CHIRURGIE ORTOPEDICA

LEZIUNI ASOCIATE
ACTIVITĂTILOR SPORTIVE
 Aceste leziuni apar fie în urma traumatismelor
acute fie în urma unui stres fizic repetitiv.
 Când stresul fizic depăşeşte capacitatea
reparatorie normală, ţesuturile suferă leziuni
cronice şi inflamatorii.
 Această secţiune descrie cele mai frecvente
leziuni asociate acute sau suprasolicitărilor
cronice, repetitive.
 Fractura de stres
 Fracturi le de stres sunt leziuni
clasice de suprasolicitare.
 Fracturile de stres au fost
identificate la majoritatea
oaselor,inclusiv la nivelul
femurului, tibiei, calcaneului şi
metatarsienelor, la alergători; al
humersului, la aruncători; al
coastelor, la vâslaşi; şi al
articulaţiei pumnului şi al
vertebrei LS, la gimnaşti.
 Tratamentul tradiţional ce constă
în repaus şi protecţie faţă de stres
permite vindecarea acestor
fracturi microscopice.
 Epicondilita laterală (cotul
tenismenului)
 Epicondilita laterală, sau cotul
tenismenului, este o leziune de
suprasolicitare la nivelul originii
muşchilor extensori ai pumnului.
 Majoritatea acestor leziuni
răspund la tratament conservator
care include repaus, căldură
locală, antiinflamatoare, exerciţii
de întindere.
 Intervenţia chirurgicală, ţesutul
de granulaţie cronic este
identificat la nivelul originii
muşchiului extensor radial al
carpului şi este excizat.
Tendinita coafei rotatorilor (bursita
umărului)
 Articulaţia gleno-humerală a
umărului este cea mai mobilă
articulaţie din organism.
 Tratamentul constă în repaus,
exerciţii excentrice pentru
întărirea coafei rotatorilor şi
medicaţie antiinflamatoare.
 Decompresia chirurgicală a
arcului coracoacromial este
indicată dacă afecţiunea se
cronicizează sau este
necesară sutura tendonului
rupt al coafei rotatorilor.
 Fasceita plantară (bursita
calcaneană)
 Fascia plantară este o structură
groasă, fibroasă ataşată de
calcaneu, care se etalează distal
la nivel plantar pentru a înveli
capetele metatarsienelor.
 Tratamentul conservator include
repaus, medicaţie, scădere
ponderală dacă este cazul,
încălţăminte adecvată, suport
calcaneean sau orteze capitonate
în pantofi.
 Tratamentul chirurgical
eliberează fascia plantară de la
originea sa calcaneeană şi este
rezervat cazurilor neresponsive
tratamentului nonoperativ
conservator.
 Sindromul dureros patelar
 Rotula este încorporată în
muşchiul cvadriceps şi alunecă
prin şanţul femural.
 Tratamentul conservator este
adesea eficient. Evitarea
activităţilor agravante şi
utilizarea medicamentelor
antiinflamatorii şi ortezelor
rotuliene sunt metode de
tratament eficiente.
 Diagnosticul condromalaciei
trebuie rezervat pentru leziuni
ale cartilajului articular
observate fie prin examinare
RMN, fie artroscopic
 Sindromul de stres tibial (durerea
tibială)
 Sindromul de stres tibial
reprezintă dureri de gambă care
se intensifică în timpul
exerciţiului.
 Diagnosticul sindromului de
compartiment legat de exerciţii
se bazează pe măsurători
obiective ale presiunii.
 Atunci când eşuează
tratamentele conservatoare
afecţiunea poate fi tratată cu
succes chirurgical prin
fasciotomie a compartimentului
membrului implicat.
 Entorsele
 O entorsă este o leziune
ligamentară care prezinta trei grade.
 Entorsele de gleznă Ligamentele
laterale ale gleznei sunt cele mai
frecvent afectate ligamente din
corp. Diagnosticul entorsei
ligamentului lateral al gleznei şi
severitatea acestuia sunt
determinate de gradul de
sensibilitate al ligamentului şi de
testele de stres manual şi
radiografice.
