seriate: colostomie de degajare, urmata la 4 -6 saptamani de operatie r
adicala si refacerea continuitatii digetive, iar peste 6 - 12 saptamani inchider
rezectia tumorii cu inchiderea bontului coli
a colostomei, sau operatia Hartmann
c distal si exteriorizarea celui proximal in colostomie terminala povizorie, urm
ata de refacerea continuitatii tubului digestiv cu sau fara colostomie de protec
tie in amonte de anastomoza. Este posibila si chirurgia intr-un singur timp, rez
ectie anastomoza in cazul obstructiilor colice stangi , dar cu golirea continu
tului colic intraoperator.
Postoperator se continua terapia de reechilibrare, monitorizarea, antibioterapia
cu spectru larg, se instituie profilaxia complicatiilor tromboembolice si pana
la reluarea tranzitului intestinal aspiratia gastrica.