Sd dispeptic

=desemneaza o tulburare de digestive

=simptomatologie digestiva nespecifica,constand din dureri abdominale,greata si eventual
tulburari de tranzit digestiv
In fct de seg de tub digestive afectate:
-sd gastroduodenal
-sd diareice
-sd de malabsorbtie
-sd colonice

Simptome:
Plenitudine postprandiala = senzatie neplacuta perceputa ca persistenta prelungita a
alimentelor in stomac
Satietate precoce = resimte stomac supraplin imediat dupa inceperea mesei,
disproportionat fata de volumul cat a mancat, nu poate termina masa. (disparitia
senzatiei de foame in timpul ingestiei alimentelor).
Durerea epigastrica se refera la regiunea dintre ombilic si stern, intre liniile
medioclaviculare. Durerea se refera la o senzatie subiectiva neplacuta. Durerea
epigastrica poate sau nu sa aiba caracter de arsura. Alte simptome pot fi extrem de
suparatoare fara ca pacientul sa le interpreteze ca durere.
Arsura epigastrica Arsura se refera la o senzatie subiectiva neplacuta de caldura.
Balonare in abdomenul superior = senzatie neplacuta de presiune localizata in
epigastru; trebuie diferentiata de distensia abdominala
Greata = presimtirea ca are necesitatea de a varsa
Varsatura = expulzia orala fortata a continutului gastric asociata cu contractia muschilor
abdominali si ai peretelui toracic.Varsatura este precedata de obicei de eructatii,
contractii repetitive ale peretelui abdominal fara expulzia continutului gastric.
Eructatia = golirea aerului din stomac sau esofag

Cauzele dispepsiei :Tractul gastrointestinal luminal
Volvus gastric cronic
Volvulusul gastric sau al stomacului reprezinta rasucirea unei portiuni a stomacului la peste 180 de
grade cu blocarea trecerii materialului din stomac, pierderea variabila a aportului de singe si posibila
necroza a tesuturilor. Rasucirea poate apare de-a lungul axei longitudinale a stomacului, denumita
organoaxiala sau in jurul axei perpendicular denumita mezenteroaxiala. Obstructia este mai frecvent
organoaxiala decit mezenteroaxiala in timp ce ultima este mai asociata cu ischemia. Aproape o
treime dintre cazuri sunt asociate cu o hernie hiatala. Tratamentul este chirurgical.
Ischemia gastrica sau intestinala cronica
Ischemia arterei mezenterice reprezinta ingustarea pana la obstructie completa a uneia sau mai
multor artere mezenterice, din totalul celor 3 care sunt sursa vasculara a intestinului subtire si a
intestinului gros.
Intoleranta alimentara
Dispepsia functionala
Termenul "dispepsie funcional" nseamn, literalmente, indigestie (dispepsie), care nu este
asociat cu unele modificri patologice ale organelor tubului digestiv (funcional).
n cazul dispepsiei funcionale, esutul gastric este perfect sntos, iar simptomele bolii, cel
mai probabil, apar din cauza dereglrii programului complex de reglare a funcionrii diferitelor
pri ale stomacului i din cauza sensibilitii crescute la ntindere a pereilor stomacului.
BRGE
Neoplasm gastric sau esofagian
Infectii gastrice ( CMV, fungi, tbc, sifilis)
Gastropareza
Gastropareza, atonia gastrica sau golirea gastrica intarziata, este o boala cronica a stomacului
caracterizata prin tulburari de eliminare prin defecatie - contractiile musculare de la nivelul
stomacului sunt slabe sau inexistente si nu pot impinge alimentele in intestinul subtire pentru
realizarea procesului de defecatie.

