Universitatea de Vest Timisoara

Facultatea de Educatie Fizica si sport

Fractura si recuperarea fracturii de humerus

-Referat-

Fruja Sergiu Dan

An III , Kinetoterapie si motricitate speciala

Timisoara
2017
 Fracturile sunt leziuni osoase traumatice caracterizate prin ntreruperea continuitii
esutului osos, sub aciunea direct sau indirecta a unui agent traumatic. Fractura osului
mpreun cu leziunile esuturilor nvecinate realizeaz focarul de fractur".
Diagnosticul se pune pe baza datelor de anamnez (care indic modul de producere, agentul
traumatizant, poziia n care a fost gsit subiectul, semnele subiective), examenul clinic local
si examenul radiologic (care evideniaz discontinuitatea esutului osos).

Fractura Humerusului (epifiza proximala)

Humerusul este osul lung care formeaza scheletul bratului si prezinta o extremitate
superioara, un corp si o extremitate inferioara.
Extremitatea proximala prezinta un cap, un gat anatomic, o tuberozitate mare, o
tuberozitate mica si un gat chirurgical. Capul humeral, neted si rotunjit, reprezinta o treime
dintr-o sfera si este orientat in sus, inapoi si inauntru. Gatul anatomic este santul care
margineste capul in afara. Tuberozitatea mare (trohiterul) se gaseste in afara gatului anatomic
si prezinta trei fatete pentru insertia muschilor. Tuberozitatea mica (trohinul) se gaseste
inaintea gatului anatomic si ofera punct de insertie muschiului subscapular. Portiunea aflata
imediat sub capul humeral si sub cele doua tuberozitati se numeste gat chirurgical si
corespunde metafizei superioare a osului. Fracturile extremitii proximale a humerusuiui pot
interesa: capul numeral, colul chirurgical i tuberozitile. Fractura duce la deformarea
umrului i anume la lirea lui sau la apariia unei depresiuni pe faa extern a braului sub
umr. Punctul dureros apare la 3-4 cm sub acromion. Prim ajutor medical in acest tip de
fracturi se realizeaz prin imobilizarea membrului superior cu antebraul in flexie cu ajutorul
unei earfe legate de gt, calmarea durerilor, sedarea i transportul de urgen la spital.

Fracturile extremitatii proximale prezinta urmatoarele forme anatomo-clinice:

-fracturi ale colului humeral;

-fracturi ale colului anatomic;
-fracturi ale colului chirurgical;
-fracturi ale tuberozitatilor (trohiter sau trohin);
-fracturi luxatii;
-fracturi decolare;
Mecanismul de producere al acestor fracturi poate fi:
-direct realizat prin caderea directa pe umar sau prin actiunea unui agent traumatic asupra
acestei regiuni.
-indirect in cazul caderilor pe membrul toracic in extensie, sau prin contractii musculare
puternice, cand se produc smulgeri osoase mai ales la nivelul tuberozitatilor.
Din punctul de vedere al incidentei si al importantei clinice, fracturile colului humeral
se situeaza pe prim plan.
Fracturile colului anatomic sunt mai rar intalnite si au traiect intraarticular.
Fracturile colului chirurgical sunt situate extraarticular.
Ele pot fi intalnite sub forma de fracturi angregante sau fracturi neangregante.
Aceste fracturi se produc cel mai frecvent prin mecanism indirect.
 Diagnostic clinic

-La inspectie, factorul vizual este reprezentat de tumefactia globala a articulatiei,

producandu-se mascarea reliefurilor normale ale regiunii.
-La unele tipuri de fracturi apare o deformare in crosa a bratului.
-La 24-48 de ore de la accident, pe fata interna a toracelui si a bratului apare o
echimoza specifica acestor fracturi echimoza HENNEQUIN.
-La palpare se deceleaza puncte dureroase.
-Mobilitate anormala grava in fracturile neangrenante.
-Impotenta functionala totala sau partiala. Se recomanda ca examenul clinic sa contina
si cercetarea tegumentara aferenta nervului axilar si al pulsului arterei radiale.
Examenul radiografic stabileste cu precizie diagnosticul si tipul de fractura.

Tratament

Fracturile fara deplasare ale colului humeral se trateaza ortopedic prin imobilizare
gipsata in aparat toraco-brahial pentru 14-21 de zile.
In fracturile neangrenante (cu deplasare) se tenteaza, sub anestezie generala,
reducerea fracturii apoi imobilizare in aparat gipsat toraco-brahial pentru 21 de zile.
Fracturile cu deplasare ireductibile se trateaza chirurgical, practicandu-se osteosinteza
metalica cu suruburi, brose sau placi insurubate.

