Examenul clinic al bolnavului în

afecţiunile tubului digestiv.

Semiologia.
Problemele de sănătate.
Sursele de dependență.

Profesor: L.Carp
 Rolul splinei
✔Distrugerea eritrocitelor și trombocitelor bătrâne;
(durata vieții eritrocitului -120 zile; a trombocitului
-7-8 zile)
✔Transformarea hemoglobinei în bilirubină;
✔Un depozit foarte important de fier in organism
(rezultat in urma descompunerii hemoglobinei);
✔Poate produce anticorpi (persoanele cărora le
lipsește splina sunt mai predispuse la anumite
afecțiuni bacteriene);
✔La făt, splina produce eritrocite și leucocite, însă
către ultimele luni ale vieții intrauterine, această
funcție este preluată de măduva oaselor.
 Funcțiile stomacului

Motorie (rezervuar, amestecare,

direcționarea mişcării bolului alimentar)
Exocrină – secretă HCl, pepsinogen,
mucus, bicarbonat, factorul intrinsec
(gastromucoproteină), gastroferina, apă.
Endocrină – secretă gastrină,
somatostatină
Simptoamele subiective în afecţiuni
gastro-intestinale
• Durerea abdominală
• Hemoragia gastrointestinală
• Dispepsie gastrică: greţuri, vomă,
eructaţie, regurgitaţie
• Pirosis
• Disfagia
• Tulburări ale apetitului
• Dispepsie intestinală: diareea,
constipaţia, meteorismul
 1. Durerea
abdominală
- este cauzată de
excitarea
terminaţiunilor
nervoase
specifice
nociceptive
 Stimuli mecanici :
- întinderea organului cavitar, a
capsulei unui organ solid (ficat),
- contracţii (spasme) musculare
- ulceraţii,
- perforaţii.
 Stimuli chimici:
• Substanţe chimice
• Substanţe endogene eliberate în
procese inflamatorii sau
ischemie (bradichinina,
histamina, PG).
 Caracterul durerii
Durerea gastrică :
• Surdă ,
• Însoţită de greţuri, transpiraţie
Durerea intestinală –
• Surdă.
• Cu caracter de colică
Durere “de pumnal” în epigastriu cu
defans muscular – în perforaţia
ulcerului
Localizarea durerii:

În toată cavitatea abdominală

-colonul
În hipocondrul drept - hepatică
În regiunea anală- rectul
 3. Tulburări ale
apetitului
1. Apetit crescut – ulcer duodenal
2. Anorexie – scădere până la
dispariţie a apetitului (cancer)
3. Aversiune faţă de carne – în
cancer gastric
5. Apetit pervers - dorinţa de a
mânca substanţe necomestibile-
cretă,pamânt,ziare ş.a.(anemii,
la gravide)

6. Cibofobie – frica de a mânca

(ulcer gastric)
 4. Greţurile
• dorinţă iminentă de vomitare.
 5. Voma
(sau emeza)
– eliminare exploziva per orală
forţată a conţinutului gastric.
- Voma cu sînge hematemeză
 6. Pirozisul

– senzație de arsură,
retrosternală sau epigastrică.
7. Eructaţie
– eliminare de gaze pe gură
8. Regurgitaţie – eliminarea
conţinutului gastric/esofagian în
cavitatea bucală fără efort,
greaţă sau contracţie
abdominală
 9.Meteorismul
o creştere a producţiei de gaz
intraintestinal cu distensie
abdominală, balonare.
Apare după :
• ingestia anumitor alimente
• Infectii
 10. Diareea –
• creşterea frecvenţei zilnice și a
cantității scaunului peste 300g,
de obicei asociată cu creşterea
fluidităţii (devine lichid)
• diareea este considerată
cronică peste 4 săptămîni
Formele diareei cronice :
• Inflamatorie - infecţii,
mecanisme autoimune, toxine,
iradiere, vasculite
• Osmotică -ingestia de produşi
osmotici activi, deficite de
absorbţie
• Secretorie -infecţii ,tumori
• Prin tulburări de motilitate
–endocrine, SII, carcinoid
 11. Constipaţia
• o frecvenţă a scaunului mai rar de
3 ori/săptămînă (1 dată în 48
ore), de obicei de consistenţă
crescută.

Constipaţia este considerată cronică

peste 6 spt.
 Cauzele constipaţiei (cele
mai frecvente)
1. neoplasm, corp străin, stricturi,
infecţii, SII
2. Psihogene,
3. Funcţionale (aport redus de lichide,
fibre; efort fizic redus),
4. afecţiuni rectale,
5. leziuni ale SNC,
6. boli metabolice şi endocrine
7. intoxicaţii,
8. gastrite, pancreatite,
9. medicamente (analgezice, opiacee,
antidepresive).
 11.Hemoragia
gastrointestinală –

este o urgenţă, totdeauna

având un substrat organic.
 Semnele hemoragiei GI:
1. Hematemeza – vomă cu sânge.
Daca survine la un scurt timp după
debutul sîngerării, voma pare
roşie.
Daca survine peste 0,5 -1 ore, va
avea aspect caracteristic - “zaţ
de cafea”
- maroniu sau negru, (sîngele
degradat de HCl).
2. Melena – eliminare de scaun
devenit negru, cu aspect de
smoală, “ca păcura”, cauzat de
sângele dintr-o hemoragie
superioară gastrointestinală
(esofag, stomac sau duoden),
digerat sub acţiunea florei
microbiene şi care devinene negru
la culoare.
Leziunile jejunului, ileonului şi
colonului ascendent pot provoca
melena, cînd timpul de tranzit
gastrointestinal este prelungit.
 3. Hematochezia
–sânge roşu eliminat prin rect,
semnificînd sângerarea dintr-o
sursă distală.
 Este necesară determinarea
gravităţii hemoragiei :
< 500 ml - fără semne clinice
Semnele şocului hipovolemic (pierdere
de peste 40% volum sanguin):
• Lipotemie, sincopa, greaţă,
transpiraţie şi sete,
• Tegumente palide, reci
• Hipotensiune arterială
• Tahicardie
 Inspecţia generală şi
specială
1. Scăderea ponderală,
2. Paliditatea tegumentelor.
3. Faţa lui Hyppocrate (peritonită)
4. Inspecţia buzelor, limbii, cavităţii
bucale.
 Inspecţia abdomenului
• Forma (bombată, plată, ascuţită)
• Dimensiunile (mărite?)
• Simetria (asimetric?)
• Prezenţa bombărilor locale
(herniilor, tumorilor)
• Tegumentele şi ţesutul celular
subcutanat
• Poziţia şi aspectul ombilicului
(protruziv?)
• Circulaţia venoasă superficială
norma
Scopul palpării superficiale
este de a determina :
1. Zonele dureroase
2. Formaţiunile de dimensiuni
mari
3. Defansul muscular
4. Hernia liniei albe abdominale
5. Simptomul Șciotchin-Blumberg
 Unele reguli de bază
• Medicul se va aşeza din partea
dreaptă a bolnavului, la un nivel cu
patul.
• Zona, unde pacientul acuză durere, va
fi palpată ultima.
 Palparea colonului
ascendent şi descendent
 La palparea colonului
ascendent şi descendent
• Mina stînga se va afla pe partea
posterioară a abdomenului (în
regiunea lombară), mişcînd
ţesuturile spre mîna care palpează
(dreaptă)
 Metode paraclinice
de examenare
1. FEGDS
2. USG
3. TC, RMN
4. Radiografia cu esofag baritat
5. Hemoleucograma
6. Biochimia sângelui
7. Colonoscopia