Nervul vag controleaza deplasarea alimentelor din stomac prin tractul digestiv. Gastropareza apare
atunci cand nervul vag este deteriorat sau lezat iar muschii stomacului si ai intestinului nu
functioneaza corespunzator, astfel alimentele ingerate se deplaseaza lent sau se opresc de-a lungul
tractului digestiv. Hrana stationeaza in stomac si va fi descompusa de sucul gastric si enzimele
digestive, iar gravitatia stimuleaza golirea stomacului.
DZ (afecteaza funct nervului vag),
postvagotomie,
pseudo-obstructia intestinala cronica,
postvirala,
idiopatica
tulburarile glandelor suprarenale si tiroida (hipotiroidism)
chirurgia abdominala
medicamente pentru durere, antidepresive (care ingreuneaza posibilitatea de
golire a stomacului);
anumite tratamente pentru cancer;
anorexia;bulimia;
boli autoimune: lupus eritematos si sclerodermia;
tulburari neurologice sau cerebrale: boala Parkinson, accidente vasculare
cerebrale si traumatisme cranio-cerebrale;
cicatricile si tesutul fibros provenit de la ulcere si tumori pot bloca evacuarea
stomacului.
Afectiuni gastrice infiltrative si inflamatorii (b Crohn, gastroenterita eozinofilica,
sarcoidoza, amiloidoza)
Sindromul de colon iritabil
Desi simptomele pot fi diferite de la un pacient la altul, cele mai frecvente sunt: durerea si
disconfortul abdominal, senzatia de balonare si modificarile in ritmul si consistenta scaunelor.
Sindromul colonul iritabil provoaca un mare disconfort insa nu duce la leziuni ale intestinelor sau
sangerari intestinale sau alte afectiuni grave.
Boala Mntrier
Ulcerul peptic
Paraziti (Giardia lamblia, Strongyloides stercoralis)
Cauzele dispepsiei : Medicatii
Acarboza
Aspirina, alte AINS, inclusiv anti-COX-2
Colchicina
Preparate digitalice
Estrogeni
Etanol
Gemfibrozil
Glucocorticoizi
Fier
Levodopa
Niacina
Narcotice
Nitrati
Orlistat
KCl
Quinidina
Sildenafil
Teofiline
Cauze :Afectiuni pancreatico-biliare
Durere de tip biliar - colelitiaza, coledocolitiaza, disfunctia sfincter Oddi
Pancreatita cronica
Cancerul pancreatic
Cauze :Afectiuni sistemice
Insuficienta CSR
ICC
Diabetul zaharat
Hiperparatiroidism
Neoplasme non-digestive intra-abdominale
Ischemia miocardica
Sarcina
Insuficienta renala
Boli tiroidiene
Cauzele frecvente ale dispepsiei:
BRGE
Infectia cu H. pylori
Boala ulceroasa
Cancerul si alte tumori gastrice
Colelitiaza
Boala celiaca
Medicatii (AINS)
Gastropareza
Boala celiaca este o afectiune a sistemului imun, declansata de ingestia glutenului alimentar, in care
apar leziuni la nivelul intestinului subtire. Glutenul este o proteina de origine vegetala care se gaseste in
cereale precum graul, orzul sau secara.

Leziunile provocate la nivelul intestinului subtire afecteaza absorbtia normala a nutrientelor, in special a
grasimilor, calciului, fierului si folatilor (sindrom de malabsorbtie). Boala celiaca mai poarta numele de
sprue celiac, enteropatie gluten sensibila, enteropatia glutenica sau sprue nontropical.
Clasificarea si criteriile de diagnostic ale dispepsiei functionale, sindrom distress postprandial
si sindrom dureros epigastric
A .Dispepsia functionala
Include una sau mai multe dintre urmatoarele:
1. Plenitudine postprandiala suparatoare
2. Satietate precoce
3. Durere epigastrica
4. Arsura epigastrica
si
Absenta bolii structurale (inclusiv la EDS) care este evident sa explice simptomele
!! Criterii indeplinite cu 3 luni inainte cu debut la simptom de cel putin 6 luni inaintea
diagnosticului

B . Sindromul de distress postprandial
Trebuie sa includa unul sau ambele din urmatoarele:
1. Plenitudine postprandiala suparatoare care apare dupa mese de marime ordinara, cel
putin de mai multe ori/saptatamana
2. Satietate precoce care previne terminarea unei mese regulate, de mai mult
ori/saptamana
Criterii suportive
1. Balonare epigastrica sau greata sau eructatii excesive postprandial pot fi prezente
2. Sindrom dureros epigastric poate coexista
!! Criterii indeplinite cu 3 luni inainte cu debut la simptom de cel putin 6 luni inaintea
diagnosticului

C . Sindrom dureros epigastric
Trebuie sa includa toate dintre urmatoarele:
1. Durere sau arsura localizata in epigastru cu severitate cel putin moderata, minim 1/sapt
2. Durerea este intermitenta
3. Nu este generalizata sau localizata in alte regiuni din abdomen sau torace
4. Neameliorata de defecatie sau flatulenta
5. Nu indeplineste criteriile pentru disfunctia vezicii biliare sau pentru afectiuni ale sfincterului
Oddi.
Criterii suportive
1. Durerea poate avea caracter de arsura, dar fara componenta retrosternala
2. Durerea este frecvent indusa sau ameliorata de ingestia unei mese, dar poate apare si intre
mese
3. Sindromul de distress postprandial poate coexista
!! Criterii indeplinite cu 3 luni inainte cu debut la simptom de cel putin 6 luni inaintea
diagnosticului

