Diareea si sindromul de

malabsorbție
 Definiție: 3 sau mai multe scaune
/ zi, de consistență scăzută

Tipuri
Diareea
• Diaree acută:
• Sub 14 zile de la debut
• Diaree cronică:
• Peste 14 zile de la debut
 • Infecții
Diareea acută - • Virale

etiologie • Bacteriene
• Parazitare
 • Infecții virale:
• Rotavirus
Diareea acută - • Norovirus

etiologie • Adenovirus
• Astrovirus
• Coronavirus (SARS-COV2)
 • Infecție bacteriană:
• Campylobacter jejuni
Diareea acută - • Escherichia coli
• Salmonella
etiologie • Shigella
• Clotridium difficile
 • Infecție parazitară:
• Entamoeba histolytica
Diareea acută - • Giardia lamblia
• Cryptosporidium
etiologie
• În cazul infecțiilor parazitare netratate, acestea pot
determina diaree cronică.
 Apare, de obiciei, după tratament antibiotic

Diareea cu Eliminarea florei saprofite bacteriene permite colonizarea colonului cu alte bacterii
decât cele saprofite, inclusiv Clostridium difficile
Clostridium Extrem de răspândită în Europa, în special în mediul intraspitalicesc
difficile
Sporii pot supraviețui luni de zile
 Prescrierea antibioticelor

Diareea cu Probiotic
Clostridium
difficile – Evitarea altor factori de risc

Tratament • Administrarea de inhibitor de pompă de proton reduce aciditatea

gastrică

Măsurile de prevenție presupun analiza risc-beneficiu

pentru fiecare pacient în parte
• Exemplu – la un pacient cu BPOC Gold IV și pneumonie bacteriana,
se impune administrarea antibioterapiei, a corticoterapiei și a
antisecretorului gastric (datorită efectelor adverse ale
corticoterapiei) – risc vital prin patologia respiratorie
 Dozare de toxina A și B în scaun
Diareea cu
Clostridium
difficile – Dozare de GDH (glutamat dehidrogenază),
nu este toxină – diagnostic pozitiv doar
Tratament corelat cu simptomatologia

Cultură
 Sunt cunoscute 3 antibiotice eficiente:

Diareea cu • Metronidazol – se preferă adminstrarea orală, cea

intravenoasă având eficiență redusă
Clostridium • Vancomicină – numai administrare orală, cea
difficile – intravenoasă fiind complet ineficientă
• Fidaxomicină – numai administrarea orală.
Tratament
Risc de recădere până la 6 luni după un
episod.

Transplant de materii fecale

 Majoritatea cazurilor apar la copii
50% din cei contaminați sunt asimptomatic
Diareea cu Simptomatologie – diaree, crampe abdominale, scaune modificate ca aspect

Giardia Posibilă scadere ponderală

Diagnostic – examen coproparazitologic
Tratament – Metronidazol
 Diaree infecțioasă cronică – Giardia, Clostridum difficile netratat

Diaree inflamatorie – boli inflamatorii intestinale

Sindrom de intestin iritabil (funcțional)

Sindrom de malabsorbție
Diareea
cronică Diaree indusa medicamentos – abuz de laxative sau efecte adverse

Tulburare a acizilor biliari

Suprapopulare bacteriană

Diaree ca efect al altor boli – endocrine (hipotiroidism), post

iradiere
 Boala Crohn si colita ulcerativă (rectocolita ulcerohemoragică)

Diaree, uneori cu rectoragie importante

Bolile Determinată de inflamația intestinului, chiar în absența unei infecții

inflamatorii
intestinale Poate prezenta complicații semnificative – fistule, perforații,
deshidratare severă, anemie

Diagnostic – markeri inflamatori (viteza de sedimentare, proteina C

reactivă, calprotectină fecală), colonoscopie, examen histopatologic

Tratament - antiinflamator
 Tulburare funcțională

Criterii (Roma IV):

• Durere abdominală recurentă (minim 1 zi /
Sindromul de săptămână în ultimele 3 luni), asociată cu 2
Intestin Iritabil sau mai multe din următoarele criterii:
• Influențată de defecare
• Asociată cu schimbare în frecvența
scaunelor
• Asociată cu schimbari în forma
(consistența) scaunelor
 Intoleranță la gluten – proteină
prezentă în grâu, orz, secară
Determină reacție imună contra
glutenului, inflmație locală
Boala celiacă Aspect macroscopic – lipsa
vililor intestinali
Predispoziție genetică
 Diaree cronică apoasă
Scădere ponderală
Boala celiacă
– Semne și Balonare
simptome Dispepsie
Dermatită herpetiformă (rar)
Edeme (malabsorbție proteică)
 Anemie feriprivă (malabsorbția
fierului)
Osteoporoză (malabsorbția
Boala celiacă calciului și vitaminei D3)
– Paraclinic Deficit de coagulare
(malabsorbția vitaminei K)
Hipoalbuminemie (malabsorbție
proteică)
 Anticorpi anti transglutaminază tisulară (IgA)

