SEMNE SI SIMPTOME IN PATOLOGIA

CHIRURGICALA

DR. UNGUR MARIANA

Principalele semne si simptome in chirurgia

generala

Anorexie
Greata
Varsatura
Regurgitatie
Eructatie
Pirozis
Meteorism
Diaree
Constipatie
Hematemeza
Melena

Rectoragie
Durere
Febra
Frison
Hiperemie
Tumefiere
Cefalee
Tahicardie
Dispnee
Adenopatie
Contractura

DUREREA

Durerea abdominala este, din cauza frecventei ei, cel mai important simptom al
patologiei digestive, prezent in majoritatea afectiunilor abdominale: viscere,
peritoneu, mezou, epiploon, vase i nervi.

DUREREA

localizat, atunci, cand sunt stimulai nervii afereni somatici (tegumentului abdominal, musculaturii abdominale,
viscerali);
difuz, cel mai adesea
debutul brusc sugereaza:
- colecistita acut
- ulcer complicat
- perforarea unui viscer
- apendicit perforat
- pancreatita acut
- embolia cu ischemie acut in teritoriul mezenteric;
- torsiune organ, volvulus
instalare insidioas sau progresiv:
- ulcer gastroduodenal
- sindroame dispeptice
- colon iritabil
- angorul abdominal ischemie in teritoriul mezenteric
dup caracterul durerii:
durerea de tip colicativ caracteristic pentru :
- colica biliara necomplicat
- gastritele acute - durere epigastric intens, uneori violent, cu caracter colicativ, pe un fond dureros
continuu, insoit de regul de vrsturi abundente, uneori diaree
- ocluzia intestinal in faza compensat
durerea de cauz esofagian cu caracter retrosternal: spasm difuz in esofagite

DUREREA

durerea severa intensa este prezenta in:

- ulcer penetrant, perforat
- infarctul intestinal,
- anevrismul disecant de aorta abdominal
- colecistita acut, hidropsul vezicular, obstrucia mecanic a cii biliare principale.

Colica: durere violent, persistent, provocat de contracia spastic a musculaturii netede a

unui organ cavitar:
- colica gastric: cramp dureroas epigastric insoit de greuri, vrsturi alimentare sau
acide: gastrite acute, exces de alimente, etc
- colica vezicular: durere violent cu maximum de intensitate in hipocondrul drept, cu
iradiere epigastrica, greuir, vrsturi amare bilioase, declanat de alimente colecistokinetice
- colica apendicular: durere vie localizat in fosa iliac dreapt, cu iradiere posibil
epigastric (uneori modalitate atipic de debut), constipaie
- colica intestinal: dureri violente periombilical, uneori migratoare dintr-un flanc in cellalt,
insoit de borborisme intestinale(zgomote hidroaerice determinate de peristalticaa intestinal vie)
- colica pancreatic: durere in epigastru cu iradiere in bar, vrsturi, stare de soc
- colica din iritaia peritoneal: durere intens, difuz, abdomen imobil cu micrile respiratorii:
abdomen de lemn

MODIFICAREA APETITULUI

De regul in afeciunile abdminale apetitul este diminuat: hiporexie, anorexie.

Excepia face ulcerul duodenal in care foamea dureroas este calmat de ingestia de alimente i astfel
pacieni sunt bine nutrii: hiperorexie.
Anorexia selectiv: pentru anumite alimente: carne in gastritele hipo-anacide sau
cancerul gastric.
Intolerana pentru anumite alimente: pentru grsimi in afeciunile colecistului; lapte
in alergiile alimentare; la gluten in celiachie,etc
Sitofobia: pacientul evit anumite alimente de tem c pot declana durerea
Anorexia mental: manifestare psihogen in care refuzul alimentar nu este cauzat de o afeciune
digestiv.

DISFAGIA

Disfagia reprezint dificultatea de a inghii care se manifest ca o senzaie de

incetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul esofagian.
Disfagia trebuie deosebit de:
- odinofagie - durere la inghiire
- globus istericus - senzaia de nod in gat ins deglutiia este posibil
- sau de senzaia de plenitudine epigastric sau de saietate precoce.
Disfagia apare prin perturbarea tranzitului esofagian sau prin incoordonare
neuromuscular.

PIROZIS

este senzaia de arsur retrosternal provocat de iritaia mucoasei esofagiene

prin regurgitarea sucului gastric acid sau a bilei alcaline (efect de saponificare), in :
- refluxul gastroesofagian
- hernia hiatal
- esofagite,etc

GRETURILE

sunt tulburri neurovegetative de stimulare vagal, cu senzaie de vom iminent,

transpiraii, vertij, eructaii.