Kinetoterapia debuteaza cu micri pasive care se ncep dup suprimarea imobilizrii

i de obicei dup reluarea micrilor active.
Micrile active se execut dup un program special n funcie de particularitile
segmentului imobilizat. Aceasta se continu cu micri cu rezisten de obicei dup ce s-a
obinut un tonus muscular corespunztor prin micri active i pasive. Ca micri active se
recomand balans nainte-napoi, abducie-adducie i circumducie, bolnavul innd braul
deprtat de corp, prin nclinarea uoar a trunchiului de partea braului. Mai trziu micrile
active vor trece de linia umerilor, folosind sprijinul pe perete sau pe treptele unei scri fixe.
Se recomand ca aceste micri s se execute simultan i cu cellalt bra, pentru a evita
compensrile din trunchi.
In fracturile de cap humeral se urmrete ntreinerea suprafeelor de alunecare cu
minimum de solicitare. Se vor efectua mobilizri active de tip pendular crescndu-se
progresiv amplitudinea i tehnici de decoaptare pasiv articular manual sau mecanic.
Exerciiile Codman, exerciii pendulare, ce mobilizeaz pasiv articulaia gleno-humeral
printr-o manevr simpl, posibil de efectuat i la domiciliu. Se realizeaz o mobilizare de tip
autopasiv, cu traciune n ax i eliberarea capului humeral de chinga rotatorilor i a ligamen-
tului acromiocoracoidian, obinndu-se o micare de flexie-extensie i circumducie.
Anterior programului kineto se folosete masajul i electroterapia cu efect analgezic,
miorelaxant i trofic. Programul kineto trebuie s tonifice global centura scapular i s
rearmonizeze segmentele lanului cinematic al membrului superior.
In fracturile de col anatomic sau de tuberozitate, consolidarea se realizeaz n 3-4
sptmni, dar trebuie s se identifice paralizia de nerv circumflex; n acest caz afectarea de
tip posttraumatic este urmat i dezvolt deficit de deltoid i mic rotund, n cazul recuperrii
se va ine cont de zona de fractur (fractura se localizeaz n zona de inserie muscular),
anul bicipital poate fi afectat, perturbnd alunecarea tendonului de lung poriune a
bicepsului (iniial sau tardiv, prin organizare de aderene). Se vor utiliza att tehnici pasive de
mobilizare n primele 6 sptmni, ct i mobilizare activ sub controlul durerii, asociind
solicitarea progresiv pentru muchii rotatori. Insuficiena muchilor stabilizatori, secundar
posttraumatic, poate induce incongruena articulaiei gleno-humerale. Progresiv, scderea sau
lipsa de alunecare n culisa bicipital a tendonului biceps induce redoare articular, care
trebuie combtut, chiar din stadiul precoce prin mobilizri pasive i active de tip flexie-
abducie a braului.
In cazul fracturii de trohin, problema principal este de eliberare a tendonului lungii
poriuni a bicepsului i tonifiere de subscapular, prin contracii complete i ntindere.
Fractura de col chirurgical afecteaz stabilitatea i libertatea micrilor umrului. Mai
ales n cazul fracturilor cu deplasare programul de recuperare se instituie precoce evitnd
micrile pasive, traciunile i rotaiile; concomitent solicitrile nu se execut prin micri
contra rezisten sau realizarea de prize, prin care humerusul se transforma intr-un brat de
parghie. Se introduc exercitii active de asuplizare si intretinere a fortei musculare, cand se
constata ca s-a realizat consolidarea. Pacientul poate acuza durere a partilor moi periarticular,
dar poate dezvolta si algoneurodistrofie reflexa, pentru care se apeleaza la programele
specifice de recuperare, urmandu-se controlul reactiei simpaticotone, ameliorarea durerii si a
tulburarilor trofice locale.

Din punct de vedere al recuperrii funcionale, fracturile extremitii superioare a

humerusului se pot mpri n dou mari categorii :
fracturi cominutive, n care ositeosintezele sunt deosebit de greu de efectuat i n care
se poate ncepe o recuperare precoce;
fracturi care pot fi stabil osteosintezate si n care recuperarea se va face dup
urmtorul program :

Etapa I (2448 ore)

