Boala Diverticulară Colonică

Click to edit Master title style
BOALA DIVERTICULARĂ
COLONICĂ
ASIS UNIV. DR GABRIELA OPREA-CALIN
DISCIPLINA MEDICINA INTERNA II-
GASTROENTEROLOGIE
SPITAL UNIVERSITAR DE URGENŢA BUCUREŞTI
1
UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI
Click
Cadruto nosologic
edit Master title style
 Clasificarea diverticulilor
 Epidemiologie
 Etiopatogeneză
 Tablou clinic
 Explorări paraclinice
 Forme clinice ale bolii diverticulare
 Diagnostic pozitiv
 Diagnostic diferențial
 Prognostic
 Tratament
 Profilaxie 2
CADRUL
NOSOLOGIC
• DIVERTICULI COLONICI – protruzii sacciforme în
afara lumenului intestinal, de dimensiuni variabile
(mm-cm), care conțin doar mucoasă şi submucoasă
care herniază împreună prin muscularis propria
(hernieri dobândite ale mucosei şi submucoasei), prin
zonele cu rezistență scăzută a peretelui intestinal, zone
reprezentate de locul unde vasele sanguine “vasa
recta”penetrează, străbat perpendicular peretele colonic
• DIVERTICULOZA COLONICĂ – prezența unuia
sau a mai multor diverticuli la nivelul colonului
• DIVERTICULITA – formă complicată cu inflamție
3
3
CLASIFICARE
DIVERTICULI FALŞI -
DIVERTICULI ADEVĂRAŢI PSEUDODIVERTICULI
(CONGENITALI) (DOBÂNDIŢI)
 implică toate structurile peretelui colonic  structură - perete format numai din mucoasă şi din
 entitate rar întâlnită musculara mucoasei (numai mucoasa şi submucoasa
sunt conținute în interiorul pungii în formă de sac
 de obicei unici (solitar) care herniază prin muscularis propria)
 localizați la nivelul cecului sau colonului ascendent,  număr - frecvent multiplii
pe fața anterioară a colonului drept, deasupra valvei
ileo-cecale (“diverticul solitar al colonului drept”)  localizare preferențială la nivelul sigmoidului
(95% din cazuri), numai 4-5% la nivelul altui
segment
4
4
ClickEPIDEMIOLOGIE
to edit Master title style
 “Boală a civilizației “ (frecvență crescută în țările vestice industrializate)