Simptome si semne de alarma
Varsta> 55 ani cu simptome nou aparute
Istoric familial de cancer gastric
Scadere ponderala neintentionata
Disfagie progresiva
Odinofagia
Varsaturi persistente
Tumora palpabila sau limfadenopatie(i)
Icter
Hemoragie gastrointestinala, acuta sau cronica, inclusiv anemia feripriva neexplicata
Adenopatie supraclaviculara stanga (ggl Virchow)

Studii diagnostice la pacientul cu suspiciune de dispepsie functionala
Anamneza atenta si examen fizic minutios
Endoscopie digestiva superioara in perioada simptomatica fara supresia aciditatii
Testarea pentru Helicobacter pylo
Optionale
Teste hematologice si biochimice (HLG, VSH sau PCR, glicemie, teste functionale
hepatice, electroliti si creatinina, Ca, functia tiroidiana)
US vezicii biliare, ficat si pancreas
Testarea pH esofagian pentru 24-h sau 48-h
Valoare clinica incerta
Studiul golirii gastrice
Relaxarea fornix gastric postprandial (prin SPECT, US, MRI)
Testul incarcarii cu apa sau nutrienti
Electrogastrografie
Manometrie gastroduodenala

Sd gastroduodenal

-Suferintele stomacului si duodenului sau o simptomatologie dominata de durere epigastrica,
de reg fara iradieri,ritmata de alimentatie.
Afectiuni gastrice :
-durere imediat dupa masa ( la 30 de min de masa)
-1/2 superioara a zonei epigastrice
-varsatura care usureaza durerea
-greata
Afectiuni duodenale:
-durere la 1-11 ore dupa masa
-1/2 inferioara a zonei epigastrice
-varsatura care usureaza durerea
-greata
Exista si alimente ca laptele care calmeaza durerea in afectiunile cu hiperaciditate gastrica!
Durerea de obicei NU iradiaza, dar penetrarea unei ulceratii in pancreas poate da iradiere in
spate , in vertebra T10( vertebra lui BOAS).
Continutul varsaturii poate da informatii privind cauza suferintei.
Varsatura din gastrita sau ulcer are continut alimentar partial digerat si acid, iar cea din cancer
are continut alimentar putin sau nedigerat si nu este acid.
In oricare din cazuri poate aparea HEMATEMEZA (varsatura cu sange proaspat digerat- in zat
de cafea)
Varsatura cu alimente consumate cu peste 24 h in urma se intalnesc in sd gatroduodenal
complicat cu stenoza pilorica.
Durere Locatie Varsatura Etiologie
Afectare
gastrica
Imediat dupa
masa(30 de
min)
sup a z
epigastrice
-Usureaza durerea
-Continut acid
-Alimente partial
digerate(alimente
consumate cu 24 h
in urma in cazul
complicarii cu
stenoza pilorica)
-Posibil
hematemeza
ulcer(h.pilori,consum
cr alcool,
medicamente)
gastrita
Afectare
duodenala
1-11h dupa
masa
inf a z
epigastrice
-Alimente partial
digerate
-Usureaza durerea
-Posibil
hematemeza
Ulcer(h.pilori)
gastrita
Cancer
(gastric,
duodenal-este
f rar)
Tardiva
(anorexie,
scadere in
greutate,
inapetenta
mai mult sau
mai putin
selectiva)
In fct de
locatia
cancerului
-Alimentele putin
sau
nedigerate(alimente
consumate cu 24 h
in urma in cazul
complicarii cu
stenoza pilorica)
-NU contine acid
- Posibil
hematemeza
H. pilori









H. pylori





Ce obtinem prin eradicarea H pylori?
Eradicarea H pylori
aboleste raspunsul inflamator
incetineste sau poate stopa progresia atrofiei
poate corecta chiar atrofia de oarecare grad
Abolirea procesului inflamator activ cu infiltrarea PMN care dureaza 4
saptamani
Inflamatia cronica cu infiltrarea cu limfocite persista > 1an.
Meta-analiza:
atrofia corpului este potential reversibila
atrofia antrala cel mai probabil ireversibila
metaplazia intestinala este ireversibila

