PATOLOGIA CHIRURGICALĂ

INFLAMATORIE A COLONULUI
Rectocolita ulcero-hemoragica
Boala inflamatorie nespecifică cu etiologie necunoscută ce
interesează mucoasa rectului, colonului si respectă intestinul
subțire, evoluând in pusee succesive întrerupte de remisiuni,
puseele fiind caracterizate de apariția emisiilor
mucohemoragice.
ANATOMIE PATOLOGICĂ
 boala presupune leziuni ale mucoasei si submucoasei
 leziunile prind mereu rectul, cu o progresie liniară a
leziunii la nivelul colonului
Macroscopic: mucoasa este tapetată de leziuni ulcerative,
granulare superficiale.
Microscopic: in stadiile incipiente de boală, leziunile tipice
sunt: infiltrarea cu PMN la nivelul criptelor Lieberkuhn si
asociat prezintă microabcese in jurul criptelor
- in faze avansate apare coalizarea microabceselor,
descuamare celulară, ulcerații
CLINIC
Cele mai frecvente manifestări sunt diaree, durere
abdominală nesistematizată, rectoragii, scădere ponderală,
tenesme rectale, vărsături, febră, constipație, artralgii.
Examenul fizic este în funcţie de manifestările
clinice şi de durata de timp de la debut la prezentare.
Scăderea în greutate şi paloarea sunt semnele cele mai
comune.
În perioada acută tuseul rectal e pozitiv (marca sângerării
active).
DIAGNOSTIC
Endoscopia arată o mucoasă hiperemică, cu
granulaţii pseudopolipoide, care sângerează uşor la
manevrele endoscopice. De asemenea haustraţiile
colonice sunt mici, sau absente, cu prezenţa de
ulceraţii liniare adânci.
Colonoscopia are valoare prin posibilitatea de
biopsiere şi apreciere a întinderii leziunilor la nivelul
straturilor colonice.
Examenul radiologie poate fi efectuat atât cu
substanţa de contrast (bariu) cât şi simplu. Radiografia
simplă are valoare în prezenţa megacolonului
toxic, care creează aspectul de ocluzie intestinală
sau chiar de perforaţie digestivă cu prezenţa
pneumoperitpneului.
Irigografia baritată, ajutată de insuflaţia cu aer,
poate fi efectuată la majoritatea pacienţilor, fiind
extrem de utilă în aprecierea întinderii şi severităţii
bolii.
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Trebuie diferenţiată de alte leziuni inflamatorii
benigne ale colonului, colite virale, parazitare
sau bacteriene şi neoplaziile colonice.