 Prevalența este de 35-50% din populație
 Diverticuloza este atât de frecventă la persoanele vârstnice în emisferia vestică încât unii nu o
consideră o entitate patologică
 Incidența creşte cu vârsta – la populațiile vestice afecțiunea este întâlnită la 50% dintre cei în decada a
8-a şi a 9-a față de doar 10% la cei cu vârsta <40 ani; prin contrast, Africa si Asia au o prevalență <1%
 Afectează în mod egal ambele sexe (bărbații şi femeile prezintă în egală măsură diverticuloză)
 Majoritatea sunt asimptomtici
 Aproximativ 20 - 25% din pacienții cu diverticuli vor dezvolta un episod de diverticulită
 Aproximativ 15% din cazuri vor prezenta complicații grave (abcese, fistule, perforații)
 Afectarea colonului sigmoid mult mai frecvent comparativ cu ale segmente colonice
5
5
 Studiile efectuate au arătat că diferențele geografice țin mai mult
de acțiunea factorilor de mediu
 Principalul factor incriminat – cantitatea de fibre vegetale din
alimentația pacienților
 Diverticuloza este mai puțin frecvent întâlnită la populațiile cu
dietă bogată în fibre, obişuită la populația din Africa şi Orient şi la
vegetarieni
 Dietele tradiționale (bazate pe consum crescut de carne şi grăsimi)
din Europa şi America de Nord sunt deficitare în fibre, fără să
atingă cantitatea recomandată de 25-30g/zi EPIDEMIOL
OGIE
6 6
ETIOPATOGE
 Organizarea musculaturii peretelui colonic
NEZA
 Zone parietale relativ neprotejate prin musculatură
 La nivelul rectului, unde stratul muscular longitudinal
cuprinde întreaga circumferință, diverticulii sunt rar
întâlniți
 Rezistența scăzută a peretelui colonic în locul de
pătrundere a vaselor nutritive
7 7
ETIOPATOGEN
EZA
 TULBURĂRI DE MOTILITATE
 Contracția musculaturii pe anumite haustre determină colonul să nu se mai
comporte ca un tub continuu, ci asemănator unuia fragmentat, acest fenomen
ducând la creşterea presiunii pe anumite segmente
 Sigmoidul are cel mai îngust diametru din întreg colonul, deci cel mai înalt regim
presional, ceea ce explică localizarea frecventă a diverticulilor la acest nivel
 REGIM SĂRAC ȊN FIBRE VEGETALE
 Cresc volumul bolului fecal, realizând distensia colonului
 Scăderea presiunii intraluminale
 Influențează favorabil motilitatea intestinală normală
8 8
CONCLUZI
Click toPATOGENEZA
edit Master title style E
DIVERTICULOZEI
depinde cel mai probabil de interrelația dintre fibrele din
dietă, structura peretelui colonic şi motilitatea intestinală
 FIBRELE măresc cantitatea şi volumul scaunului
crescând diametrul colonului şi diminuând astfel
contractilitatea şi presiunile intraluminale.
 COLONUL SIGMOID are cel mai mic diametru
intraluminal, aceasta fiind explicația faptului că este
segmentul colonic cel mai afectat de prezența
diverticulilor (în țările occidentale, nu şi în Asia unde
statistic localizarea diverticulilor este mai frecventă la
nivelul colonului drept)
 Anomaliile în reglarea matricii colonice
extracelulare, tranzitul intestinal diminuat ca şi
contractilitatea excesivă sunt, de asemenea implicate