1.GASTRITE
-pot fi :
*acute
*cronice
a) G.acute
Simptome:
-durere epigastrica
-varsaturi
-hemoragie dig
Cauza:-medicamente iritante gastrice (antiinflamatoarele)
-alcool
-lez acute neurologice
-stari de soc
-septicemii
Gastrita flegmonoasa varietate f rara de gastrita acuta prin infectarea microbiana a peretelui
gastric la persoanele imunodeprimate deseori dupa manevre medicale asupra mucoasei
gastrice.
b) G. cronica
Poate fi:
-tip A- rara , mecanism imun, intereseaza fundul si corpul gastric
-tip B-intereseaza antrul sau tot stomacul ( inf cu h.pilori, boala Menetrier)
Simptome: la fel
Cauza:-infectia cu H.pilori
-abuzul cr de medicamente iritante ( antiinflamatoarele)
-refluxul duodenal
-mecanism autoimun
Gastrita granulomatoasa- tbc, sarcoidoza,boala Crohn,sifilis
Gastrita MENETRIER- gastrita adevarata, care doare cu adevarat gastrita cu hipertrofie
de mucoasa
Afectiune idiopatica caracterizata prin falduri gastrice ingrosate, gigantice, care
incrimineaza predominant corpul stomacului.
Pacientii se plang de: greata, durere epigastrica, pierdere ponderala, diaree
Din cauza pierderii cronice de proteine, pot apare hipoproteinemie severa si anasarca.
Cauza este necunoscuta
Rezolutia simptome si ameliorarea histologica dupa eradicarea H pylori.

Met de invest pt ambele forme:
-endoscopie cu biopsia mucoasei
-ex radiologic

-Poate fi:
Gastropatie denota conditii in care exista lezare epiteliala sau endoteliala fara
inflamatie
Gastrita termen folosit in conditiile in care exista dovada histologica de inflamatie
In practica clinica, termenul gastrita este aplicat la 3 categorii:
(1) gastrita eroziva si hemoragica (gastropatie);
(2) gastrita ne-eroziva, nonspecifica (histologic);
(3) tipuri specifice de gastrita caracterizate prin trasaturi distincte histologic si endoscopic.

Gastrita eroziva & hemoragica
(Gastropatie)
Cel mai frecvent intalnita la alcoolici sau pacienti critici, sau cei cu tratament cu AINS
Frecvent asimptomatica; poate produce durere epigastrica, greata, varsaturi.
Poate produce hematemeza; de obicei nu este sangerare semnificativa
Endoscopic: hemoragii subepiteliale, petesii, eroziuni.
Cauze:
Gastrita de stress
Gastrita indusa de AINS
Gastrita alcoolica
Gastropatia portal-hipertensiva (congestia capilarelor si venulelor din submucosa, care
se coreleaza cu severitatea HTPo si a bolii hepatice subiacente)- apare prin ingreunarea
trecerii sangelui prin vena porta, se acumuleaza sange la nivelul mucoasei care da pe
afara

Gastrita ne-eroziva, nonspecific (histologic)
Diagnosticul se bazeaza pe ex histologic
Endoscopic: semne normale care nu prezic prezenta inflamatiei histologic
Principale tipuri:
Gastrita ne-eroziva indusa de H pylori
Gastrita asociata anemiei pernicioase= anemie Addison-Bierme-pierd de
b12,b9,b6 (Histo fundica: atrofia glandulara severa si metaplazie intestinala
produse de distructia autoimuna a mucoasei gastrice fundice).
Gastrita limfocitica
2.DUODENITELE
Sunt inflamatii ale muc duodenale, apar ca insotire a altor boli din ac segment( ulcer,parazitoze)
si uneori primitive.
Simptome: la fel
Met de invest: endoscopia
3.ULCERE
Perdere de substanta in muc gastrica sau duodenala , care depaseste in profunzime
muscularis mucosae si prezinta in jur o reactie inflamatorie.





Poate ajunge pana la peritoneu sau patrunde in structurile vecine.
Reactia inflamatorie periulceroasa duce la atasarea peretelui cu ulcer al tub digestive, cu
penetrarea in pancreas,pedicul hepatic etc.
Poate fi:
-limitat numai l peretele digestiv
-penetrant in structurile vecine
-perforant al peretelui punand cavitatea peritoneala in comunicare cu lumenul digestiv
(perforarea poate fi :-acoperita de epiploon sau anse vecine
-libera=>peritonita)
Un ulcer vechi datorat inflamatiei cronice poate duce la ingrosarea importanta a peretelui prin
tesut fibros(ulcer calos) si daca este sit in zona pilorica determina stenoza pilorica.
Simptome:
-durere cu mica si mare periodicitate
Mica periodicitate:-rapid dupa alimentatie (gastric) , la 1-11 h dupa masa (duoden)
Marea periodicitate:-perioade de zile,rar saptamani de dureri separate de intervale cu durata
variabila,fara durere
Nu iradiaza decat in ulcerul complicat penetrant posterior, cand este resimtita si in coloana
vertebrala ( T10-vertebra lui BOAS)
Penetrarea pana la peritoneu sau perforarea sau durere peritoneala!