IgA total (valori scăzute pot rezulta în test fals negativ

pentru anticorpii ceilalți)

Boala Celiacă - Anticorpi antigliadinici

Diagnostic Endoscopie digestivă – aspect neted al duodenului,

recoltare de biopsie pentru examen histopatologic:
• Limfocite intraepiteliale
• Hiperplazie critică
• Atrofie vilozitară

Test genetic – HLA-DQ2, HLA-DQ8

Boala celiacă

Tratament:
Dieta fără gluten
Intoleranță la carbohidrați

Poate apărea selectiv la anumiți carbohidrați – Tratament – excludere din dietă

fructoză, lactoză, sorbitol, manitol
Insuficiența pancreatică exocrină

Apare în pancreatita
cronică, rezecție
pancreatică

Reprezintă incapacitatea
pancreasului de a
secreta enzimele
necesare pentru digestie
Steatoree

Malabsobție a
grăsimilor:
Concentrație de grăsimi
în fecale, identificabile la
examen microscopic
Insuficiența pancreatică exocrină - Tratament

Enzime pancreatice administrate Reducerea aportului de grăsimi

pe cale orală:
30000 – 50000 U / masă
 Nutriția enterală

Inhibitor de pompă de proton

Chimioterapice

Diaree cronică Antibioticele

indusă Colchicină
medicamentos Metformin

AINS

Mesalamină

Beta-blocante, inhibitori de enzime de conversie, sartani

 Afecțiuni ale acizilor biliari

Malabsorbție (exces de acizi biliari) Insuficiență (deficit de acizi biliari)

• Post rezectie < 100 cm de intestin • Colestaza

subțire distal • Exces de grăsimi în materii fecale
• Scanare SeHCAT (acizi biliari • Dietă fără grăsimi, tratament de
artrificiali marcați) substituție individualizat
• Dietă strictă fără grăsimi
• Tratament: colestiramina/colestipol
sau colesevelam
 Sindromul de suprapopulare bacteriană

Exces de bacterii la nivelul intestinului Diagnostic – controversat: Tratament:

subțire
Testul respirator: Antibioterapie – preferabil rifaximină
•Se administrează glucoză sau lactuloză
•Se determină hidrogenul expirat
•Se consideră că hidrogenul este produs exclusiv de
bacterii în procesul de fermentație
•Sesnsibilitate scăzută – 62% (glucoză) / 56% (lactuloză)
•Specificitate bună – 82% (glucoză) / 86% (lactuloză)
 Dozarea vitezei de sedimentare (VSH), proteina C
reactivă (CRP) și calprotectinei sau lactoferrinei
fecale – screening boală inflmatorie intestinală

Recomandări în Examen coproparazitologic – testare pentru giardia

și alți paraziți
diareea cronică
Testare pentru boală celiacă – anticorpi anti
- AGA transglutaminază tisulară (IgA-tTG) + altă metodă
(serologică sau endoscopie + biopsie)

Testare pentru diaree cu acizi biliari

Sindromul de
malabsorbție Incapacitatea tractului digestiv să
absoarbă anumite substanțe, care ar fi
absorbite în mod fiziologic

Deficiența depinde de etiologie și de

segmentul afectat:
Malabsorbție Malabsorbițe Malabsorbție Orice alt
proteică a grăsimilor vitaminică nutrient
 Deficiență de enzime
Deficiență de proteine
cu rol în digestie
cu rol în absorbție (ex.
(incapacitatea de a
factor Castle – vitamina
metaboliza nutrienți la
B12)
forme absorbabile)

Sindromul de
Deficiența membranei
malabsorbție cu rol în absorbție
Consumul nutrienților
înainte de absorbție
- Mecanisme (permeabilitate
insuficientă)
(bacterii sau paraziți)

Scăderea suprafeței Anomalii de transport

totale de absorbție (obstrucție limfatică
(rezecție chirurgicală) sau vasculară)
Sindrom de malabosrbție - cauze

Intoleranță la
Post rezecție chirurgicală
Boala celiacă carbohidrați sau Pancreatită cronică
pancreatică, intestinală
proteine

Boli inflamatorii sau

infecțioase intestinale, Anomalii ale sărurilor
Gastrită atrofică Patologii autoimune
inclusiv suprapopularea biliare
bacteriană
 Sindrom de • Tratament
malabosrbție • Depinde de fiecare etiologie în parte