în patogeneza diverticulozei
9 9
CLASIFICAREA
CLINICĂ A BOLII
DIVERTICULARE
 BOALA DIVERTICULARĂ include atât
hemoragia diverticulară cât şi diverticulita
 O serie de pacienți au simptome
nespecifice, incluzând meteorim, dureri
abdominale colicative, tulburări de tranzit
intestinal (scaune neregulate), flatulență
excesivă – simptome care pot fi mai degrabă
legate de un sindrom de intestin iritabil decât
direct de prezența diverticulilor
1010
CLASIFICAREA
CLINICĂ A
BOLII COLONICĂ
 DIVERTICULOZA
ASIMPTOMATICĂ
DIVERTICULARE
 BOALA SIMPTOMATICĂ
NECOMPLICATĂ
 BOALA SIMPTOMATICĂ RECURENTĂ
 BOALA COMPLICATĂ
 diverticulita acută
 hemoragia diverticulară
 abces peridiverticular sau la distanță
 perforații
 peritonita purulentă sau fecaloidă
 stenoze
 fistule
1111
Diverticulita severă:
segment colic inflamat cu congestie, edem si exudate
purulente în vecinatatea unui diverticul necrotic
12
12
TABLOU
CLINIC
 SIMPTOMATOLOGIE
 Complet asimptomatică
 Simptomatică
 SIMPTOME – nespecifice
 Dureri nesistematizate în fosa iliacă stângă sau în
regiunea sprapubiană
 Meteorism influențat favorabil de defecație
 Senzație de evacuare rectală incompletă
 Tulburări de tranzit intestinal (diaree/constipație)
 Eliminare de mucus
1313
EXPLORARI
PARACLINICE
 Radiografia abdominală simplă
 Ultrasonografie (US)
 CT abdomino-pelvin cu
substanță de contrast
 Colonoscopie
 Irigoscopia – irigografia (simplă
sau cu dublu contrast)
 Scintigrafie cu hematii marcate
cu Tc
 Angiografie mezenterică selectivă
1414
DIVERTICULOZA COLONICĂ –
EXPLORĂRI PARACLINICE
 RADIOGRAFIA ABDOMINALĂ SIMPLĂ
 Ȋntre 30-50% din cazurile de diverticulită acută – imagini de
ocluzie
 Ȋn caz de perforație – imagini de pneumoperitoneu
Poate detecta pneumoperitoneu sub diafragm la pacienții cu semne
de iritație peritoneală şi până la 50% dintre pacienții cu diverticulită
acută pot prezenta ileus, obstrucție, abces al părților moi
 IRIGOSCOPIA-IRIGOGRAFIA (simplă sau cu
dublu contrast)
 Existența, numărul şi localizarea diverticulilor
 Formațiuni opace mici care ies din conturul intestinal delimitat
de coloana de bariu
 NU ESTE INDICATĂ ȊN FAZA TIMPURIE a unui episode
de diverticulită acută – există riscul producerii perforației
1515
DIVERTICULOZA COLONICĂ – EXPLORĂRI
PARACLINICE
 IRIGOGRAFIA cu GASTROFIN
(substanță hidrosolubilă)
 mai puțin riscantă
 se pot pune în evidență traiecte de
extravazare ale substanței prin
orificiul perforației sau deformarea
peretelui colonic, secundar masei
inflamatorii din vecinătate
ABCES PERIDIVERTICULAR
1616
PARACLINICE
 COMPUTER TOMOGRAFIA
ABDOMINO-PELVINA cu contrast
oral şi iv
 a devenit modalitatea de elecție pentru
diagnosticul bolii diverticulare complicate
(a diverticulitei acute) cu o sensibilitate şi o
specificitate de 97%, respectiv 100%
INDICAŢII:
 Faza acută a diverticulitei acute
 Suspiciune de abces sau fistulă
 Suspiciune diverticulită dreaptă –
diagnostic diferențial cu neoplasm colon
1717
PARACLINICE