Ulcer antral AINS+,Hpylori- Ulcer duodenal indus de H pylori
Ulcer gastric benign

Adenocarcinom gastric ulcerat Cromoendoscopie: Cancer gastric superficial
4.TUMORI
-Pot fi:
*benigne nu dor, nu sunt aderente de planurile subiacente
*maligne- apare durere tardiv, sunt aderente la planurile subiacente

Simptome:
-scaderea ponderala
- inapetenta mai mult sau mai putin selectiva
-paloare( pierdere de sange)

Semne:
-palparea lor (metoda balotajului , metoda conactului lombar)
-noduli Sister Mary Joseph la niv ombilicului
-adenopatie supraclaviculara stg (ggl lui VIRCHOW, semnul lui VIRCHOW-TROISIER)

Met de invest:
-endoscopie cu biopsiea mucoasei
-ex radiologic



5.OCLUZIA INTESTINALA
Ocluzia intestinala apare cand este intrerupt fluxul normal al continutului intraluminal.
Obstructia poate fi:
Functionala (datorata fiziologiei intestinale anormale) sau
Mecanica:
acuta
cronica
Obstructia avansata a intestinului subtire duce la dilatarea si retentia de lichid in
lumenul proximal obstructiei, iar distal de obstructie apare decompresia intestinului.
Daca dilatia este excesiva sau apare strangularea, perfuzia intestinului poate fi
compromisa ducand la necroza sau perforatie, complicatii care cresc mortalitatea
asociata ocluziei intestinului subtire.

Cauza ocluziei poate fi:
extrinseca,
intrinseca, sau datorata unui defect luminal care previne trecerea continutului
gastrointestinal.
Obstructia intestinului subtire poate fi:
-partiala
-completa
Cei mai importanti factori de risc includ:
Interventie chirurgicala anterioara abdominala sau pelvica
Hernie peretele abdominal sau hernia inghinala
Inflamatia intestinala
Istoric sau risc crescut de neoplasm
Radioterapie anterioara
Istoric de ingestie corp strain

Simptome:
Greata
Varsaturi (77%)
Durere abdominala sub forma de crampa (68%) [durerea constanta 12%]
Obstipatie (absenta tranzitului pentru materii fecale (81%) si gaze (90%)).
Durerea abdominala asociata ocluziei intestinului subtire este frecvent descrisa
periombilical si cu caracter de crampa cu paroxisme dureroase care apar la 4-5 minute.
O progresie de la crampa la durere mai focala si constanta poate indica iritatia
peritoneala legata de complicatii (ischemie, necroza intestinala). O durere cu debut
brusc, severa, poate sugera perforatia intestinala acuta.
In ocluzia intestinala proximala (duoden, jejun proximal), greata si si varsaturile pot fi
relativ severe, pacientii isi opresc alimentatia si ingestia de lichide.

Semne si ex obiectiv:
Caracteristic pacientului cu ocluzie intestinala este deshidratarea, care se manifesta cu
tahicardie, hipo-TA ortostatica si debit urinar scazut, iar daca este severa mucoase
uscate.
Febra poate fi asociata cu infectia (abces) sau alte complicatii ale ocluziei (ischemia,
necroza), dar absenta febrei nu exclude infectia, in particular la varstnici sau
imunocompromisi.
Hematochezia poate fi semn al tumorii, ischemiei sau injuriei inflamatorii a mucoasei.
Dilatatia intestin proximal cu colaps al intestin distal Ocluzia intestiului subtire poate
fi diagnosticata daca intestinul subtire proximal este dilatat > 2,5 cm si intestinul mai
distal nu este dilatat. Stomacul poate fi dilatat. Prezenta nivelurilor hidro-aerice care
difera cu > 5 mm unul de celalalt in aceeasi ansa intestinala pe radiografii in ortostatism
suporta diagnosticul de obstructie mecanica a intestin subtire.
CLAPS, colapsuri, s. n. Insuficien circulatorie periferic, caracterizat prin pierderea oricrei fore, scderea brusc a
tensiunii arteriale, puls rapid i foarte slab, rcirea tegumentelor i a extremitilor etc.
Absenta gazului in abdomen: se poate datora umplerii complete a anselor intestinale cu
lichid sechestrat.