- Culcat pe spate, imobilizat la pat:
exerciii libere de respiraie, nsoite de miscari ale membrului superior nelezat.
Etapa a Il-a (zilele 320)
- eznd:
flexila i extensia degetelor (nchiderea i deschiderea pumnului) (serii de 810
repetari)
Observaie:fora de flexie reprezint pan la 50% din capacitatea maxim
flexia i extensia minilor pe antebrae (2x5);
Observaie: se lucreaz cu amplitudine redus
circumducii ale pumnului, cu degetele n flexie (34 ori n fiecare sens);
Observaie : durata edinei 1520 min
aceeasi miscare cu degetele n extensie;
Observaie: n prima sptmn se lucreaz de dou ori pe zi
repetarea ultimelor doua exercitii;
Observaie: n sptmn a doua se lucreaz de trei ori pe zi;
circumducii ale umerilor n ambele sensuri (2X2);
Observaie: primele 5 exerciii se efecuteaz cu amplitudine maxima;
ndoiri laterale ale capului, cu uoare arcuiri (2x5);
circumducii ale capului n ambele sensuri (3X4);
proiecia umerilor napoi, cu uoar extensie a capului (2X1);
adductia umerilor, cu usoar flexie a capului (2X4);
masajul spatelui, al toracelui (partea superioar) i a membrului superior sntos (8
min).
Etapa a III-a (zilele 2130)
- Stnd:
anteducie i retroducie alternativ a membrelor superioare (2x5) ;
Observaie: la nceputul etapei, primele patru exerciii se repet de trei ori.
- eznd :
abducia activ a membrului superior lezat cu asisten (3x3).
- eznd cu braele lateral:
circumducii (cu amplitudine redus) a membrelor superioare n ambele sensuri (4x4);
Observaie: se lucreaz de trei ori pe zi; durata edinei: 3035 min.
- eznd cu minile pe olduri :
ndoiri laterale ale capului (3x4) ;
circumducii ale capului n ambele sensuri (4X4).
- Stnd:
flexia trunchiului cu anteducia membrelor superioare, alternnd cu extensia
trunchiului, cu bratele pe langa corp, antebraele n flexie de 90 , cu deprtarea
antebraelor (3x4)

Etapa a IV-a (zilele 3145) - se repet exerciiile din etapa precedent la care se adaug
cele efectuate n poziia:
- eznd:
abductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3);
adductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3) ;
anteductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3);
retroductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3);
flexia i extensia antebraelor (2x4) ;
pronaia i supinaia antebraelor (3X4) ;
flexia i extensia antebraelor, alternate cu pronaie i supinaie (3x4) ;
Observaie: edina se ncheie cu masaj; se execut neteziri, uor framantat al antebraelor
i friciunea umrului i a poriuinii proximale a membrului superior lezat.

Etapa a V-a (zilele 4660)

- Stnd :
anteductie i retroducie alternativ a membrelor superioare (3X4) Observaie : n
primele 10 zile se in dou edine pe zi, iar n ultimele 5 zile, una ; durata edinei :
4550 mim.
adducia ncruciat i abductia membrelor superioare, cu balans (3x4)
anteducia i retrodiucia simultan a membrelor superioare (3X4)
flexia i extensia simultan a antebraelor; flexia cu supinaie, extensia cu pronaie
(3X4) ;
flexia i extensia antebraului; flexia i pronaie, extensie cu supinaie (3x4).
- Culcat pe spate, cu un baston inut n maini:
flexia si extensia antebraelor nainte si sus (3X4).
- eznd :
flexia antebraului membrului superior lezat, cu rezisten (3X4) ;
extensia antebraului membrului superior lezat, cu rezistent (3x4) ;
 pronaia i suspinaia membrului superior lezat, cu rezisten (3x4).
- Stnd cu faa la scara fix, cu braele nainte apucat sus :
semigenuflexiuni (3X4 cu meninere 510 s)
Observaie: dup fiecare micare, membrele superioare revin ling corp.

Exercitiile kinetice urmaresc: viteza, cresterea amplitudinii in articulatiile respective

afectate si tonifierea musculaturii. In fracturile mainilor exercitiile libere au la baza miscarile
de prehensiune, stimulii senzoriali din palma in momentul miscarii au un rol important in
recuperarea functionala a mainii. n linii generale, kinetoterapia trebuie s determine
meninerea activitii generale i regionale ct mai aproape de normal, dar respectnd cu
strictee repausul n focarul de fractur.

BIBLIOGRAFIE

1. Dan V. Poenaru, Iconia Borza, Traumatologie , Ed. Lito, Timisoara, 2003

2. Antonescu, Dinu, Patologia aparatului locomotor, vol. I, Ed. Medicala, Bucuresti,
2006
3. Dumitru, Dumitru, Reeducarea functionala, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1981
4. Musat, Carmina, Igiena si prim ajutor medical in educatie fizica si sport, Ed. Fundatiei
Universitare Dunarea de Jos, Galati, 2002
5. Dragan, Ioan, Medicina sportiva, Ed. Medicala, Bucuresti, 2002
6. Baciu, Clement, Programe de gimnastica medicala, Ed. Stadion,
7. Conf. Dr. Cretu, Antoaneta, ABC-ul primului ajutor medical, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1988
8. Baciu, Clement, Anatomie functionala si biomecanica aparatului locomotor, ed. A III-
a, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1977