CARACTERISTICILE IMAGISTICE (CT) de diverticulită includ:
 Prezența diverticulilor cu infiltrare grasă pericolică
 Ȋngroşarea peretelui intestinal
 Flegmon şi lichid pericolic
CT mai poate evidenția complicații incluzând:
 fistule
 obstrucție
 ileus
1818
EXPLORĂRI PARACLINICE
 ULTRASONOGRAFIA (US)
 Poate vizualiza segmentele de colon
afectat
 Ȋngroşarea cu aspect hipoecogen a
peretelui
 Inflamația pericolică apare ca un
halou hiperecogen
 Identificarea abceselor locale sau la
distanță ceea ce permite drenajul
percutan
1919
DIVERTICULOZA
Click COLONICĂ – EXPLORARI
PARACLINICE
 ANGIOGRAFIA MEZENTERICĂ
SELECTIVĂ
 Ȋn cazul pacienților cu hemoragie
digestivă masivă
 Precizează sediul hemoragiei
 Injectare intraarterială de Vasopresină
 Embolizare arterială selectivă
 SCINTIGRAFIA CU HEMATII
MARCATE CU TECNETIUM (Tc)
 Permite decelarea sediului unei
hemoragii diverticulare
2020
PARACLINICE
 COLONOSCOPIA
 Indicație în diverticuloza
necomplicată
 Trebuie evitată în stadiul acut (episod
de diverticulită acută) pentru că
insuflația de aer creşte riscul de
perforație
 După rezolvarea inflamației acute
trebuie efectuată pentru a exclude
malignitatea
2121
DIVERTICULOZA
Click to edit Master title style COLONICĂ -
COMPLICAŢII
 DIVERTICULITA ACUTA
 complicația ce mai frecventă
 aprox 10-25% din pacienții cu diverticuli
dezvoltă diverticulită
 se produce prin obstrucția colului diverticular de
către materii fecale, ducând la supraproducție de
mucus şi suprapopulare bacteriană
 evoluția poate fi spontan spre remisie sau sub
tratament conservator
 diagnosticul se stabileşte pe baza anamnezei şi
examenului fizic, dar în cazul unui dubiu de
diagnostic este utilă folosirea tehnicilor
imagistice
2222
DIVERTICULOZA
COMPLICAŢII
 DIVERTICULITA ACUTA
 Pentru că 85% dintre cazurile de diverticulită apar la nivelul colonului stâng, (sigmoid-colon
descendent), cea mai frecventă manifestare clinică este durerea în cadranul inferior stâng
(debut brusc cu durere intensă la nivelul fosei iliace stângi), cu iradiere la nivelul cadranului
superior stâng sau în întreg abdomenul
 febra este constantă
 alte simptome pot fi: modificarea obiceiurilor intestinale - tulburări de tranzit, mai rar
sângerare, greață, vărsături, anorexie
 10-15% dintre pacienți prezintă simptome urinare prin strânsa proximitate cu vezica urinară
 masă dureroasă la palpare sau apărare musculară
 zgomotele abdominale sunt de obicei diminuate, dar pot fi hiperactive la cei cu obstrucție
 numai ½ dintre pacienți prezintă leucocitoză astfel încât un număr normal al leucocitelor nu
exclude diagnosticul
23
23
DIVERTICULITA – utilizarea și ierarhia aplicării metodelor de diagnostic
în practică
 RADIOGRAFIA ABDOMINALĂ “pe gol”
 este un pas inițial bun
 poate arată semne de ileus, ocluzie, efect de masa, perforație
 ULTRASONOGRAFIA (US)
 este non-invazivă și poate fi o examinare sigură pentru evaluarea diverticulitei acute
 20% dintre examinări sunt sub-optimale datorită aerocoliei și este foarte operator-
dependentă