Investigatii:
-CT scan abdominal
Semne aditionale pe CT scan abdominal includ:
Ingrosarea peretelui intestinal >3 mm (nespecific)
Edem/hemoragie submucoasa
Edem mezenteric
Ascita
Target sign care alterneaza straturi hipo/hiperdense indica intussusception
Semnul vartejului rotatia mezenterului intestinului subtire, sugereaza un volvulus
Venous Cut-off Sign fluxul venos la o ansa a intestin subtire care cut off
sugereaza tromboza.

Aer liber subdiafragmatic




Diagnosticul de perforatie (deschidere patologica a peretului unui organ cavitar)se bazeaza pe
prezenta extraluminala a aerului.
Pneumoperitoneul = semn de perforatie a unui organ intra-abdominal al tractului
gastrointestinal si poate fi detectat ca:
Aer liber sub diafragm pe radiografia toracica sau abdominala in ortostatism
Aer liber deasupra splinei sau ficatului pe radiografii abdominale in profil sau la CT
abdominala
Aer liber ca football sign pe radiografia abdominala sau la CT abdominal
Aer in retroperitoneu poate indica perforatia duodenului sau a portiunilor
retroperitoneale ale colon.
Semnul psoas pe radiografia abdominala viz. m. psoas din cauza aerului din jur

Aer adiacent portiunii D2 pe radiografia abdominala sau la CT abdominala.












Semne de radiografice sau CT de pneumoperitoneu
1.Semnul Rigler sau semnul peretelui dublu al suprafetei seroasei si mucoasei la nivelul uneia
sau mai multor anse intestinale dilatate gazos, vazut ca linie alba subtire

2. Semnul mingii de fotbal traduce aer liber in cavitatea peritoneala
3. Semnul cupolei este aer liber sub diafragmul drept in apropierea liniei mediane in pozitie
culcat
4. Semnul ligamentului falciform = vizualizarea ligamentului falciform din cauza aerului din
jurul sau


5. Semnul pungii Morrison = aer in spatiul hepato-renal din cauza pneumoperitoneului
6. Semnul aerului triangular
7. Prezenta aerului in hipocondrul drept sub sau in jurul ficatului
8. Semnul V inversat ombilical

Prezenta unei combinatii dintre aceste semne creste increderea in diagnosticarea ischemiei.
Enhancement perete intestinal segmentar rau sau absent
Hiperenhancement intarziat
Ingrosarea peretelui intestinal
Semnul fecalelor in intestin subtire
Aer in pertele intestinului (pneumatosis intestinalis)
Mezenter edematos, ingrosat
Angorjarea (umplere?) vaselor mezenterice
Hemoragie in mezenter
Prezenta de gaz in vena porta sau vene mezenterice
Ascita


Ambele parti ale peretelui intestinal vizibile datorita gazului liber din jurul intestin. Daca se
suprapun mai multe anse intestinale, semnul Rigler poate fi dificil de identificat


Pseudo-pneumoperitoneum :Gaz din colon suprapus peste ficat si stomac la pacient cu ocluzie
intestinala (volvulus sigmoid) care mimeaza aerul liber subdiafragmatic.