 Tratamentul constă în gheaţă,
drenaj postural, bandaj compresiv şi
mobilizare precoce.
 Repararea chirurgicală rareori
indicată
 Entorsele
 Entorsele de
genunchi:Articulaţia
genunchiului este situată între
cele mai mari două oase ale
corpului, femurul şi tibia
 Testul sertarului anterior este
utilizat pentru a evalua
integritatea ligamentului
încrucişat anterior.
 Indicaţiile pentru repararea si
reconstrucţia chirurgicală a
ligamentelor sunt controversate,
se vindecă prost şi sunt, în
general, reconstruite cu
autogrefe.
 Leziunea meniscală
 Pacienţii cu leziuni meniscale pot
prezenta durere şi sensibilitate
localizată la nivelul liniei
articulaţiei,
 Examenul clinic ar trebui să
verifice pierderea extensiei
complete.
 Meniscectomia totală duce la
dezvoltarea lentă a artrozei
tibiofemurale.
 Cura chirurgicală a leziunilor
meniscale se efectuează
a1troscopic, deoarece este mai
puţin traumatică şi este mai
precisă.
 Disjuncţia acromio-claviculară
(umăr)
 Articulaţia acromioclaviculară
este afectată după o lovitură
directă sau cădere pe umăr.
 Dacă doar ligamentul
acromioclavicular este rupt şi
ligamentele coracoclaviculare
întinse, leziunea est clasificată
ca fiind de gradul II;
 Atunci când atât ligamentul
acromioclavicular, cât şi
ligamentele coracoclaviculare
sunt afectate (gradul lll).
 Policele schiorului
 Este lezat la schiorii care cad
în timp ce ţin băţul de schi sau
în sporturi ce presupun
manipularea cu mâna a mingii.
 Ligamentul colateral ulnar al
articulaţiei metacarpo-
falangiene a policelui (MCP-
metacarpo phalangeal) este o
structură critică, deoarece
stabilizează policele în timpul
prizei obiectelor şi a mişcării
de ciupit împreună cu degetul
arătător.
 Degetul Mallet
 O lovitură la vârful unui
deget care provoacă flexia
bruscă a degetului extins
poate provoca ruperea
tendonului extensorului
digital.
 Această leziune se vindecă
bine dacă este imobilizată
articulaţia interfalangiană
în extensie completă timp
de 6 săptămâni.
 Fractura boxerului
 Oasele metacarpiene ale
indexului şi degetului
III au o mobilitate
limitată şi actionează ca
nişte stâlpi rigizi pentru
lucrul precis cu mâna.
 Ocazional, pot fi
necesare broşe
percutanate pentru a
fixa o fractură foarte
instabilă.
 Ruptura de tendon Achillean
 Rupturile tendonului Achillean
apar la sportivi de vârstă mijlocie
care solicită tendonul dincolo de
toleranţa sa.
 Testul Thompson verifică dacă
complexul format din
gastrocnemian şi solear este
intact.
 Diagnosticul poate fi uşor
confirmat ecografic.
 Tratamentul ortopedic cu piciorul
imobilizat în flexie plantară
permite o vindecare excelentă a
tendonului. Tratamentul
chirurgical poate fi mai rapid
pentru sportivi. Ambele tipuri de
tratament sunt eficiente.
 Entorsa articulaţiei metatarso-
falangiene a halucelui
 Tendonul muşchiului flexor
scurt al halucelui este rupt
fie la insertia sa falangiană
proximală, fie de către o
fractură a oaselor sesamoide.
 Tratamentul constă în
odihnă, imobilizarea în
flexie plantară a halucelui şi
utilizarea unei orteze rigide
pentru antepicior, în
încălţăminte.
 Miozită osificantă
 Simptomele sunt
sensibilitatea musculară
profundă şi pierderea
mişcării in articulaţia
adiacenta.
 Leziunea este autolimitată şi
poate fi diminuată de agenţii
antiinflamatori
nesteroidieni.
 Dacă leziunea este mare sau
cauzează probleme
mecanice, este indicată
excizia chirurgicală.
VA MULTUMESC !!!!!!