 COMPUTER TOMOGRAF (CT)
 foarte utilă, în complicații, și evaluarea pentru alte boli
 trebuie luată în considerare în toate cazurile de diverticulită asociate cu masa palpabilă
sau când starea pacientului este gravă
Pieramici EJ, Freeman SR. Diverticulitis. McNally PR. GI/Liver Secrets. Elsevier
2006:422-30 2424

Click to edit Master– utilizarea
DIVERTICULITA title styleși ierarhia aplicării metodelor de diagnostic
în practică
 IRIGOGRAFIA cu contrast hidrosolubil

 în cazurile de severitate moderată, când diagnosticul este în dubiu,
examinarea este sigură și utilă
 în cazurile de severitate se amână 6-8 săptămâni (dacă diagnosticul nu a putut
fi stabilit prin alte metode)
 COLONOSCOPIA
 diverticulita acută este o contraindicație pentru endoscopie, mai întâi trebuie
exclusă perforația
 se aplică numai dacă diagnosticul nu a putut fi stabilit prin alte metode, atunci
când simptomele de apel sunt reprezentate de anemie, rectoragii, pentru
excludere altor boli: colita ischemică, colita ulcerativă, boala Crohn, CCR,
etc
Pieramici EJ, Freeman SR. Diverticulitis. McNally PR. GI/Liver Secrets. Elsevier
2006:422-30 2525
DIVERTICULOZA
COMPLICAŢII
 ABCES PERIDIVERTICULAR (PERICOLIC)
 Rezultatul evoluției spontane a unei perforații cu
suprainfecție
 Datorită tratamentului antibiotic administrat în
faza de constituire supurația se poate resorbi sau
rămâne circumscrisă
 Abcesul se poate deschide într-un organ cavitar din
vecinătate, la tegumente sau în cavitatea peritoneală
 Ȋnsămânțări la distanță:
Pileflebita
Abces hepatic
 Diagnostic – CT sau/şi US
26
26
DIVERTICULOZA
COMPLICAŢII
 PERFORAŢIA ȊN PERITONEUL
LIBER
 Peritonita secundară poate fi
purulentă/stercorală
 Tablou clinic: durere brutală în fosa
iliacă stângă, semne de şoc şi febră înaltă
 Contractură abdominală
localizată/generalizată
 Zgomote intestinale diminuate
 Semne clinice de pneumoperitoneu cu
dispariția matității hepatice
27
27
DIVERTICULOZA
COLONICĂ -
COMPLICAŢII
FISTULE SPONTANE
 pasajul de materii fecale şi gaze (ex: fistula colo-vaginală – scurgerii de
materii fecale prin vagin; fistula colo-vezicală – pneumaturie, fecalurie)
 complicație relativ frecventă, consecința deschiderii unui abces
preexistent într-un organ de vecinatate (colon, vagin, cec, intestine
subțire, vezica urinară) – fistule interne sau la exterior, la perete –
fistule externe
 Fistulizare externă
 indirect – prin intermediul organelor viscerale cavitare (vagin, uter,
vezica urinara) sa
 direct - fistule colo-cutante purulente/stercorale
 Fistulele interne colo-enterice sau colo-colonice se traduc clinic prin
debacluri diareice sau puroi
 diagnostic - CT sau Rx (ex: aer în vezica urinară)
28
28
Fistule entero
vezicale
vaginale
intestinale
colice
rectale
ureterale
cutanate
venoase
29
29
FISTULA COLO-VAGINALA
FISTULA COLO-VEZICALA
Fistulizare Fistulizare
în intestinul subțire în cec 30 30
DIVERTICULOZA
COMPLICAŢII
 HEMORAGIA DIVERTICULARĂ
 cauză frecventă de hemoragie digestivă inferioară,
reprezentând 17-40% dintre cazuri
 apare la 5% dintre pacienții cu diverticuloză,
secundar unor microtraumatisme
origine arteriolară
sângerarea se explică anatomic prin proximitatea dintre
zona diverticulară şi vasele drepte ale colonului, cu
erodarea şi ruperea secundară; pe măsură ce diverticulul
creşte, vasul este separat doar printr-un strat subțire de
musculară şi poate fi susceptibil la diverse agresiuni
are tendința de a se repetat
recurența dupa primul episod survine la 22% din
pacienți, la 50% dintre aceştia repetându-se de mai mult
de 2ori 31
31
Click
TABLOU CLINIC
 Rectoragii cu debut brusc, frecvent
abundente (sângerare masivă), poate
necesita transfuzie de sânge
ocazional pot fi prezente crampe
abdominale, tenesme
poate fi prezentă starea de şoc cu
tahicardie şi hipotensiune arteriala
 Ȋn 70 - 80% dintre cazuri se opreşte
spontan, în restul cazurilor fiind necesar
intervenția chirurgicală pentru
efectuarea hemostazei
EXPLORĂRI
Angiografie şi radioizotopi – scintigrafie
cu hematii marcate cu Tc
Colonoscopie 32
32
DIVERTICULOZA COLONICĂ -
COMPLICAŢII
 Ocluzia intestinală
 survine la 2% din cazuri
 apare după episoade repetate de diverticulită, fiind precedată de episoade tranzitorii de subocluzie
 presupune îngustarea progresivă a lumenului prin inflamația care se propagă longitudinal
 tablou clinic – tumoră inflamatorie palpabilă în fosa iliaca stângă, distensie abdominală, vărsături,
febră, sindrom inflamator
 În faza acută este secundară compresiunii intestinale prin masa inflamatorie
 În faza cronică este rezultatul stenozei colice realizate de
 modificările parietale sau
 aderențelor postinflamatorii
 examen paraclinic
 Irigografia
 stopul substanței de contrast la nivelul sigmoidului (faza acută)
 sigmoidita – defileu lung, neregulat şi cu spiculații colonce, imagine de “teancuri de farfurii“şi diverticuli vecini
(la remiterea simptomatologiei)
 diagnostic diferențial dificil cu cancerul sigmoidian 33
33
DIVERTICULOZA
COLONICĂ –
DIAGNOSTIC POZITIV
CIRCUMSTANŢE DE DIAGNOSTIC
 Ȋntâmplător – la personele expuse examinărilor medicale pentru
screening-ul cancerului colorectal sau pentru depistarea unor
pierderi oculte de sânge
 Simptome colonice – durere în fosa iliacă stângă, balonare,
constipație, diaree, eliminare rectală de mucus
 Apariția complicațiilor
34
34
Click to edit Master title
DIVERTICULOZA style
COLONICĂ – DIAGNOSTIC POZITIV
 Boala diverticulară necomplicată