Pneumoperitoneu

Semnul diafragmului continuu de pneumomediastin si pneumoperitoneu

Sd determinate de perturbarea tranzitului intestinal
a.Sd diareic acut
b.Sd de malabsorbtie
c.Sd diareic cronic fara malabsorbtie
d.Sd de constipatie
Diareea= accelerarea tranzitului intestinal
-digestie incomplete a alimentelor
-eliminarea zilnica a mai multe sacune de consistent semilichida sau lichida
-prezenta in scaun de fibre muscular nedigerate si grasimi
Ex coprologic
Constipatia= incetinirea tranzitului intestinal
-hiperdigestia alimentelor
-un scaun la 2 sau ami multe zile
-deshidratarea bolului fecal- consistent crescuta
Ambele pot fi:
-acute
-cronice
a.Sd diareic acut
=tulburari de transit cu debut brusc,in plina sanatate si evolutie limitata in tp.
-scaune cu frecventa variata, de 5-10 pana la 40 de ori zilnic
-scaun lichid, cu continut fecal ,uneori verde(cand tranzitul foarte rapid nu permite
metabolizarae bilirubinei), cu muscus sau sange
Alte simptome:
-greata
-varsaturi
-colici abdominal
-deshidratare cu scaderea tensionala , uneori cu colaps si oligurie
-semne generale: febra, cefalee , curbatura
CURBATR, curbaturi, s.f. Durere muscular provocat de o boal sau de o oboseal mare.
Cauze:
-Infectii bacteriene
*actiune directa a bacteriilor asupra mucoasei digestive =>gastroeterita acuta
-durerea apare la >d 6 h de la ingiestia de alimente, simptomatologia dureroasa
precede diareea
*actiune indirecta, actiunea toxinelor formate secundar dezvoltarii bacteriilor in preparatele
alimentare nepreparate (sufficient) termic=> toxiinfectii alimentare
-durerea apare la 4-6h dupa ingestia de alimente
Coprocultura- permite identificarea agentului pathologic
2 cazuri speciale:
-infectia cu vibrionul holeric: diaree apoasa, foarte abundenta, duce la dezechilibru
hidroelectrolitic major
-infectia cu Shigella( dizenteria bacteriana) : diaree cu puroi, mucus si sange.Palpator se
identifica colon sigmoid contractat spastic (coarda colica).De fapt e o falsa diaree, scaunul
neavand continut fecal, ci fiind doar rezultatul infectiei peretelui rectosigmoidian.
-Infectii virale
-de gravitate usoara sau medie
-pr: virusurile enterotrope ECHO
-Infectii parazitare
-sindroame diareice trenante
-pr : Giardia, Amoeba disenteriae
Ex coprologic
-Alte cauze: manifestari ale unei reactii alergice ( la unele alimente, diagnosticul fiind pus de
repetarea sd diareic la consumul respectivului aliment), unele toxine sau unele medicamente,
stresul psihic, boli sistemice(hipertiroidism, uremie), infectii sistemice(meningococcemia)
a.Sd de malabsorbtie
=totalitatea simptomelor si semnelor determinate de un deficit de trecere in circulatie a unor
elemente rezultate din digestia produsilor alimentary
Deficitul absorbtiei sau trecerea unui element din cireculatie in lumenul intestinal
=>mentinerea apei in lumenul digestive=>diaree

Simptome:
-deficit energetic general : cu scaderea in G, astenie,hipotensiune
-carente vitaminice=> glosita,stomatita (B2),nevrita (B1),anemie macrocitara (B12,B9,B6),sd
hemoragipar (K)
-anemie
-tulburari electrolitice : hipoK,hipoCa,hipoMg,hipoNa
-hipoproteinemie
-deficente hormonale

!!Deseori pacientii cu sd metabolic sunt INAPETENTI , accentund deficitul nutritional.

2 mecanisme:
-MALDIGESTIA:
*deficit de secretie
*deficit de activare a enzimelor digestive

-MALABSORBTIA
*deficit in trecerea prin peretele intestinal (mucoasa)a produsilor unei digestii (deficit al
activitatii enterocitelor)

Sd de malabsorbtie se poate complica cu:
-exudatie intestinala (pierdere de material seric, in pr rand proteine, dar si electroliti sau lipide
prin peretele intestinal bolnav) => enteropatii exsudative (enteropatie pierzatoare de proteine)
fie prin: *staza venoasa sau limfatica( IC,pericardita constrictive, limfoame)
*afectiuni distructive ale epiteliului intestinal care dau si malabsorbtie-ex:boala Crohn
-suprainfectia intestinala

Tipuri:
a.Malabsorbtie secundara maldigestiei
-in boli ale segmentelor subesofagiene ale tubului digestiv-stomac,intestine
-in boli ale glandelor anexe-pancreas , ficat
Tip malabsorbtie Cauze Mecanism Particularitati








Malabsorbtia
secundara
maldigestiei
Absenta secretiei
acidopeptice gastrice
Deficit de digestie
peptica
Digestie incompleta a
proteinelor=>diaree cu
scaune neformate,
precoce postprandial si
nocturn
Scaunele pot contine si
grasimi (steatoree)

Hipersecretia acida
gastrica
(ex: sd Zollinger
Ellison=adenoma
pancreatic secretant
de gastrina)
Inactivarea enzimelor
pancreatice
Asociere cu ulcere
multiple
gastroduodenale
Scaunul este steatoreic
(pastos,lucios,care
pluteste pe apa)-din
cauza excesului de
grasimi nedigerate
Suferinte pancreatice Deficit de secretie Steatoree
(Pancreatita
cronica,neoplasm de
pancreas,fibroza
chistica,rezectie de
pancreas)
exocrine pancreatica=>
a.Deficit digestiv
proteic( deficit de
tripsina)
b.Deficit digestiv lipidic
(deficit de lipaza)
Malnutritie uneori
severa
Hepatopatii cronice Deficit de secretie
hepatica de saruri
biliare=>malabsorbtie
lipidica( scaderea
formarii de miceli)
Steatoree
Colestaza Deficit de eliminare de
saruri biliare=>
malabsorbtie lipidica
(scaderea formarii de
miceli)
Steatoree
Enteropatii cronice,
rezectii intestinale
Deficit de secretie de
enzime intestinale=>
a.Maldigestie proteica
b.Maldigestie lipidica
Steatoree