Diagnosticul diferenţial trebuie de asemenea

făcut cu colite infecţioase, testele copro-parazitologice
şi coproculturile fiind examene de elecţie.
 TRATAMENT :
Trebuie adaptat în funcție de forma evolutivă, de episodul acut, de
perioada de latență a bolii .
Tratamentul medicamentos:
- în perioadele acute la pacienții cu megacolon toxic se vor corecta
toate deficitele metabolice si hematologice
- se aplică un tratament sustinut al leziunii, trebuie să existe o
alimentație echilibrată hipoglucioproteică benefică comparativ cu
alimentația parenterală totală, asociată cu antiinflamatoare:
a) corticoizii: utilizați in perioadele acute
b) derivații de Sulfasalazina :4-6gr de Salazopirina sunt suficiente
pentru controlul bolii in faza latență.
c)imunosupresoarele: Azatioprina sau asociații de Ciclosporină +
6-Mercaptopurină
 Tratament chirurgical:
- rezervat pentru complicații
Purtarea unei ileostomii invalidează pacientul dpdv psiho-
social, tratamentul chirurgical este adresat doar:
1) rectoragii masive ce nu pot fi oprite prin metode
conservatoare;
2) megacolonul toxic cu semne clare de perforaţie;
3) RCUH acută fulminantă, ce nu răspunde la terapia cu
corticoizi;
4) ocluzia prin stricturi colonice;
5) suspiciune de neoplazie.
 Operația de elecție este rectocolectomia totala cu ileostomie.
Ileostoma e greu de acceptat pentru că are un conținut acid,
fluid iar pacientul dezvoltă iritarea tegumentului ceea ce duce
la abcese, fisuri, fistule.
Variante chirurgicale alternative:
- rectocolectomie subtotală cu prezervarea canalului anal +
anastomoze ileo-anale.
- păstrarea rectului + anastomoza ileo-rectală.
Complicații postoperatorii:
 infectarea ansei de ileostoma: se recurge la antibioterapie,
antiinflamatoare și reintervenție chirurgicală pentru
refacerea ileostomei
 ocluzie ileală de exemplu la pacienții cu sindrom de
malabsorbție.
BOALA CROHN COLICĂ
A fost descrisă de Crohn în 1932, cu localizare pe
intestinul subțire, ulterior și cu localizare colică.
Trebuie diferențiată de rectocolita hemoragică cu care a
fost confundată.
ETIOPATOGENIE
Apare în general la
subiecți tineri
Întâlnită cu precădere la
populația anglo-saxonă și
la cea din nordul Europei.
ANATOMIE PATOLOGICĂ
Atingere colică la peste 25% din cazuri
Leziunile colice segmentare sunt izolate între ele de
porțiuni sănătoase, dar în peste 50% sunt descrise pe
intreg colonul
Formele rectale pure sunt excepționale.
Asocierea leziunilor rectale cu cele colonice sunt întâlnite
în peste 30% din cazuri.
 ANATOMIE PATOLOGICĂ
Macroscopic Histologic – 3 elemente
Perete colic îngroșat, caracteristice

edematos, congestiv, adesea Granulom epitelioid

fibros, lumen strâmt, (celule histiocitare
acompaniat de asociate cu celule gigant)
sclerolipomatoză a mezoului Ulcerația fisurară
și hipertrofia nodulilor Noduli limfoizi
limfatici.
Mucoasă cu ulcerații
longitudinale și transversale,
desparțite de porțiuni de
mucoasă sanatoasă,
edematoasă sau hemoragică
SIMPTOMATOLOGIE
Diaree de abundență
variabilă, adesea
sângerândă
Duredi abdominale
Stare generală precară
Febră
Slăbiciune
EXAMEN FIZIC
Manifestări digestive Manifestări extradigestive
Adesea negativ, poate Articulare – artrite
evidenția o masă palpabilă periferice, sacroileite,
cu aspect inflamator în spondilartite anchilozante
abdomen sau fistule Cutanate – eritem nodos,
parietale diverse erupții maculoase sau
Leziuni anoperineale papuloase
Oculare – irite,
conjunctivite
EXPLORĂRI PARACLINICE
Clisma baritată – leziuni
discontinue, etajate,
asimetrice, polimorsifm
care indică vârste diferite.
Imagini radiologice –
inițial lacunare, ulterior cu
aspect de buton de
cămașă, tardiv se pot
observa stenoze.
EXPLORĂRI PARACLINICE
Rectoscopia – ulcerații
ovalare pe mucoasă
sănătoasă sau ulcerații
alungite (aspect de pavaj).
Colonoscopia – aspecte
identice cu rectoscopia
Biopsia
EVOLUȚIE ȘI COMPLICAȚII
Evoluție Complicații
Imprevizibilă, de la forme Abcese și fistule externe
ușoare până la forme ce Fistule colovezicale
necesită act chirurgical de Hemoragii masive
urgență. Peritonite și ocluzii
Recidiva poate apărea
malignizare
dupa tratament chirurgical
pe porțiunile ramase
considerate normale.
TRATAMENT
TRATAMENT MEDICAL TRATAMENT CHIRUGICAL
Simptomatic În cazul ineficienței
tratamentului medical sau la
Alimetație hipercalorică,
apariția complicațiilor
săracă în reziduuri Rezecția colică va fi adaptată la
Medicamente antidiareice întinderea leziunilor –
și antiinfecțioase precum colectomii segmentare, totale
salazopirina sau terminate prin anastomoze
ileorectale
metronidazol
Problema păstrării rectului atins
se impune.