 Date oferite de irigografie, CT și/sau colonoscopie
 Diverticulita acută
 Instalarea bruscă a unui sindrom algic în hemiabdomenul stâng sau inferior
 Febră, tulburări de tranzit
 Palparea unei mase sau apărare locală
 Sindrom inflamator (creșterea VSH și pCR), leucocitoză
 Confirmare prin CT sau/și US
 Fistule entero-vezicale, entero-vaginale
 Pneumaturie sau fecalurie
 Pasajul și eliminarea de materii fecale și gaze prin vagin
35
35
DIVERTICULOZA
Click COLONICĂ –
DIAGNOSTIC POZITIV
 Peritonita purulentă și stercorală
 Semne de iritație peritoneală difuză
 Sindrom inflamator important (creșterea marcată a VSH, PCR),
leucocitoză
 Examen bacteriologic și citologic al lichidului peritioneal

 Hemoragia digestivă diverticulară
 Caracter abrupt
 Originea și sediul precizat prin angiografie selectivă și/sauexplorare
cu radioizotopi, colonoscopie (în cazul sângerărilor moderate sau
oprite spontan)
3636
DIVERTICULOZA COLONICĂ – DIAGNOSTIC
DIFERENŢIAL
 CLINIC
 Sindrom de intestin iritabil
 Cancer colorectal
 Bolile inflamatorii intestinale
Colita ulcerativa
Boala Crohn
 Colite infecțioase sau de iradiere
 Colita ischemică
 Apendicita acută
 Angiodisplaziile intestinale
 Afecțiuni anorectale
 DUPĂ INVESTIGAŢIILE PARACLINICE
Depinde de nivelul de disponibilitate
37
37
PROGNOSTIC
Ad vitam
în diverticuloza necomplicată – bun
în complicații, prognosticul este influențat de:
tipul acesteia
vârsta şi bolile asociate
starea de imunodepresie
precocitatea diagnosticului corect
instituirea de urgență a unei terapii adecvate
Mortalitatea
 6% la cei cu peritonită purulentă
 35% la cei cu peritonită stercorală
Ad sanationem - se poate vindeca prin tratament chirurgical
Ad laborem - capacitatea de muncă nu este afectată
38
38
TRATAMENT
Principii
Inducerea remisiunii
Prevenirea recurențelor și complicațiilor
Metode terapeutice
Regim alimentar
Tratament medicamentos
Tratament endoscopic
Tratament chirurgical

Tratamentul diferitelor forme clinice de boală

39
39
DIVERTICULOZA
COLONICĂ –
TRATAMENT
 Diverticuloza asimptomatică
Regim dietetic suplimentat cu fibre vegetale RIFAXIMIN
Tărâțele din cereale – 3-5g/zi cu creștere la 15-20g/zi
(NORMIX)
 Diverticuloza simptomatică necomplicată
Regim alimentar îmbogățit cu fibre vegetale cp 200mg
 AB de elecție
Cei cu simptome uşoare, fără semne de peritonită, fără
 nu are efecte sistemice
boli asociate semnificative, care pot tolera aportul oral,  reduce simptomatologia
pot fi tratați la domiciliul cu antibiotic oral  menține remisiunea
Cei cu simptome severe trebuie spitalizați pentru bolii diverticulare
instituire: necomplicate
 Repaus digestiv
 Hidratare parenterală
 Administrare antibioterapie iv
40
40
DIVERTICULOZA
COLONICĂ –
TRATAMENT
Tratamentul diverticulitei constă în administrare de antibiotice, schema
trebuie să acopere bacterii Gram-negativ și anaerobi
DIVERTICULITA ACUTĂ

Punerea în repaus a colonului

Influențarea simptomatologiei algice

Combaterea procesului infecțios

Reechilibrare hidroelectrolitică

Forme ușoare

Ingestia de lichide hidrozaharate

Forme severe (vărsături repetate și sdr. subocluziv)