VARSATURILE

Sunt un act reflex cu micri antiperistaltice ale stomacului i duodenului,

contracia muschilor abdominali contracia pilorului i relaxarea cardieii evacuarea coninutului gastric.
Pot fi:
- alimentare, alimente mai mult sau mai puin digerate. Apare in
majoritatea afeciunilor digestive;vrstura alimentar este
simptomul cardinal in stenoza piloric decompensat:
repetitiv, aprut tardiv postprandial, cu alimente ingerate cu peste
24 ore inainte, cu miros fetid.
- acide: suc gastric
- bilioase: amare, verzui, coninut biliar
- fecaloide: ru mirositoare in ocluzia intestinal.
Dup frecvena, varsaturile pot fi
- episodice
- postprandiale
- matinale
Apariia vrsturilor repetate cu coninut alimentar la subiecii vechi ulceroi poate sugera diagnosticul de
stenoz piloric! n prezent cele mai frecvente sunt stenozele maligne!

HEMATEMEZA

Reprezinta eliminarea prin vrstur de sange rou (proaspt) in sangerrile mari

sau sange digerat cu aspect de za de cafea prin digestia gastric a hemoglobinei
din sangele care a stagnat cateva ore in stomac, in pierderile mai mici.
Hematemeza apare numai in sangerrile suprajejunale, de regul la pierderi de peste
1000ml i este urmat de emisia de scaune melenice.

MELENA

Defineste emisia de scaune negre moi, lucioase ca pcura, fetide.

Apare in pierderi acute a cel puin 60-80 ml de sange din tractul digestiv superior cu
un tranzit intestinal de minim 8 ore, i inc 3-4 zile dup incetarea hemoragiei, aa
zisa melena rezidual.
Prezena melenei nu inseamn neaprat sangerare activ, dar arat cert existena
unei sangerri recente.

HEMATOCHEZIA

Defineste eliminarea de sange proaspt prin scaun din hemoragii digestive

superioare masive, cu pierderi mari de peste 1 litru de sange prin erodare arterial
sau rupturi de varice esofagiene, insoite de un tranzit intestinal accelerat cu durata
sub 8 ore.
Pierderile de sange din tractul digestiv pot fi cronice, intermitente, mici, de regul
cu expresie ocult (reacia Gregersen pozitiv la analiza scaunului), dar cu anemie
uneori sever cronic feriprive: hernie hiatal, neopalsme digestive superioare i
inferioare, hemoroizi, etc)

RECTORAGIA

Este eliminarea de sange proaspt pe cale rectal - hemoragii

inferioare:
1.

digestive

Rect:
- boal hemoroidal (scaun cu firioare de sange pe suprafa)
- tumori (scaune cu sange la sfaritul defecaiei)

2. Colon descendent, sigmoid:

- polipi, tumori (eliminare de sange prospt prin scaun)

DIAREEA

Este definit de eliminarea de scaune moi, nedigerate, apoase, fetide, uneori cu elemente
patologice (purioi, sange in diareile cu germeni enteroinvazivi) imperioase,
multiple, peste 4/24 de ore, insoite de colici, vrsturi, uneori febr.
Diarea acut se intaleaz brusc cu evoluia autolimitat, in 2-4 zile:
- toxiinfecii alimentare
- boli infecioase : dizenteria, salmonella, enterococ, stafilococ,etc.
Problema serioas este sindromul de deshidratare sever care poate s apar i identificarea germenului
prin coprocultur cu tratament antibiotic adecvat (serviciul de boli infecioase)
Diareea cronic de regul nu deshidrateaz bolnavul :
- sindromul de colon iritabil : scaune moi dup fiecare mas, apoase, uneori cu alimente
nedigerate
sau mucus prin tranzit intestinal rapid
- steatoreea : scaune abundente, pstoase, lucioase, fetide din pancreatite cronice
- scaune moi cu sange i puroi: rectocolita
- diareea din hipertiroidie, insuficien suprarenal, sindromul carcinoid, etc
- falsa diaree : alternana constipaie diaree in stenozelecolonice, de regul
maligne.
Diareea din colita ischemic

CONSTIPATIA

Constipatia este tulburarea defecatiei, cu senzatie de disconfort la defecatie, cu sau

fara scaun mic sau dur, lipsa senzaiei de defecatie, dificultati de eliberare a maselor
fecale din rect, evacuare dureroasa a maselor fecale, senzatia de evacuare
incompleta, tenesme.

Constipaia poate fi:

- primar:megadolicocolon congenital
- ambiental
- secundar: neoplasm stenozant, afeciuni rectale (stenoze, hemoroizi),
postmedicamentoase, deshidratare, imobilizare prelungit, afeciuni
neurologice

TENESMUL RECTAL

Este senzaia de defecaie iminent fr emisie de scaun.

Sugereaz un proces malign anorectal.