Malabsorbtia
primara
Boala celiaca Intoleranta la gluten Dieta fara gluten
corecteaza
malabsorbtia
Boala Crohn
(afect.inflamatorie
intestinala-afect mai
ales ileon si colon)
Mecanism probabil
imun
Febra, aspect
colonoscopic
Boala Whipple Infectie cu Tropheryma
whippelei
Adenopatii
generalizate, artragii

Artragie= durere cu sediul la
nivelul articulatiilor, putand
sa nu fie insotita de o
modificare a aspectului
exterior al acesteia
Alte infectii:
TBC,parazitoze
Afectarea peretelui Semne specifice
infectiei
Amiloidoza,sclerodermie Afectarea peretelui prin
inflitrare sau fibroza
Semne specifice bolii
IC,pericardita
constrictive,blocaj
limfatic mezenteric
Staza venoasa sau
limfatica intestinala
Semne specific bolii

Investigatii:
-ecografie abdominala
-examen coprologic-excluderea cazurilor parazitare, stabileste gradul de malabsorbtie
-endoscopia cu biopsia de mucoasa
-examen radiologic
-teste biochimice , hemoleucograma
c.Sd diareic cronic fara malabsorbtie
-numeroase afectiuni ale colonului,fara afectarea intestinului subtire,pot fi la originea unor sd
diareice cronice fara malabsorbtie.
-diareea este simptomul dominant:
*permanenta
*aparand alternativ cu perioade de scaun normal sau chiar constipatie
Ex:
1.Colon iritabil
-componenta psihogena dominant
-simptomatologie: -diaree , uneori cu mucus
-cdurere colicativa
-balonari
Accentuate de stres
Emiterea de gaze calmeaza durerea
Ex rectocolonoscopic normal !!
2.Colite
-diaree apoasa continua sau intermitenta
Ex rectocolonoscopic normal , dar biopsia de mucoasa evidentiaza:
-depuneri de colagen in submucoasa colita colagena
-inflitrare limfocitara-colita limfocitara

c.Sd de constipatie
Constipatia= incetinirea tranzitului intestinal
=>absorbtia crescuta a apei
=>hiperdigestia alimentelor
-un scaun la 2 sau mai multe zile
-deshidratarea bolului fecal- consistent crescuta

Simptome:
-care tin de afectarea rectala:
*stare de plenitudine sau de golire incomplete a rectului
*dureri anale (eventual secundare unor leziuni mecanice ale canalului anal:fisuri ,ulceratii)
*distensie abdominal
-semne generale
*cefalee
*greata
*indispozitie

Semne:
-dilatatie abdominal la inspectie/palpare
-hipersonorizare la percutie
-zg hidroaerice la auscultatie



Tipuri :
-care recunosc mecanism stric functional
Constipatia habitual-stergerea reflexului din cause minore(schimbarea locuintei, a toaletei etc)
Program care nu permite mentinerea reflexului
Regim alimentar defectuos (fara fibre)
Colon iritabil
Se utilizeaza lubrifiante uleioase sau promotori ai chineticii intestinale, NU laxative!
-obstructia mecanica a colonului
Este cea mai importanta forma de constipatie. Orice constipatie relativ recent instalata, la o
persoana cu transit anterior normal sau agravarea fara motiv a unei constipatii functionale
trebuie investigate (rectocolonoscopia)
-cauza mecanica:
-Tumora maligna: cancerul colonului descendent,sigmoid , rect (cele mai grave)
Simptome:
-durere colicativa care cedeaza dupa scaun sau emisie de gaze (sd subocluziv)
-rectoragii, melena, pseudodiaree (uneori urat mirositoare prin putrefactia materiilor fecale
din cauza stagnarii acestora deasupra zonei de obstructive)
-aspectul scaunului : subtire in diametru, ca un creion sau o panglica cancerele jos situate
-inapetenta mai mult sau mai putin selective
-scadere in greutate
Semne:
-posibila palpare a tumorii: aderenta la planurile subiacente
-posibila durere la palpare
-adenopatii

-Tumora benigna : fecalom
(la batrani, bol fecal foarte dur intr-o constipatie functional prin nemiscare)
-Megacolon secundar unor leziuni neurologice
(la adulti, fara tulburari de motilitate)
-Cauza congenitala :
B.HIRSCHPRUNG=megacolonul congenital
-absenta cel ggl ale plexului mienteric din zona rectosigmoidiana cu rol in propulsia materilor
fecale