Sonda de aspirație nazogastrică

Pungă cu gheață local

Administrarea necesarului hidroelectrolitic și caloric iv
41
41
TRATAMENT
 DIVERTICULITA ACUTĂ
Durerile colicative pot fi influențate favorabil cu
analgezice opioide – Meperidina (Mialgin) este preferată Morfinei, deoarece
aceasta determină spasme colonice și poate accentua hipersegmentarea
colonului
Tratament antibiotic inj iv - schemele folosite frecvent includ o
fluoroqinolona – Ciprofloxacin combinată cu Metronidazol
alte variante pot include: Piperacilina-Tazobactam, cefalosporine de generația a
III-a (Ceftriaxona), Ampicilina, Clindamicina
Ameliorarea simptomatică apare după 2-4zile de la inițierea antibioterapiei,
terapia antibiotică se administrează iv, timp de 7-10 zile
Tratamentul medicamentos rezolvă primul episod de diverticulită la 70-100%
din pacienți; 1/3 din acești pacienți vor dezvolta diverticulită recurentă într-un
interval de un an de la primul episod.
42
42
TRATAMENT
 DIVERTICULITA COMPLICATĂ CU ABCESE
 Se tratează chirurgical în doi timpi
 Dacă pacientul este stabil, fără semne de peritonită cu septicemie, iar abcesul este abordabil,
se preferă drenajul percutan CT sau ecoghidat, terapie AB și nutriție parenterală totală
 Condiții pentru intervenție chirurgicală “la rece”, rezecția segmentului afectat, urmată
de anastomoza intestinală
Abcesele mici se pot trata cu antibioterapie inj iv şi repaus digestiv, în timp ce abcesele mai mari pot
necesita drenaj percutan ghidat tomografic/ecografic urmat de chirurgie selectivă într-o singură etapă
Abcese multiloculate sau inaccesibile, ca şi cei cu semne peritoneale pot necesita intervenție chirurgicală
de la început, în general în două etape – se efectuează colostomie diversionară şi punga Hartmann, iar
după o perioadă suficientă pentru vindecare, în a doua etapă, se închide colostoma şi se efectuează
reanastomoza.
 PERITONITA ACUTA GENERALIZATA (purulentă sau stercorală)
 Intervenție chirurgicală de urgență
43
 Lavaj peritoneal și procedeul Hartmann 43
DIVERTICULOZA
COLONICĂ –
TRATAMENT
 HEMORAGIA DIVERTICULARĂ
 Corectarea parenterală a hipovolemiei și anemiei acute
 Deoarece hemoragia se oprește frecvent spontan, se efectuează explorarea
colonoscopică care precizează sediul și originea sângerării
 Hemostaza in situ prin injectare de Adrenalină
 Ȋn caz de hemoragie persistentă, se indică angiografia, cu administrarea
intraarterială de Vasopresină cu efect vasoconstrictor hemostatic sau
embolizarea cu Gelfoam, iar dacă în pofida acestor măsuri hemoragia continuă
este indicată colectomia segmentară
44
44
DIVERTICULOZA
COLONICĂ –
TRATAMENT
 Indicațiile tratamentului chirurgical
 Perforația liberă cu
 peritonită stercorală
 peritonită purulentă secundară ruperii unui abces
 Abces abdominal sau pelvian
 Fistulele
 Ocluzia intestinală
 Diverticulita recurențială
 Imposibilitatea excluderii unui cancer de colon
Deoarece numai 25% din pacienții care prezintă diverticuli dezvoltă diverticulită recurentă, chirurgia
nu este recomandată după un episod necomplicat, dar trebuie luată în considerare la cei cu epidoade
repetate
45
45
DIVERTICULOZA
COLONICĂ –
PROFILAXIE
Îmbogățirea regimului alimentar cu fibre vegetale
scade riscul spre o evoluție nefavorabilă la pacienții cu diverticuloză simptomatică
Situaţii particulare:
vârstnici
 evitarea AINS - cresc riscul perforației
pacienți cu transplant renal
 se preferă tratamentul imunosupresor cu Ciclosporina față de corticoterapie, mai puțin
grevată de riscul aceleiași complicații
Intervenția chirurgicală – rezecţie segmentară
electivă la pacienții tineri, cu episoade recurențiale de diverticulită sau hemoragie
digestivă

46
46
47
47

Boala Diverticulară Colonică

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Boala Diverticulară Colonică

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Click to edit Master title style

 “Boală a civilizației “ (frecvență crescută în țările vestice industrializate)

 IRIGOGRAFIA cu contrast hidrosolubil

 diagnostic - CT sau Rx (ex: aer în vezica urinară)

 Boala diverticulară necomplicată

S-ar putea să vă placă și